2,442 matches
-
un sens larg, termenul actor se aplică unei persoane care joacă un rol important într-un proces de mare anvergură (istoric, politic etc). Termenul a fost inițial folosit în limbajul teatral, pentru a desemna personajul unei piese de teatru în dramaturgia grecească clasică. Părțile declamate la început de către un actor (în cazul autorului Thespis din Icar, sec. al VI-lea î. Hr.), apoi de doi (la Eschil, sec. al V-lea î. Hr.) sau de trei actori (la Sofocle, sec. al V-lea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
instituit drept principiu central de compunere a unei opere literare. Poetul nu trebuie să fie preocupat de redarea adevărului istoric; el are drept misiune crearea unui univers care să pară credibil, deoarece verosimilul garantează transcenderea particularului și atingerea universalului. În dramaturgia clasică franceză, a cărei estetică este centrată pe receptare, verosimilul constituie, alături de bunăcuviință și de regula celor trei unități (de acțiune, de timp și de loc), unul dintre stîlpii de susținere ai piesei de teatru. Sînt verosimile acțiunile, personajele, reprezentările
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. Sarfati, Georges Elia, Éléments d'analyse du discours, A. Colin, Paris, 1996. Sârbu, Richard, Colocație și coligație în sintagmatica lexico-semantică, în "Analele Universității din Timișoara", seria Filologie, XXX, 1987, pp. 53-64. Scherer, Jacques, 1950: La dramaturgie classique en France, Librairie Nizet, Paris, 1950. Searle, John Rogers, Expression and Meaning: Studies in the Theory of Speech Acts, Cambridge University Press, Cambridge, 1979. Serrano, José María, 2006: Gramática del discurso, Ediciones Akal, S. A., Madrid, 2006. Simonin-Grumbach, Jenny, Pour
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ani nu erau prea vesele. A îngrijit mii de bolnavi cu o mare probitate morală și profesională, cu căldură. Ca mulți chirurgi a fost și un mare iubitor de artă. În tinerețe a întruchipat pe scenă roluri de referință din dramaturgia românească. A compus muzică și a scris versuri. Aceste aptitudini artistice au fost prezente și în manualitatea chirurgicală de excepție, precum și amenajarea interioarelor din spitalele pe care le-a modernizat și construit cu un bun gust și un rafinament desăvârșit
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Vezi de asemenea L. L. Schucking, Charakterprobleme bei Shakespeare, Leipzig, 1919 și L. C. Knights, How Many Children Had Lady Macbeth ?, Cambridge, 1933 (retipărit în Explorations, Londra, 1946, pp. 15-54). Dintre studiile mai recente despre lupta dintre convenționalism si naturalism în dramaturgie cităm: S. L. Bethell, Shakespeare and the Popular Dramatic Tradition, Durham, North-Caroline, 1944, și Eric Bentley, The Playwright as Thinker, New York, 1946. 5. Pentru observații privind problema timpului în roman, vezi Edwin Muir, The Structure of the Novel, Londra, 1928. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
mele, nu am nevoie decît de o recitare însuflețită sau pasionată, adecvată subiectului". 15. în vreme ce Shaw și Barrie, prin prefețele lor si prin indicațiile scenice detaliate si sugestive pe care le oferă, se adresau unui dublu auditoriu, astăzi tendința teoreticienilor dramaturgiei este împotriva judecării oricărei piese altfel decît ținînd seama în mod precumpănitor de valoarea ei scenică: în această privință tradiția franceză (Coquelin, Sarcey) și tradiția rusă (Stanislavski - Teatrul de artă din Moscova) sînt de acord. 16. Veit Valentin (Poetische Gattungen
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
întrebării, din motive diferite, valabilitatea acestor trei genuri fundamentale. Noi trebuie să distingem, spune el, die epische, die lyrische, und die reflektierende Gattung... die Dramatik ist keine poetische Gattung, sondern eine poetische Form (genul epic, cel liric și cel reflexiv... dramaturgia nu este un gen poetic, ci o formă poetică). 17. Thibaudet, op. cit., p. 186. 18. Aristotel, Poetica, cap. 14: "Desfătarea pe care trebuie s-o cerem unei tragedii nu poate fi, într-adevăr, orice fel de desfătare, ci numai cea
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
reconstituire a traseului gesturilor autorului în materie de Eminescu, de la încercarea de a redefini portretul spiritual al lui Eminescu până la efortul de a demonstra că poetul este "arheul cultural al românismului"... Subordonat acestei idei, criticul poate discuta despre orice, de la dramaturgia eminesciană până la publicistică... Mai ales publicistica eminesciană pare a-i fi captat energiile în ultimii ani, în măsura în care au apărut demitizările, detractările, imaginile negatoare. Theodor Codreanu se luptă, așadar, cu o anume imagine despre Eminescu. E vorba în primul rând despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de a nu pierde perspectiva eternului. Marele nostru poet a fost un sintetizator în poezia românească, un romantic "întârziat", care, de fapt, este un deschizător de drum în poezia modernă. La fel s-a întâmplat și cu I.L. Caragiale, în dramaturgie și în proză, un "vechi" ("Sunt vechi, domnule!"), un "clasic", totuși începător de vreme literară nouă (cf. Modernitatea clasicului Caragiale, Caragiale și începuturile literaturii europene moderne, Caragiale și vârsta modernă a literaturii etc.). Cât despre Bacovia, el se afla la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de circa o lună de zile, în acest an, 1984, Galele "Amfiteatru" au oferit o paletă largă de manifestări politice - "Cadran politic" -, dezbateri, întâlniri cu mari personalități din țară - acțiuni cultural-educative și artistice subintitulate "Amfiteatrul muzicii culte", "Amfiteatrul cinefililor", "Amfiteatrul dramaturgiei", "Amfiteatrul performanțelor sportive românești", "Varietăți cu invitați la Galele Amfiteatru", "Spectacolul Ritmuri studențești". Organizarea întregii activități a fost susținută de activul studențesc și personalul angajat al Consiliului UASC din CU Iași, care au dovedit o mare capacitate de mobilizare, disciplină
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
o dezbatere, conferință, întâlnire în aulele universităților din Iași. Au fost cinci mega conferințe: pe 8 mai, la CCTS; pe 9 mai, la Institutul Politehnic și la Institutul Agronomic; pe 10 mai, la Cuza, Medicină, Electrotehnică. S. B.: Următorul amfiteatru: dramaturgie. D. T.: Un alt mega amfiteatru a fost "Amfiteatrul dramaturgiei" care a presupus dezbateri cu invitați - vârfurile teatrului românesc, precum: Octavian Cotescu (mă suna soția lui, Valeria Seciu, de două ori pe zi să mă roage să am grijă de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fost cinci mega conferințe: pe 8 mai, la CCTS; pe 9 mai, la Institutul Politehnic și la Institutul Agronomic; pe 10 mai, la Cuza, Medicină, Electrotehnică. S. B.: Următorul amfiteatru: dramaturgie. D. T.: Un alt mega amfiteatru a fost "Amfiteatrul dramaturgiei" care a presupus dezbateri cu invitați - vârfurile teatrului românesc, precum: Octavian Cotescu (mă suna soția lui, Valeria Seciu, de două ori pe zi să mă roage să am grijă de Tavi că nu demult avusese un preinfarct; de câte ori punea paharul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Cuba, istoricul și profesorul universitar Dumitru Preda. Am avut norocul să fiu primul care s-a bucurat de această onoare, datorită, probabil și faptului că eu publicasem multe cărți până atunci. Acelea erau, însă, din domeniul creației literare poezie, proză, dramaturgie, eseistică pe când acum era vorba de "O lume cea a diplomației, în acest caz al diplomației române, adesea necunoscută marelui public, misterioasă, fascinantă, spectaculoasă nu de puține ori, dar care înseamnă, în același timp, un necontenit efort din creație, inițiativă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
nefamiliarizată cu geografia spațiului ipoteștean, tratată și înțeleasă ca spațiu originar eminescian și, deopotrivă, ca sursă a inspirației poetice, întreprinderea poate părea hazardată. Reperarea cu regularitate a laitmotivului spațiului originar nu numai în poezia și proza eminesciană, ci și în dramaturgia, corespondența și chiar publicistica sa, ne îndreptățește să extindem analiza de la poezia tinereții până la perioada târzie a vieții și a creației poetului. Nu de puține ori s-a apelat la o formă subiacentă de detectivistică literară, întrucât, în dorul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
reginei") totul pe fondul "ruperii de mase" și "intelectualismului burghez". Răsfățatul teatrelor, prezent, între cele două războaie, pe numeroase scene prestigioase și pretențioase, se străduia să se facă re-auzit. A crezut că-și poate afla locul și, eventual, norocul, în dramaturgia radiofonică pentru copii drept pentru care rotunjea cu osârdie scenariul moralizator "Hărnicel și Trândăvel" (!!) Ibrice fumegânde urcau scara, ibrice goale coborau unul după altul, domnul scria, dar cu unelte de împrumut și cu trudnic efort. Mama mea publica și ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
odinioară și directorul Casei de presă. Oricum, n-a strecurat vreo aluzie, nu m-a întrebat ce fac părinții: era o discuție oficială privind eventuala editare a unui volum de "opere complete". A început, ca o recitare, pledoaria pentru valoarea dramaturgiei sale, neuitând s-o susțină și cu argumentul rimelor nerepetate... Pe atunci, teatru nu se publica mai deloc, darămite cărămida operei complete. I-am vorbit despre ne-vandabilitatea cărții de teatru, despre veto-ul librarilor comanditari, încercând să-i fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dedă la mari grobianii"...) Era un gest formal, de ochii lumii, fără obiect: cum să te bați cu... o redacție întreagă? Și atunci iese în față Spiru Prasin, un "cultural" al vremii, care a cochetat și cu poezia, și cu dramaturgia, fără s-o prea nimerească nici pe una, nici pe cealaltă. Era, însă, vânător împătimit și foarte bun țintaș. Și-a zis că "onorul redacțiunii trebuie reperat", drept pentru care, în dimineața zilei de 14 ianuarie 1904, duelgiii, însoțiți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de ani de la naștere, slujbașului uitat de la Administrația Financiară suceveană. Incursiunile în domeniul literaturii vor adăuga, însă, tușa definitorie. A scris, mai întâi de toate, o piesă de teatru a cărei acțiune se desfășura chiar la Suceava, în jurul anului 1400. Dramaturgie pe teme istorice, deci. Din denumirile și rangul personajelor înțelegem c-ar fi vorba despre boieri curteni, ultimului de pe listă, dregătorului Domokos revenindu-i, probabil, rolul de inițiator în declanșarea conflictului dramatic. Din nefericire (pentru mine) piesa este scrisă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și simple pretexte, demersul regizoral tinzând să-și aroge independență în sine. Piesa, adică scriitura, este tratată ca un apendice oarecare, drept biet cuier de sârmă pentru haine împărătești ceea ce l-a determinat pe criticul Alex. Ștefănescu să afirme că dramaturgia nu mai interesează istoria literară, reprezentația fiind opera regizorului. (Șansa unui Euripide, Shakespeare, Caragiale a fost aceea că, la vremea lor, publicul era atent și la ce se spune...) Consecințele de pe urma deteriorării raportului firesc dintre regie și text și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
acesta de o bucată de vreme și mai cu seamă în... teatru e socotit ca ceva absolut indiferent!" Darămite acum! am spune noi, observând că marile reputații actoricești s-au constituit în deceniile trecute, când încă regia nu copleșise sufocant dramaturgia; scândura scenei române n-a impus, în ultimii ani, nici un nume nou cu perspectiva să intre în galeria marilor maeștri. Trăiască regia! * P ortalul "carte și arte" vine cu o propunere ce a izbutit să trezească interes din Australia până în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
jucat fără îndoială un rol decisiv în experiența pe care am avut-o privind raporturile sociale în țările "celeilalte Europe", cum erau numite atunci, precum și în cele pe care prea adesea avem obiceiul de a le numi Europa și atât. Dramaturgie și regie nu se conjugau deloc la feminin, acum aproape cincizeci de ani, nu mai mult la Est decât la Vest. De aceea perioada mea de lucru în mediul teatral mi-a deschis ochii asupra forței "certitudinilor" care, în vremea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
studii, care marchează debutul cercetării științifice în acest domeniu. Prima cercetare publicată în revista American Anthropologist sub titlul "On the Principle of Order in Civilization as Exemplified by Changes of Fashion" (1919) explică emergența, evoluția și declinul unor fenomene sociale. " Dramaturgia clasică franceză, spaniolă sau cea a Greciei antice; literatura americană; arta renascentistă a Italiei; școala flamandă și olandeză de pictură; sculptura greacă și am putea adaugă filozofia -, toate acestea traversează un curs similar: naștere, evoluție, creștere și declin, ca viețile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
disting fracțiuni ale claselor, susține autorul. Capitalul cultural, așa cum a fost conceptualizat de Pierre Bourdieu, îmbracă mai multe forme. Întâi, include calificările obținute prin intermediul educației, apoi cunoașterea și înțelegerea aspectelor artistice și creative ale unei culturi, cum ar fi muzica, dramaturgia, arta și cinematografia. În acest sens, sociologul francez distinge trei paliere ale gusturilor, corespondente nivelului educațional (P. Bourdieu, 1979/1984, 16): (1) gustul legitim, dominant, reprezentat, spre exemplu, de picturile lui Breughel sau Goya crește odată cu nivelul educațional și se
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
înțelege contextul social concret, direct în care interpreții sociali se angajează în interacțiuni. Altfel spus, autorul a pornit de la asumpția existenței ordinii interacționale, diferită de ceea ce se înțelegea prin ordine socială și i-a aplicat acesteia concepte împrumutate din sfera dramaturgiei (G. Jderu, 2008, 71). În perspectiva scrierilor lui Erving Goffman, hainele se înscriu în realitatea vieții sociale ca "scheme tipice", în funcție de care ceilalți indivizi sunt percepuți și evaluați în întâlnirile față-n-față. Acestea reprezintă simboluri ale personalității, rolului, statusului și contextului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Editura Dimitres, D.L.2001, 118 [21] CHEȚAN, MARIA, O poveste despre poezie, Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p.58-60. [22] CHISCOP, LIVIU, Eminescu. Proza literară. Didactica receptării. Bacău, Editura Grigore Tabacaru, 2001, 312 p. [23] COLUMBAN, MONICA, Analiza unității: dramaturgia din manualele de limba și literatura română pentru clasa a XI-a, Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p.2-9. [24] CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GHEORGHE; Gramatica limbii române, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2001. [25] CORCEA, ANA, Comentarii literare pentru bacalaureat
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]