12,502 matches
-
ministrul Agriculturii, califică drept "o dramă" condamnarea lui Dan Voiculescu și susține că "uman" este alături de cel care a fondat Partidul Conservator al cărui lider este. DAN VOICULESCU, CONDAMNAT LA 10 ANI DE ÎNCHISOARE. Este un moment dificil și o dramă care i se întâmplă unui om care a avut inițiative benefice pentru România de-a lungul timpului și a reușit să pună pe picioare companii solide, care au generat mii de locuri de muncă, contribuind semnificativ la bugetul public. Uman
DAN VOICULESCU, CONDAMNAT. Daniel Constantin, reacție după condamnarea lui Dan Voiculescu: "Este o dramă" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/81749_a_83074]
-
Elena Badea DAN VOICULESCU, CONDAMNAT LA 10 ANI DE ÎNCHISOARE. Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, califică drept "o dramă" condamnarea lui Dan Voiculescu și susține că "uman" este alături de cel care a fondat Partidul Conservator al cărui lider este. DAN VOICULESCU, CONDAMNAT LA 10 ANI DE ÎNCHISOARE. Este un moment dificil și o dramă care i se întâmplă unui
DAN VOICULESCU, CONDAMNAT. Daniel Constantin, reacție după condamnarea lui Dan Voiculescu: "Este o dramă" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/81750_a_83075]
-
ministrul Agriculturii, califică drept "o dramă" condamnarea lui Dan Voiculescu și susține că "uman" este alături de cel care a fondat Partidul Conservator al cărui lider este. DAN VOICULESCU, CONDAMNAT LA 10 ANI DE ÎNCHISOARE. Este un moment dificil și o dramă care i se întâmplă unui om care a avut inițiative benefice pentru România de-a lungul timpului și a reușit să pună pe picioare companii solide, care au generat mii de locuri de muncă, contribuind semnificativ la bugetul public. Uman
DAN VOICULESCU, CONDAMNAT. Daniel Constantin, reacție după condamnarea lui Dan Voiculescu: "Este o dramă" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/81750_a_83075]
-
într-o devălmășie a spiritului iscoditor, se frâmântă, caută și uneori chiar formulează diagnostice privind destinul țării, acum. În absolutul ei o astfel de preocupare nu este nouă. Face parte din inexprimabilul nostru suflet, cu irizările lui între moft și dramă, între tragic și miticism, între patetism și nepăsare. Cadrul istoric, altul, oferă doar perspective noi, în care nebulosul proiecțiunilor se amestecă, învârtejit, cu realitatea clipei dure. Un tărâm sufletesc și uman nespus de generos cu creatorul atent la cele din preajma
Două tablete by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8175_a_9500]
-
cu totul altă natură decît cea a istoricului lucid. Ar fi totuși nedrept să reducem Alexandru Lăpușneanul la o suită compilatorie. Talentul de dialogist al prozatorului e pus în asemenea măsură la contribuție, încît nuvela are mai degrabă aerul unei drame istorice în patru acte. Reducînd instinctiv la minimum comentariile și descrierile, Negruzzi dă importanță schimbului de replici, pe care le imaginează cît mai percutante. Tocmai concentrarea maximă a textului face valoarea scrierii din care nici o scenă, nici o replică n-ar
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
gafe lexicale) se întîlnesc, aproape exclusiv, în registrul autorului. Romanticul Negruzzi își pune o iscălitură vizibilă pe text, așa cum a făcut-o în Zoe, O alergare de cai, Au mai pățit-o și alții. în final, se detașează spectaculos de drama povestită pînă atunci și restabilește enorma distanță, psihică și estetică, dintre ficțiunea romantică și autorul romantic - acesta din urmă luînd un aer inevitabil blazat ("Acest fel fu sfîrșitul lui Alexandru Lăpușneanul, care lăsă o pată de sînge în istoria Moldaviei
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
curat în toată ființa lui", scrie Bedros Horasangian, care știe ce spune deoarece, în ciuda diferenței de vârstă, a fost unul dintre puținii săi apropiați din anii de pe urmă. Dacă la Haig impresionează talentul și sagacitatea artistică, iar la Jeni luciditatea, drama intimă și pregnanța stilistică, Arșavir va rămâne în posteritate prin mansuetudinea sa, prin toleranța și deschiderea generoasă în fața fluxului ideatic al vremii sale, pe care-l receptează și-l analizează cu mirare ingenuă, aprobativ sau nu, dar niciodată cu ură
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
unei incredibile evadări din lagărul comunist, însă, urmărind viața eroilor, de astă dată, reali, ce s-a desfășurat în exil, se relevă, în corespondența de care am vorbit, și ca romanul unei mari iubiri și în același timp al unei drame existențiale sfâșietoare. Mihai Fărcășanu și Pia Pillat erau legați de o dragoste așa de puternică, încât se căsătoriseră, pare-se, încălcând voința părinților Pillat. Romanul Frunzele nu mai sunt aceleași, publicat în 1946 și semnat cu pseudonimul Mihail Villara, poartă
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
locurile comune înscrise în cărțile de istorie și, pentru aceasta, confesiunile celor care au trăit evenimentele tragice din cel de-al Doilea Război Mondial sunt neprețuite. Un model în acest sens este dezbaterea pe marginea cărții istoricului Jean Ancel despre drama evreilor din România (și nu numai), deportați în Transnistria. Consultând mai multe surse sovietice și americane, istoricul israelian ajunge la o concluzie halucinantă. În timpul administrației românești, doar în orașul Nikolaev de pe malul Bugului (numit de autor Regatul Morții) ar fi
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
de meditație asupra destinului României și al românilor în ultimii șaptezeci de ani. Perspectiva oarecum istorică și sociologică nu anulează însă latura umană, disponibilitatea permanentă a autoarei de a observa, de a nota și de a încerca să înțeleagă toate dramele oamenilor, sentimentele, speranțele și dezamăgirile lor. Adăugată impresionantei sale siguranțe stilistice, această atitudine simpatetică, participativă, vorbește de la sine despre indiscutabilele calități de prozatoare ale Iolandei Malamen.
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
opera artistului Dionisis Christofilogiannis, este o excelentă uvertură a spectacolului pe care-l vezi ulterior pe scenă, căci și spectacolul este conceput pe același principiu al reconstituirii globale a vieții locuitorilor dintr un bloc, prin alăturarea micilor și marilor lor drame. Dar expoziția lui Dionisis Christofilogiannis,care după un master în pictură își dă acum doctoratul la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, trăiește și prin sine, datorită valorii sale plastice. Tușele frământate, suprapuse uneori, intense sau transparente, ne vorbesc
O lume închegată din fărâme by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9637_a_10962]
-
nimeni nu o mai poate împiedica. Vitalitatea lui s-a stins, puterea lui explicativă s-a sleit, iar nimbul de atracție cu care ispitea odată mintea intelectualilor s-a risipit. Creștinismul nu mai este o teorie interesantă, asta e marea dramă a dimensiunii sale doctrinare. În plus, bisericile s-au golit și sectele i-au împînzit trupul. În această agonie lungă și resemnată, teologii sunt precum medicii de terapie intensivă din secțiile de reanimare. Se străduiesc să țină în viață pacientul
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
o epocă în alta. Prima așteptare se pune involuntar într-o vizibilă contradicție cu judecata sceptică din al doilea reproș. La ce bun să aștepți să descoperi marele roman al experienței noastre comuniste, roman care să reprezinte sintetic și simbolic drama pe care am trăit-o (suprimarea libertății sub dictatură), dacă, oricum, tot ce provine, ca exprimare, din perimetrul vieții în comunism nu are sorți de izbândă? Dacă romanul politic al dramei comuniste nu putea fi scris înainte de 1989 (opinie cu
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
noastre comuniste, roman care să reprezinte sintetic și simbolic drama pe care am trăit-o (suprimarea libertății sub dictatură), dacă, oricum, tot ce provine, ca exprimare, din perimetrul vieții în comunism nu are sorți de izbândă? Dacă romanul politic al dramei comuniste nu putea fi scris înainte de 1989 (opinie cu care nu sunt de acord), e puțin probabil ca el să poată fi scris după 1989, când ne-am despărțit de ceea ce a devenit detestabil, un trecut de coșmar colectiv, la
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
întoarce. Atitudinea critică față de literatura română din perioada comunistă, pe deplin justificată, este periodic străbătută, din 1990 încoace, de asemenea severități, dileme, contradicții și scepticisme. Dar este oare adevărat că nu avem nimic semnificativ în literatură care să ne reprezinte drama pe care am trăit-o în comunism? Mi se pare de o evidență frapantă că avem destule exemple. La cea mai exigentă alegere, rezistă transferului dintr-un regim în altul Galeria cu viță sălbatică de Constantin }oiu, Fețele tăcerii de
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
i se fac printr-o falsă înțelegere a trecutului și a prezentului său, o interpretare morală total greșită a unui individ atipic de către semenii săi. Sâmburele neperisabil al experienței înfățișate într-un realism deopotrivă psihologic și politic ar putea fi drama camusiană a neînțelegerii. Orgolii participă, alături de alte cinci-șase romane politice, la competiția pentru cel mai bun roman despre experiența românească a comunismului, competiție la care nu ar trebui să existe un singur câștigător, dar mai ales nu ar trebui să
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
credincioșilor din fața altarului, un altar ale cărui ritualuri nu-și mai pot exercita puterea asupra nimănui. Spovedania se golește de prestigiul tainei, iar confesionalul aduce treptat cu un ghișeu de descărcare a conștiinței în fața unui funcționar ce nu poate înțelege dramele ce-i ajung la urechi. Indulgențele se dau de complezență, iar penitențele sunt asumate cu seninătatea celui care știe că nu va muri sfîșîiat de pe urma ei. Tradiția se usucă și ighemoniconul se golește într-o incintă bisericească a cărei pustietate
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
de-a rîndul: sexul. Inima li se înveșmîntează în dezinvoltură, la fel cum, pe dedesubt, hainele lor își simplifică horbota intimă: desuurile dispar din prea mare dificultate a mînuirii lor. Din cetăți menite cuceririi, femeile devin trufandale menite culesului timpuriu. Dramele umane, chiar dacă mai există, își relativizează proporțiile, după cum presiunea colectivității asupra individului nu depășește pragul opțional al unei cutume aflate la libera lui alegere: o poate accepta sau nu. Tradiția devine facultativă, iar sentimentele de clan sau de ierarhie - onoarea
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
condus spre extreme. E pus în cauză și temperamentul hipertimic, deci pronunțat afectiv, care l-a predestinat "să fie un învins ale vieții sociale cu regulile ei de aramă. Pandrea spune deschis că "atitudinea politică a deservit scriitorului" și că drama lui Istrati a început când s-a decis să ia o atitudine politică". Aceeași a fost și drama lui Pandrea atunci când n-a vrut să adere necondiționat, dar asta e o problemă de alt ordin. Să ne întoarcem însă la
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
fie un învins ale vieții sociale cu regulile ei de aramă. Pandrea spune deschis că "atitudinea politică a deservit scriitorului" și că drama lui Istrati a început când s-a decis să ia o atitudine politică". Aceeași a fost și drama lui Pandrea atunci când n-a vrut să adere necondiționat, dar asta e o problemă de alt ordin. Să ne întoarcem însă la ideea că Istrati ar fi fost un "pacient" stăpânit de complexul lui Oedip. Pentru un jurist cum a
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
nu fără o dreptate măcar parțială, în faza celei de-a treia dictaturi comuniste postbelice: ""Una moale, evident, acordată, vezi Doamne, la comandamentele europene ale începutului de mileniu, dictatura soft (cum recent mă amuzam - bilingv - s-o botez), în fapt, dramă a unei țări neieșite încă din buimăceala postdecembristă, girată însă copios electoral de o populație care, la urma urmei, și-o merită". Ironiile politice, împinse de umoarea bunului simț, brutal contrariat, pînă la sarcasm, abundă în paginile Jurnalului, nutrit în
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]
-
net. Iată cum se încheie cel dintâi dintre cele douăzeci și cinci de studii: "Celor doi corifei, Millo și Pascally, ale căror stiluri de joc, realist la unul și romantic la celălalt, definesc respectiv, pentru epocă, actorul de comedie și actorul de dramă, le va urma o pleiadă de mari artiști, toți într-o măsură sau alta elevii lor și care vor însemna atingerea maturității artistice de către teatrul românesc și publicul său." (Societatea românească, spiritul public și teatrul între 1849 - 1878). Unde sunt
Spiritul sau litera ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9700_a_11025]
-
continentul. Delimitarea taberelor opuse nu doar din rațiuni derivate din condiția socială, ci și pasionale, este făcută de protagonistă cu tușe groase. Nici nu se putea altfel, fiind vorba de un discurs subiectiv, marcat de tragism, singurul potrivit în reconstituirea dramei. Cu toate acestea, reprezentarea este salvată de la maniheism grație situațiilor edificatoare sau care trimit dincolo de prima impresie, chiar și atunci cînd sînt numai schițate. Și mai mult contribuie varietatea și pregnanța tipurilor umane, constituind o comunitate distinctă, tipuri încarnate de
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
a fi citită în versiune hipertextuală. Pe de o parte, aceste volume sunt mărturii ale unei lumi moderne mecaniciste: personajele sunt descrise ca niște mașinării, obiectele care predomină sunt ceasornicele, manetele, roțile, metalele, temele sunt "lupta femeii cu roata dințată", "drama electricianului", supraîncărcarea informațională, experimentul sau "mașina de produs imaginația artistică" ori "excitația și inhibiția la tancurile de asalt", parodia este a societății industriale sau a viziunii randamentului, dar sunt și mărturii ale unei "inginerii textuale" (de care vorbește Mircea Nedelciu
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
Miren în rolul reginei Elisabeta a II-a a primit un Glob de Aur și un Oscar pentru Cea mai bună actriță într-un rol principal. Filmul a cîștigat un Glob de Aur și la categoria Cel mai bun film - Dramă. Aparent, intriga este cum nu se poate mai simplă, moartea inopinată a prințesei Diana, Lady Di, cum a fost alintată de presă, într-un accident de mașină, alături de prietenul Mohhamad al Fayad, accident care a stîrnit numeroase controverse la vremea
Farmecul discret al monarhiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9711_a_11036]