2,116 matches
-
o cultură străină în capetele românești, căci și autorul Catehismului luteran de la 1544, și Miron Costin, și Maior sunt - istoricește și filozoficește - predecesorii acelei generații de la 1848 - Kogălniceanu, Brătianu, Bălcescu, Russo, Eliade Rădulescu, Rosetti, Ghica, Alecsandri -, de care vorbesc conservatorii doctrinari cu dispreț, căci toți au transplantat pe pământul românesc cultura străină. Dacă această imigrare a culturii nu ar fi avut loc, Romî-nia ar fi rămas cu totul în afară de sfera civilizației, căci, încă o dată, civilizația română se pierduse pe pământul Daciei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
al XVII-lea fusese înăbușită. Dealtmintrelea, nici acea influență din veacul al XVII-lea nu i-ar fi mulțumit, căci, ca să vorbim numai de Moldova, era o influență apuseană: poloneză, și se vede că ceea ce îi sperie pe conservatorii noștri doctrinari sunt influențele europene, și nu influențele orientale, căci "vechiul regim", cel mai vechi, a fost înrîurirea slavo-bulgară, cel mai nou, cea turcobizantină. * Acest studiu are de scop să urmărească spiritul critic care a prezidat la adaptarea culturii în țările române
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ne-a venit o idee mântuitoare, de unde și de acum înainte trebuie să ne vină - și o să ne vină - spiritul viguros românesc, acolo s-a întîmplat să înceapă cultura propriu-zis românească. Și să se observe că, orice ar zice conservatorii doctrinari, influența apuseană și creșterea culturii românești naționale sunt două fenomene concomitente. Al doilea moment, a doua plată a datoriei, a doua influență salutară străină e în veacul al XVII-lea în Moldova. Polonii, popor de cultură europeană grație culturii lor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
interesantă, căci, în adevăr, curentul ardelean, care n-a avut în Moldova influență asupra limbii și a literaturii, a avut în politică puțină, nu e vorbă, dar, în sfârșit, destul de apreciabilă ca să formeze un partid, mai bine-zis, o școală de doctrinari. Pentru ce n-a izbutit în lingvistică și literatură, am văzut; pentru ce a izbutit mai mult în politică nu e locul să discutăm aici. Cauza cea mai vădită e antisemitismul acestei grupări în Moldova, unde invazia evreilor a fost
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
străine, dar nu printre adevărații ei asimilatori. Și nici în politică, cum am avut prilejul să arăt aiurea 1, Eliade nu poate fi socotit ca un spirit critic, ci ca un novator exagerat, chiar și atunci când profesa conservatismul, un conservatism doctrinar, importat de aiurea, exotic. Un om care reprezintă cu adevărat spiritul critic în Muntenia este Odobescu, pe care îl găsim, de la început, de la primii pași pe care îi face în publicistică, colaborator al României literare. E semnificativ faptul că publicația
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de vedere civic și civil) climatic clinic comercial comportamental compozițional compozițional (din punct de vedere compozițional și al condimentării) computațional constituțional contabil creativ creștin culinar cultural declarativ decorativ democratic demografic dimensional dinamic (din punct de vedere tehnologic, cât și dinamic) doctrinar dogmatic dramatic eclezial (din punct de vedere teologic și eclezial) ecologic economic economic (din punct de vedere din punct de vedere economic și al mediului) economic (din punct de vedere economic și energetic) economic (din punct de vedere economic și
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
eronată părerea că, dacă Eminescu ar fi trăit altă viață materială, și-ar fi modificat sensibil convingerile filosofice ale scrierilor lui. Dacă Eminescu ar fi fost un pesimist în înțelesul vulgar al cuvântului, n-ar fi fost cel mai mare doctrinar al naționalismului. Alături de Gh. Mârzescu și Vasile Conta, Eminescu a dus lupta pentru modificarea art. 7 din Constituție. D. prof. Cuza, după ce aduce laude comitetului pentru inițiativa luată, spune că trebuie să se instituie concursuri pentru cele mai bune studii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
genialului poet M. Eminescu. Doi studenți au vorbit, unul din partea centrului studențesc bucureștean, iar celălalt în numele studenților macedoneni. D. P. Șeicaru, din partea comitetului de inițiativă, mulțumește asistenței care a răspuns la această chemare de a cinsti memoria celui mai mare doctrinar al naționalismului nostru. Asigură pe d. profesor Cuza că se va îngriji comitetul de opera lui Eminescu, spre a nu fi falsificată, și se va înființa un muzeu „Eminescu”. Festivitatea s-a sfârșit la ora 12. Trebuie repetat că acest
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că, deocamdată, Statul mondial îi pare periculos pentru libertatea individuală și că e mai bine, în aceste condiții, să ne acomodăm cu pluritatea de state și cu eventuale războaie 11". Putem să observăm în trecere că această indiferență a liberalilor doctrinari față de chestiunile politicii externe și, mai general, față de pluralitatea corpurilor politice este în mare parte împărtășită astăzi, postulatul ce domnește în Europa fiind acela că, sub diviziunile și frontierele moștenite din trecut, unitatea umană este pe cale să se realizeze inevitabil
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
deși luăm în considerație și alte opinii și metode, am scris dintr-un punct de vedere unitar, consecvent. Spre deosebire de Tomașevski, nu încercăm să dăm cunoștințe elementare asupra unor subiecte cum ar fi prozodia. Nu suntem nici eclectici ca germanii, nici doctrinari ca rușii. Judecând după uzanțele cercetării literare americane mai vechi, s-ar putea spune că încercarea noastră de a formula ideile care stau la baza studiului literar (deci, de a face ceva care să depășească "faptele") are ceva exagerat și
[Corola-publishinghouse/Science/85044_a_85831]
-
mallarméean, identificat cu neantul, dar nici cu acela al spiritelor religioase, ce implică o unio mistica cu divinitatea. Spiritul gândirii lui Breton și al adepților săi este eminamente laic. Perfect profan e și caracterul atribuit de suprarealiști „miraculosului”, pentru care doctrinarul lor pledează, afirmând că „miraculosul e totdeauna frumos, orice miraculos e frumos, și numai miraculosul e frumos”. Suprarealiștii au în vedere ceea ce, după ei, este fascinant prin singularitate în viața de fiecare zi. Potrivit unor repetate specificări din cele două
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
a oferi doar câteva categorii de exemple. Înțelegând astfel primul nivel de analiză, izbucnirea și desfășurarea celui de-al doilea război mondial, de exemplu, ar trebui explicată prin recursul la analiza personalității lui Hitler, a principalilor lui consilieri, a influențelor doctrinare și personale asupra lui, aceleași investigații cuvenindu-se a fi extinse și asupra lui Stalin, Roosevelt, Churchil. La acest nivel de analiză fac recurs, de pildă, acele documentare istorice asupra hotărârii și a convingerii aproape iraționale a lui Churchill în
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
public și în cele din urmă el a triumfat și a devenit personajul principal al comunității buddhiste. Și-a petrecut restul vieții urmând exemplul Maestrului său, călătorind și predicând Legea. Buddhismul se extinde spre vest și pătrunde în Dekkan. Divergențele doctrinare se înmulțesc și o criză destul de serioasă face necesar un nou conciliu. Acesta s-a ținut la 100 sau 110 ani de la moartea lui Buddha, a avut loc la Vaiśălī, și a presupus întrunirea a 700 de arhați. Motivul se
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cuceritor victorios aflat în culmea puterilor sale, care încă poseda forțele necesare pentru a-și continua cuceririle teritoriale, și care totuși a renunțat la război și violență și a adoptat calea păcii și a nonviolenței. În timpul domniei regelui Aśoka, divergențele doctrinare au continuat. Din școala sthaviravădinilor s-a desprins o nouă grupare, cea a sarvăstivădinilor. Din cauza disputelor existente, Aśoka a convocat un al treilea conciliu la Pățaliputra, în jurul anului 250 î. Hr., care se pare că nu a avut rezultatul scontat. Școala
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sūtre mahayaniste. În Jătaka, datele mitologice primează, până la a l transforma pe Buddha în prototip al „omului divin”, caracteristic tradiției indiene - aparținând unui sistem atestat în egală măsură și în alte arii geografice. Sutta Nipăta e o colecție de texte doctrinare scurte, unele dintre acestea conținând diferite povestiri în proză. Buddhavaṃsa cuprinde relatări despre Buddha și cei 24 de predecesori ai săi, iar Lalitavistara descrie viața și activitatea lui Buddha pe pământ, considerate ca un joc al unei ființe supranaturale. În
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
există probleme de conștiință, nu există liberul-arbitru al individului, precum nu există dreptul roman în ansamblul său. Conștiința fiului cel mai iubit dintre toți fiii patriei suplinește în virtutea forței conștiința celor 300.000 de germani din România, precum se presupune, doctrinar, și încearcă să suplinească toate cele 22 de milioane de conștiințe românești. Cu urmările cunoscute. Un pamflet la adresa lui Adrian Păunescu și a Cântării României, [octombrie] 1984, difuzată la 6 noiembrie 1984 Folkul și porcul sau fleica și drapelul Năpastele la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din experiența fraților lor inamici, a intelectualilor de stânga lichidați de cei pe care i-au slujit. Teroarea comunistă pe care o trăim ar trebui să fie o lecție salutară pentru toți gânditorii atrași din diferite motive - printre care cele doctrinare sunt cele din urmă - de un regim absolutist. Privind În urmă spre cei din generația care ne-a precedat, a celor ce au ajuns la maturitatea gândirii Între cele două războaie, când ne nășteam noi, mă umple de o perplexitate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de lupta de afirmare și supraviețuire a Mișcării Legionare. Toate însă sub îndrumarea directă a Căpitanului. Exista o serie de scrieri: circulări diferite, cărticica șefului de cuib, articole diverse în presă, care toate la un loc nu formau un tot doctrinar unitar, care să pună la îndemâna luptătorului soluțiile pentru orice situație, mai ales pentru probleme de doctrină. Cărticica șefului de cuib acoperea o parte din aceste necesități, cu referire la lupta de formare a legionarului, dar privind perspectiva și strategia înaltă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mișcare, popor și stat; „Caietele revistei, spune redactorul, se vor îmbogăți în plus cu o nouă perspectivă, impusă de evoluția Mișcării, publicând lucrări specifice fazei de guvernare legionară din țară. Acestea vor avea în chip natural un caracter nu numai doctrinar ci și programatic”. Toate aceste gânduri frumoase pentru a fi puse în practică trebuiau să aibă și aprobarea Comandantului. Nicolae Petrașcu, care colaborase cu Paul Costin Deleanu la această inițiativă și care era șeful grupului legionar de la Rostock, trebuia să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ardelene în toate încheieturile ei”. Prin accentul pus pe promovarea literaturii originale, G.r. urma să apere „însăși substanța culturii românești de mâine”, „o corespunzătoare patrie a spiritului suprapusă realităților pământene”. Programul se clarifică pe parcurs prin intervențiile cu sens doctrinar ale lui Ion Chinezu ( Ideea care a prezidat la întemeierea revistei noastre..., Idealul clasic al omului, Douăzeci de ani de viață literară românească în Ardeal), ca și prin notele și luările de poziție ale redacției. Peste tot se încearcă „o
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
al „școlii”, ca fiind una mai curând a „afinităților descoperite odată cu publicarea volumelor și nicidecum una a asemănărilor dictate prin norme prealabile”. Dacă nu se sprijină suficient pe motivațiile de istorie literară necesare (cronologia constituirii grupului, aportul protagoniștilor la fondul doctrinar comun, modul de participare individuală și diferențele implicite etc.), în schimb, comentariul, interpretarea scrierilor „târgoviștenilor” au o formulă colocvială, suplă, ingenioasă, echilibrat distribuită între rigoarea supunerii la obiect și digresiunea confesivă. Criticul investighează nuanțat modurile particulare și formele predilecte ale
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
Director: Mihai Stelescu; redactor-șef: Al. Talex. Scopul publicației ar fi de a pune bazele unei organizații politice care să se situeze nici la dreapta, nici la stânga (12/1934). Panait Istrati devine colaborator apropiat al revistei, încercând să tempereze înflăcărarea doctrinară de dreapta a directorului, amenințat de adversari cu asasinarea. În Scrisoare deschisă către dreapta (5/1934), Panait Istrati atrage atenția asupra punctului slab al doctrinei concentrate în formula „românismul și antisemitismul”:„Dictatura, spune el, e un semn de bătrânețe al
CRUCIADA ROMANISMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
dintre vis și realitate. Astfel, el a înțeles să prezinte această problemă etern omenească sub formă literară. Căci să nu se închipuim că pentru vremurile noastre această problemă este exclusă. Predilecția pentru ficțiune se observă la mulți gânditori și mulți doctrinari politici actuali. În ceea ce privește acest raport între ideal și real s-a ajuns a se fixa astăzi trei metode posibile la care eu mai adaug una, ca a patra metodă posibilă de îmbinare a idealului cu realitatea. Acest raport vine să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
conturată și nici fericită. Această realitate trebuiește prefăcută prin măsurile conducătorilor politici. Nu este om care să nu găsească că realitatea e rea. Și atunci vine reacțiunea menită a găsi mijloace de reformă. Aceste mijloace stau în cutele viitorului de unde doctrinarul politic are misiunea de a le desprinde. Aceasta face să apară încrederea în viitor. Pesimism pentru prezent și încredere pentru viitor. Răul din realitate duce la pesimismul zilnic căruia i se adaugă încrederea caldă în viitor. Raportul acesta dintre real
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Rousseau vine să vorbească de această bonté naturelle. Societatea este rea. Cine este vinovat? Vinovată este reaua organizare a societății. Urmează de aici că ea trebuie înlăturată. Dar cum? Și ce anume vom pune în locul organizației actuale? Răspunsul este clar. Doctrinarii din această categorie sunt de părere că este nevoie mai întâi de un model. Facem acest model, dar cum? După acești doctrinari, acest tip nu se obține din realitate ci trebuie să fie o creație pură a rațiunii; ceva mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]