3,195 matches
-
piramidal, piziform; - un rând inferior, metacarpian format din următoarele oase, dispuse din exterior spre interior: trapez, trapezoid, osul mare, osul cu cârlig. În ansamblu, aceste oase formează masivul carpian care are formă de patrulater cu diametrul mare transversal. Fața posterioară, dorsală a acestuia este convexă în timp ce fața anterioară, palmară este concavă prezentând un șanț longitudinal - șanțul carpian - prin care trec tendoanele mușchilor flexori. SCAFOIDUL Scafoidul are forma unei bărci prezentând trei fețe articulare și trei nearticulare. Fețele articulare sunt: - superioară, convexă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
ale trapezoidului sunt: - una superioară, concavă pentru osul scafoid; - una inferioară, concavă pentru primul metacarpian; - una internă, plană pentru articularea cu osul mare; - una externă, concavă pentru articularea cu osul trapez. Fețele nearticulare sunt una anterioară, palmară și una posterioară, dorsală ambele rugoase. OSUL MARE Osul mare are trei porțiuni: un cap, un gât, un corp. În partea posterioară și internă a corpului se descrie apofiza osului mare prin intermediul căreia se realizează articularea cu cel de al patrulea metacarpian. Fețele articulare
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pentru articularea cu osul trapezoid și scafoid; - internă pentru articularea cu osul cu cârlig; - inferioară pentru articularea cu extremitatea proximală a celui de al doilea, al treilea și al patrulea metacarpian. Fețele nearticulare sunt una anterioară, palmară și posterioară sau dorsală. OSUL CU CÂRLIG Osul cu cârlig prezintă fața: - superioară pentru articularea cu osul semilunar; - inferioară pentru articularea cu cel de al patrulea și al cincilea metacarpian; - externă pentru realizarea articulației cu osul mare; - internă prin care se realizează articularea cu
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pentru articularea cu cel de al patrulea și al cincilea metacarpian; - externă pentru realizarea articulației cu osul mare; - internă prin care se realizează articularea cu semilunarul; - anterioară, palmară prezintă apofiza unciformă pe care se prinde ligamentul anterior al carpului; - posterioară, dorsală este singura nearticulară. Cele opt oase ale carpului sunt solidarizate între ele prin formațiuni ligamentare realizându-se în ansamblu un masiv osos convex posterior, concav în sens transversal. La nivelul feței anterioară se formează astfel un șanț cu direcție verticală
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
oase lungi. Extremitatea superioară sau carpiană prezintă: - o fațetă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui de al doilea rând de oase ale masivului carpian; - două fațete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; - două fațete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunghiulară cu: - față posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor degetelor; - fețe laterale - externă, radială și internă, cubitală - în raport direct cu mușchii interosoși; - margini anterioară, internă, externă. Extremitatea inferioară are forma unui
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
articularea cu oasele celui de al doilea rând de oase ale masivului carpian; - două fațete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; - două fațete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunghiulară cu: - față posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor degetelor; - fețe laterale - externă, radială și internă, cubitală - în raport direct cu mușchii interosoși; - margini anterioară, internă, externă. Extremitatea inferioară are forma unui cap turtit în sens transversal fiind mai proeminentă anterior. Prin intermediul acesteia se
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
este un os scurt, turtit dinainte înapoi, cuprins între capul talusului, cuboid și cele trei cuneiforme. Fața posterioară este concavă și se articulează cu astragalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din plantă. Fața medială prezintă tuberculul navicularului. Fața laterală re o fațetă articulară pentru cuboid. OASELE CUNEIFORME Oasele cuneiforme sunt în număr de 3, numite din interior spre exterior: primul, al
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
și cu cel de al patrulea metatarsian. METATARSUL Oasele metatarsiene sunt oase lungi în număr de 5, numerotarea lor se face din spre linia medială spre cea laterală a piciorului. Caracteristici generale. Corpul este prismatic, triunghiular cu câte o față dorsală, una laterală și alta medială. Baza (extremitatea posterioară) se articulează cu oasele tarsului și cu oasele metatarsiene învecinate. Capul (extremitatea anterioară) este turtită în sens transversal și se articulează cu falanga proximală. Particularități ale metatarsienilor. Metatarsianul I este cel mai
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
în planuri succesive care sunt prezentate pornind de la suprafață spre profunzime. MUȘCHII TRUNCHIULUI MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A TRUNCHIULUI ȘI A CEFEI Mușchiul ridicător al omoplatului M. supraspinos Micul romboid Mușchiul infraspinos Mușchiul romboid Micul rotund Mușchiul marele rotund Mușchiul marele dorsal Vertebra T12 Musculatura regiunii posterioare a trunchiului și cea a cefei este dispusă într-un plan superficial, care leagă membrul superior de coloana vertebrală, și mușchi profunzi, proprii ai coloanei vertebrale. Musculatura trunchiului este dispusă pe mai multe planuri succesive
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
medială: ridică umărul (omoplatul) și îl trage intern; contracția fasciculului superior determină aplecarea laterală a capului și rotează capul de partea opusă; contracția fasciculului mijlociu înclină coloana cervicală de partea care s-a contractat; contracția fasciculului inferior determină înclinarea coloanei dorsale spre omoplat, ca în mișcările de cățărare. Planul I: MUȘCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața externă a ultimelor trei sau patru coaste; - apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale și lombare; - pe creasta sacrală mediană
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
laterală a capului și rotează capul de partea opusă; contracția fasciculului mijlociu înclină coloana cervicală de partea care s-a contractat; contracția fasciculului inferior determină înclinarea coloanei dorsale spre omoplat, ca în mișcările de cățărare. Planul I: MUȘCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața externă a ultimelor trei sau patru coaste; - apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale și lombare; - pe creasta sacrală mediană și pe 1/3 posterioară a crestei iliace; - rar, la nivelul unghiului inferior
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
contracția fasciculului inferior determină înclinarea coloanei dorsale spre omoplat, ca în mișcările de cățărare. Planul I: MUȘCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața externă a ultimelor trei sau patru coaste; - apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale și lombare; - pe creasta sacrală mediană și pe 1/3 posterioară a crestei iliace; - rar, la nivelul unghiului inferior al omoplatului. Toate cele trei fascicule converg și se inseră terminal, printr-un tendon, la nivelul porțiunii supero-interne a culisei bicipitale
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
planului următor ai spatelui; - în axilă: cu mușchiul marele rotund. Plexul brahial Acțiunea: 1. când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale este: adductor, proiector înapoi și rotator intern al brațului; 2. când ia punct fix la nivelul humerusului, marele dorsal tracționează asupra coastelor și ajută la mișcarea de ridicare a toracelui (ca în cățărare). Planul II: MUȘCHIUL RIDICĂTOR AL SCAPULEI (MUȘCHIUL UNGHIULAR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Originea este, prin 4-5 fascicule, la nivelul primelor 4-5 procese transverse
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
nivelul primelor 4-5 procese transverse ale vertebrelor cervicale. Inserția terminală este la nivelul unghiului supero-intern al omoplatului. - mușchiul este acoperit de trapez și sternocleidomastoidian; - acoperă mușchii, planului următor, din musculatura spatelui. - nervul ridicător al omoplatului, ram din plexul cervical; - nervul dorsal al scapulei din plexul brahial. Acțiunea: 1. când ia punct fix pe coloană: trage omoplatul intern și în sus; 2. când ia punct fix la nivelul omoplatului: mușchiul determină înclinarea coloanei cervicale de partea sa. Planul II: MUȘCHIUL ROMBOID Inserția
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
La nivelul proceselor spinoase ale primelor patru vertebre toracale și a ultimei vertebre cervicale Inserția terminală se realizează la nivelul marginii mediale a omoplatului. Raporturile mușchiului sunt cu trapezul și planurile profunde pe care le acoperă. - nervul mușchiului romboid; - nervul dorsal al omoplatului, ramură colaterală dorsală a plexului brahial. Acțiunea: 1. când ia punct fix pe coloană: este de a trage omoplatul intern; concomitent cu bascularea unghiul inferior al omoplatului spre coloana vertebrală; 2. când ia punct fix la nivelul omoplatului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
primelor patru vertebre toracale și a ultimei vertebre cervicale Inserția terminală se realizează la nivelul marginii mediale a omoplatului. Raporturile mușchiului sunt cu trapezul și planurile profunde pe care le acoperă. - nervul mușchiului romboid; - nervul dorsal al omoplatului, ramură colaterală dorsală a plexului brahial. Acțiunea: 1. când ia punct fix pe coloană: este de a trage omoplatul intern; concomitent cu bascularea unghiul inferior al omoplatului spre coloana vertebrală; 2. când ia punct fix la nivelul omoplatului: trage coloana vertebrală spre acesta
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
DINȚAT POSTERIOR ȘI INFERIOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Acțiunea La nivelul ultimelor două procese spinoase toracice și a primelor două lombare. Se produce prin patru digitații pe fețele externe ale ultimelor patru coaste. Este acoperit de marele dorsal și acoperă la rândul său straturile musculare profunde. Se realizează prin nervii intercostali 9-12. Coboară coastele fiind un mușchi expirator. Planul II: MUȘCHIUL SPLENIUS Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Acțiunea - jumătatea inferioară a ligamentului nuchal, - procesele spinoase ale
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
al gâtului: pe vârful proceselor transverse ale atlasului și axisului. - superior: cu mușchiul sternocleidomastoidian, precum și de toți mușchii descriși anterior; - fața lor profundă vine în raport cu planurile musculare profunde; - cu nervii mare occipital și cel de al treilea occipital. Prin ramurile dorsale ale nervilor cervicali. 1. contracția bilaterală determină extensia capului; 2. contracția unilaterală determină înclinarea capului de aceeași parte. 3. determină înclinarea capului de aceeași parte. Planul III: MUȘCHIUL EXTENSORUL COLOANEI VERTEBRALE Al treilea plan muscular de la nivelul coloanei vertebrale este
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
se realizează sub forma a trei coloane cu traiect ascendent spre torace și craniu: 4. coloana laterală: leagă bazinul de coaste, precum și coastele între ele: mușchiul ilio-costal; 5. coloana mijlocie: leagă bazinul de coaste și de procesele transverse: mușchiul lungul dorsal; 6. coloana medială: solidarizează bazinul cu procesele spinoase și procesele spinoase între ele, mușchiul spinal. Planul VI: MUȘCHIUL TRANSVERSOSPINOS Mușchiul transverso-spinos este format din fascicule musculare dispuse între procesul transvers al unei vertebre și procesul spinos supraiacent. Se 2 coloane
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
toracodorsal din plexul brahial. - când ia punct fix la nivelul toracelui este adductor și rotator intern al brațului concomitent cu o retropulsie; - când ia punct fix la nivelul humerusului proiecteză scapula în sus și înainte. Raporturi: 1. posterior: mușchiul marele dorsal și lunga porțiune a tricepsului; 2. anterior: cu mușchii mare dorsal, subscapular și coracobrahialul; 3. inferior: cu peretele posterior al axilei; 4. marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care trec nervul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
este adductor și rotator intern al brațului concomitent cu o retropulsie; - când ia punct fix la nivelul humerusului proiecteză scapula în sus și înainte. Raporturi: 1. posterior: mușchiul marele dorsal și lunga porțiune a tricepsului; 2. anterior: cu mușchii mare dorsal, subscapular și coracobrahialul; 3. inferior: cu peretele posterior al axilei; 4. marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care trec nervul axilar și artera circumflexă posterioară; 5. medial de acest spațiu se
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
humerusului, în porțiunea mijlocie a acesteia. Provine din nervul musculocutanat. - adductor al brațului; - proiector înainte al brațului; - coboară brațul când ia punct fix la nivelul brațului. Raporturi 1. este acoperit de mușchii deltoid și mare pectoral; 2. acoperă mușchii: mare dorsal, mare rotund și subscapularul; 3. lateral: cu mușchiul biceps brahial (capul scurt al acestuia); 4. medial: și cu nervii: median, ulnar, musculocutanat și cu vasele brahiale. REGIUNEA POSTERIOARĂ A BRAȚULUI - MUȘCHIUL TRICEPSUL BRAHIAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
separă de mușchii din vecinătate. Corpul mușchiului se împarte în patru tendoane pentru degetele de la II-V. Inserția terminală: fiecare din cele 4 tendoane se împarte la rândul său în câte 3 ramuri aponevrotice: ramura mediană se fixează pe fața dorsală a falangei medii în timp ce celelalte ramuri se inseră pe fața dorsală a falangei distale. - fața posterioară: cu pielea și fascia antebrahială; - acoperă mușchiul supinator; - marginea laterală: cu mușchiul scurt extensor radial al carpului; - marginea medială: extensorul auricularului. Prin ramul profund
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
tendoane pentru degetele de la II-V. Inserția terminală: fiecare din cele 4 tendoane se împarte la rândul său în câte 3 ramuri aponevrotice: ramura mediană se fixează pe fața dorsală a falangei medii în timp ce celelalte ramuri se inseră pe fața dorsală a falangei distale. - fața posterioară: cu pielea și fascia antebrahială; - acoperă mușchiul supinator; - marginea laterală: cu mușchiul scurt extensor radial al carpului; - marginea medială: extensorul auricularului. Prin ramul profund al nervului radial. Acțiunea: 1. extensor: al falangei distale pe cea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
respectiv. - median pentru cei doi mușchi lombricali laterali, - ulnar pentru cei doi mușchi lombricali mediali. * flexori ai primei falange, * extensori ai ultimelor două falange. MUȘCHII INTEROSOȘI Mușchii interosoși se găsesc dispuși în spațiile interosoase; sunt 3 mușchi palmari și 4 dorsali. MUȘCHII INTEROSOȘI PALMARI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Mușchii interosoși palmari ocupă spațiile interosoase II, III, IV. Originea este pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. un tendon subțire pe tendonul extensorului degetelui respectiv. Din nervul ulnar
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]