2,528 matches
-
punctuație, așezare în pagină, lizibilitate. Timp efectiv de lucru: 50 min. CLASA A XII-A CAPITOLUL PERIOADA INTERBELICĂ - POEZIA Testul nr. 81 Rezolvă cerințele, cu privire la textul de mai jos: Copacii albi, copacii negri Stau goi în parcul solitar Decor de doliu funerar ... Copacii albi, copacii negri. În parc fantomele apar ... Și frunze albe, frunze negre; Copacii albi, copacii negri; Și pene albe, pene negre, Decor de doliu funerar ... În parc regretele plâng iar ... Cu pene albe, pene negre O pasăre cu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de mai jos: Copacii albi, copacii negri Stau goi în parcul solitar Decor de doliu funerar ... Copacii albi, copacii negri. În parc fantomele apar ... Și frunze albe, frunze negre; Copacii albi, copacii negri; Și pene albe, pene negre, Decor de doliu funerar ... În parc regretele plâng iar ... Cu pene albe, pene negre O pasăre cu glas amar Străbate parcul secular ... Cu pene albe, pene negre ... În parc ninsoarea cade rar ... (George Bacovia, Decor) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni care să conțină
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
valoare ce formează tezaurul bisericii se află: Piatra de pe locul unde a fost sfânta Masă a vechii bisericuțe de lemn , în locul căreia a fost ridicat actualul locaș bisericesc; O Evanghelie (București, 1750); O icoană de argint a Maicii Domnului în doliu; Un chivot de argint aurit, cu embleme arhierești; O Evanghelie de Neamț (1821) cu scoarțe de argint și medalioane; O cruce de argint, aurită în partea superioară; O tavă argintată. Obiecâtele de valoare aflate în această biserică sunt dăruite de către
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
coordonate în care se înscrie lupta pentru împlinirea eului”. Pământul semnifică aspirația personajului spre unitatea primordială. Beatitudinea lui Ion dată de sentimentul de stăpân al pământului, este dublată de anumite structuri lingvistice ce sugerează moartea: ”lutul negru lipicios”, ”mănuși de doliu”. Prețul înfrățirii cu pământul ibovnică este propria singurătate și nefericire a eroului. Încă de mic, Ion era harnic, muncitor, deși sărac, iubește pământul, mai ales în calitatea sa de mamă ”pământul îi era drag ca ochii din cap”, ” Iubirea pământului
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
posesiune”, iar pământul posesiunii este, de fapt, pământulstihie. În scena sărutării pământului, coexistă două tipuri de senzații care vizează: posesia erotică ”brațele unei iubite pătimașe”, ”sărutări”, ”își lipi buzele cu voluptate” și termeni având conotație funerară: ”lutul negru”, ”mănuși de doliu”, ”un fior rece”. Destinul tragic al personajului este dat de incapacitatea acestuia de a distinge binele de rău și de a se fi lăsat influențat de ideile lui Titu Herdelea. Astfel, hotărârea lui Ion de a asculta de glasul pământului
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
succesele obșinute, deoarece în aceeași perioadă Quintilius Varus a fost înfrânt în Germania. Pentru aceste fapte de arme i s-a decernat intrarea triumfală și i s-au făcut mari onoruri. Amână triumful chiar el însuși căci Roma era în doliu după dezastrul lui Varus. Intră totuși în Roma îmbrăcat în toga praetextă având pe cap o cunună de lauri. S-a urcat pe tribuna înălțată, pe Câmpul lui Marte, unde în prezența Senatului care stătea în picioare s-a așezat
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
nici nu a îngăduit să i se aducă alte cinstiri decât funerariile obișnuite. A interzis cu strictețe să fie trecută în rândul divinităților. Senatul nemulțumit cu prevederile dictate de împărat, a hotărât printr-un decret ca toate femeile să poarte doliu în amintirea Liviei un an întreg. Totodată s-a hotărât să se ridice un arc de triumf în cinstea Liviei, ceea ce nu se mai întâmplase pentru o femeie, deoarece ea a salvat viața multor senatori, crescuse mari mulți copii fără
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
stânga, încadrat de inscripția semicirculara ALECSANDRU ION DOMN ROMÂNILOR. Pe revers, în ghirlanda de lauri, inscripțiile: CUSA-VODĂ / 1859-1866 / 1873 și respectiv, CUSA VODĂ / SPRE POMENIREA / 1874. Aceste medalii - de familie - au fost distribuite persoanelor care au luat parte la marele doliu național din 1873 și comemorarea unui an de la acesta, în 1874. Deși sunt de mici dimensiuni, ele reprezintă, prin manieră de concepere și realizare, valori artistice și documentare deosebite. Acestea s-au răspândit pretutindeni în spațiul românesc - și nu numai
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
s-a produs dictatul de la Viena, conchidea:” Este de datoria noastră de a exprima prietenilor noștri români regretul și simpatia noastră, pentru tratamentul inuman la care au fost supuși. Înțelegem că în aceste clipe dureroase, întreaga națiune este cufundată în doliu adânc. Dar amicii noștri români, care sunt curajoși, tenace și harnici, vor găsi în nenorocirea lor o nouă forță și vor munci cu solidaritate mărită. Ei vor păstra, fără nici o îndoială, locul important ce-1 ocupă în Balcani”. Unul dintre
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
pivotul central, puterea. Intervine decisiv în organizarea lumii medievale, respectiv în imaginarul colectiv, discursul religios, concentrat asupra exemplarității și asupra restricțiilor vieții creștine − ele se regăsesc inclusiv în textele de lege (spre exemplu, pravilele medievale românești). O lume supusă canonului, doliului christic și penitenței, o lume care privește icoana ca pe o transfigurare a sacrului, iar puterea ca pe un minister delegat de divinitate, incontestabil și de aceea de neînlocuit. Sub această formă conceptuală, imaginarul se comportă precum o lume deschisă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și a morții, a focului vetrei, a vestimentației țesute și a culorilor. Peste acest regim al casei și al "nocturnului" stăpânește însă în evul mediu legea creștină a posturilor. Mai mult: condamnarea generală, dar și concretă, la penitență și la doliu creștin înseamnă pentru femeie și o privare de drepturi sociale și financiare. De la ipostaza de Vestală la cea de vrăjitoare, de la născătoarea de prunci la femeia diavolului, de la mama care își apără de boală fiii și îi educă, la demonomagie
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dimensiunea sa totalitară* și criminală instaurată de Lenin. Ei s-au întors la marea idee decurgând din credința în existența unui nucleu dur, definitorie pentru comunismul din totdeauna și de oriunde, oricare i-ar fi denumirile. După cincisprezece ani de „doliu”, neocomuniștii* își caută identitatea între o relectură a lui Marx adaptată mondializării și societății postindustriale, și o repliere pe fundamentele dintâi ale doctrinei, adică pe respingerea banilor și pe aspirația către marea împărțire echitabilă. 1789-1871 Revoluțiile franceze Revoluțiile franceze au
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și Confucius”. Atins din 1972 de un cancer pe care Mao îl împiedică să și-l trateze la timp, îi transmite îndatoririle sale lui Deng Xiaoping*. Moartea lui, survenită în ianuarie 1976, este urmată, în aprilie, de dramatice manifestări de doliu și de proteste. Lasă în urma sa o văduvă remarcabilă, Deng Yingchao, cu care se căsătorise în 1925. în străinătate, este salutat „patricianul în sandale”, cum scrie un ambasador al Franței. De atunci, propaganda chineză aplaudă inventatorul celor „Patru Modernizări”. Sursele
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
La 16 ani a plecat cu familia, ca refugiat de război, luând drumul Banatului sârbesc. Vojvodina, oază de calm aparent. Ne vorbește despre război, moarte, mizerie. O să mai treacă mulți ani până când Serbia se va impăca cu memoria războiului. Deocamdată doliu, încă își plâng morții. Crescendo Novi Sad. Din nou surpriza arhitecturii jugen stil, aceeași ca la Trieste sau Timișoara. Mă simt acasă, rodul imperialismului austro-ungar, care a adus la un loc oameni, regiuni, limbi atât de diferite, dându-le o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
adânc simțite, cum se petrece în astfel de situații. Precum a făcut inubliabilul Chivu Stoica, atunci când și-a pus ochelarii pe nas, a scos din buzunarul hainei o hârtie, a despăturit-o și a citit solemn: „Declar deschis mitingul de doliu...“, și apoi a vârât hârtia înapoi în buzunar. La moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Festivalul Enescu deja debutase de câțiva ani și noi chiar eram foarte tineri pe vremea aceea. Rigoarea și personalitatea lui Enescu impuneau o abordare mai puțin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
acest gen de fotografie a cunoscut cea mai mare popularitate în Statele Unite. Dezvoltarea tehnicii fotografice nu face decât să democratizeze o practică veche de trei secole, și ea concentrată în jurul "fețelor" morții. Portretistica mortuară, inclusă ulterior în ritualul privat al doliului, și-a consolidat tradiția în Occident începând cu secolul al XV-lea, fiind specifică modurilor prin care burghezia căuta să-și afirme statutul. Ea coexistă cu tradiția portretului comemorativ, prezentând figuri remarcabile ale vieții publice. Deși Philippe Ariès, autoritatea incontestabilă
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
viu e condiționată de un reflex paradoxal: e un refuz direct al morții, dar și o acceptare a inevitabilului său. Înviat în efigie, cel plecat dintre cei vii rămâne, într-un fel în mijlocul lor. Norii negri din fundal, costumul de doliu, o salcie îndepărtată, un ceas de buzunar arătând ora nașterii sau a morții sale, niște flori tăiate, ținute în mână, sunt singurele indicii ale trecerii la cele veșnice. Așezat la loc de cinste pe un perete din inima casei, un
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de cinste pe un perete din inima casei, un astfel de tablou aduna în jurul său întreaga familie, având rolul unui liant ce întreține o necesară iluzie a ordinii, în același timp asigurând funcționarea firească a mecanismelor rememorării și suferinței asociate doliului. Însă, așa cum observă Jay Ruby, istoric american al artei ce a investigat semnificațiile culturale ale fotografiei post-mortem în volumul Secure the Shadow: Death and Photography in America, pictorul poate modifica ușor realitatea, creând iluzia vieții într-un context în al
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fi, cel puțin la nivel vizual, recuperabilă. Fotografia post-mortem având, prin definiție, o circulație limitată la spațiul familial, ea putea fi trimisă unor rude îndepărtate cărora li se oferea astfel șansa de a se implica în mod direct în procesul doliului. Galerii vaste cuprinzând astfel de imagini, numite și "memento mori"- dagherotipuri, ambrotipuri, tintipuri, cărți de vizită - păstrate în muzee și colecții private, exprimă discret, dar tulburător pentru privitorul de astăzi, efortul unei întregi epoci de estetiza, "îmblânzind", așa cum spune Ariès
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
exprimă, indirect, niște concepții despre moarte mult diferite de cele ale omului contemporan. Cu o rată a mortalității greu de imaginat în prezent și o speranță de viață încă modestă, oamenii acestui secol conviețuiau zilnic cu realitatea banală a morții. Doliul, un ritual cu multiple ramificații, bazat pe o amplă cultură materială, era la fel de prezent în casele lor precum boala, resemnarea și speranța într-o viață de apoi mai generoasă decât prea scurtul popas printre cei vii. Catalogul expoziției Le Dernier
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
-ți spun". Adevărate obiecte de artă, dagherotipurile din jurul lui 1850, cu dimensiunile lor miniaturale (8x7cm), așezate în carcase prețioase, facilitau o intimitate intensă cu imaginea copilului pierdut, putând fi ținute în căușul palmei, de unde și rolul lor implicit în procesul doliului. În cartea sa despre fotografiile post-mortem ale copiilor din secolul XIX, Aspects of Acceptance and Denial in Painted Posthumous Portraits and Postmortem Photographs of Nineteenth-Century Children, cercetătoarea Kathryn Beattie e interesată cu precădere de maniera contradictorie în care moartea prematură
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Cu siguranță, serviciul era suficient de bine cunoscut încât să nu mai necesite popularizare. Pe de altă parte, există și un alt argument, mult mai solid, ținând de o schimbare în sensibilitatea noului secol ce stătea să-nceapă: moartea și doliul sunt tot mai mult asociate intimității, iar suferința provocată de acestea este trăită tot mai discret. Secolul XX, asupra căruia moartea și-a pus deplin amprenta în primul rând într-un sens istoric, și-a reorganizat radical imaginarul thanatic, precum și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
dar nevricos din fire, ar îmbătrâni lângă etre și avoir! La cutremur, Caian, de pildă, a rămas cel mai puțin cutremurat de cele întâmplate. Rugându-l să fie mai liniștit, mai îndoliat pentru că țara trece prin momente grele și poartă doliu, el a răspuns cam așa: „Iaca ! Da ce, eu am murit? Când oi muri, atunci port doliu, până atunci, nu!” Deci Caian în două ipostaze! Minune! Luați « ca spectacol », pentru că realmente « sunt de toată comedia », este o destindere « fantastică » să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cel mai puțin cutremurat de cele întâmplate. Rugându-l să fie mai liniștit, mai îndoliat pentru că țara trece prin momente grele și poartă doliu, el a răspuns cam așa: „Iaca ! Da ce, eu am murit? Când oi muri, atunci port doliu, până atunci, nu!” Deci Caian în două ipostaze! Minune! Luați « ca spectacol », pentru că realmente « sunt de toată comedia », este o destindere « fantastică » să-i asculți și să i privești cum « viermuiesc » prin bănci și pe sub bănci. De-ar ști ei
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la masa de la... înmormântarea ei. A făcut tot ce trebuia la o asemenea ocazie, a rezistat până au plecat toți, apoi mi-a spus, oarecum zâmbind, că nu se simte tocmai bine. Parcă voia să nu mă alarmeze”... Zile de doliu În ziua următoare, scrie Alexandru Mânăstireanu în carte (p. 132), colegul Coșulschi de la Craiova a revenit să ne revadă, a găsit-o bolnavă, am discutat mult cu dânsul, și-a luat rămas bun, a dat să plece, dar a revenit
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]