8,775 matches
-
Rita Atkinson et al., 2002, p. 295). Prof. M. Golu spune: „Învățarea devine la om formă specifică și sistematică de activitate” (Golu, 2000, p. 516) și, în plus, „...activitatea trebuie privită, în primul rând, ca mod fundamental de relaționare și echilibrare a omului cu mediul său specific de viață și de existență” (ibidem, p. 509). Prin urmare, adaptarea la mediul universitar are în centrul ei învățarea și schimbările caracteristice acestuia. De aceea, ne-am propus să-l abordăm în mod preferențial
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
eu” și „altul” implică o vastă problematică a psihologiei generale și diferențiale, individuale și sociale, normale și patologice, până la o antropologie culturală și filosofică. Autorul își propune elucidarea unuia dintre aspectele esențial dinamice ale personalității umane, ființă biopsiho-socială, în dinamica echilibrării ei psiho-sociale. Relația dintre oameni nu poate fi redusă la un simplu transfer sau dialog semantic de informații; ea este un schimb de bunuri și servicii, de valori materiale și spirituale, efectuat la niveluri diferite de adâncime. Dacă metabolismul este
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
simplu transfer sau dialog semantic de informații; ea este un schimb de bunuri și servicii, de valori materiale și spirituale, efectuat la niveluri diferite de adâncime. Dacă metabolismul este considerat ca proces fundamental al relațiilor ființei vii cu lumea materială, echilibrarea psiho-socială a omului se desfășoară în cadrul anumitor norme de schimb, susținute de adeziunea și conștiința participanților. Astfel, legea cererii și a ofertei se situează la baza orânduirii economice, așa cum normele morale și juridice asigură echilibrul bunăstării și securității noastre. Mitul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
extern sau intern care determină blocajul sau contrarierea, b) starea psihică rezultată dintr-un mod personal de percepere și interpretare a respectivei blocări/contrarieri, c) reacțiile comoprtamentale condiționate de această stare psihică (reacții care au menirea de a asigura o echilibrare, o adaptare la situația creată, atingerea scopului propus, și o reevaluare a situației frustrante prin fenomenul de „feed-beck”). Vom vedea, pe parcurs, că aceste trei aspecte se structurează de fiecare dată într-un mod specific în psihicul individual, în funcție de măsura
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
frustrare, care implică, familiarizarea cu situațiile frustrante și învățarea modalităților de a face față situațiilor de blocare. Iar cel mai important factor îl reprezintă, gradul de maturizare intelectuală, afectivă și morală a personalității, care va impune un anumit nivel de echilibrare psihică și de obiectivitate în crearea semnificației motivaționale a situației frustrante. 4. Cercetarea frustrației din această perspectivă, a influenței reciproce dintre numeroșii săi factori determinanți, aparținând atât mediului exterior cât și personalității, ne determină să subliniem deosebirile de ordin calitativ
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Basic psychology”, 1963, Methuen, London), propun ca analiza comportamentului la frustrare să fie efectuată pe baza următoarelor trei criterii: a) succesul sau insuccesul în învingerea obstacolului, b) persistența răspunsului comportamental, c) în funcție de posibilitatea subiectului de a găsi noi modalități în echilibrare. În legătură cu primul criteriu, H.H. Kendler observă că ar exista două posibilități: individul poate reuși în îndepărtarea obstacolului, în raport cu ținuta sa, sau poate eșua. În mod frecvent, reacția la frustrare presupune o mobilizare în plus a forțelor individuale, urmată de un
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
scopului urmărit, b) tăria deprinderilor și obișnuințelor contrariate, c) poziția reacției în sistemul comportamental (adică importanța pe care noi o acordăm atitudinii de răspuns, pentru statutul și prestigiul nostru social). Referitor la posibilitatea subiectului de a găsi noi modalități de echilibrare, H.H. Kendler evidențiază câteva din formele de reacție adoptate de subiect la „situația de frustrare”: a) „agresiunea” în diverse forme: de la atacul fizic, la blam; b) „apatia”, care exprimă indiferența externă față de ambianță, produsă atunci când frustrația este atât de puternică
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
prin faptul că se întemeiază pe moduri inadecvate de interpretare a „situației frustrante”, nu pot constitui rezolvări frustrante, care să ducă la o deplină reechilibrare psihică, la o armonizare a raporturilor cu semenii. Aceste reacții nu duc de căt la echilibrări temporare, generând în relațiile interindividuale noi tensiuni și situații de conflict. Vom menționa, în acest sens, câteva exemple ilustrative. Este știut, astfel că reacțiile care se întemeiază pe atribuirea nejustificată a unei intenții răuvoitoare altcuiva, angajează subiectul frustrat în „cercuri
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o „stare afectivă” determină, se știe, direcția activității, orientarea conduitei (deci un anumit mod de acțiune), și contribuie la reglarea „cantitativă” a conduitei, prin „semnalizarea” și „anticiparea intelectuală” a gradului de energie/de efort, solicitat în actul de satisfacere și echilibrare a individului. Este cunoscut, în acest sens, punctul de vedere al lui J. Piaget, conform căruia, pe de o parte, „sentimentele reglează energiile interioare necesare acțiunii”, iar pe de altă parte, „dirijează conduita, atribuind o valoare scopurilor ei”. La rândul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și stări de tristețe care, toate la un loc, pot afecta echilibrul de ansamblu al personalității, realizarea unor raporturi de bună colaborare cu semenii. Vocația, ca „disponibilitate auto-sociol-reglatoare” a ființei umane, asigură, în cazul în care există o corespondență vocațională, echilibrare maximală a persoanei și integrarea socială optimă a acesteia. O orientare școlară sau profesională realizată a expresie a „vocației”, implică un acord între „structura individuală” a persoanei (cu posibilitățile / capacitățile și preferințele sale) și „experiențele psihofiziologice ale domeniului de activitate
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sale) și „experiențele psihofiziologice ale domeniului de activitate către care respectiva persoană aspiră, sau este călăuzită. Numai pe baza unei integrări vocaționale corespunzătoare se pot obține acorduri eficiente în procesul de adaptare continuă a persoanei la mediu, aceasta deoarece procesul echilibrării, ca proces dinamic, presupune realizarea, pe de o parte, a „acomodării” (adică acea ajustare a însușirilor psiho-fiziologice individuale la valențele unei anumite structuri de activitate), iar pe de altă parte, a „asimilării”, adică a transformării realităților exterioare, în raport cu aspirațiile, tendințele
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
factori (ex. de ordin situațional), un sentiment de incompetență, derealizare și insatisfacție, care compromite obținerea unui randament ridicat în activitate. „Ineficiența” și „incompetența” pot constitui pentru individ factori stresanți, care să determine pierderea sentimentului de împlinire, absolut necesar în procesul echilibrării personalității. Comportamentul apărut ca o consecință a situațiilor de frustrare vocațională poate să constea atât în reacții de pasivitate, izolare, indolență, cât și în irascibilitate, acte de intoleranță, negativisme și agresivitate, care determină numeroase conflicte de ordin impersonal, sau intrapsihic
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mai ușor de evitat apariția unei frustrații acutizate sau cronicizate, decât înlăturarea consecințelor ei; obținerea redresării se realizează cu atât mai greu, cu cât se intervine mai târziu. 2) Modalitățile de reducere și eliminare a consecințelor unor frustrări severe, de echilibrare morală a elevilor puternic frustrați trebuie să fie concepute în funcție de etiologia și gravitatea „stării de frustrație”. Terapia „frustrației” implică elaborarea și instituirea unui sistem de măsuri medico-psihopedagogice adaptate la vârsta, sexul și particularitățile psiho-fiziologice individuale ale personalității celui frustrat. În
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
complexă a modului În care pot fi eliminate aceste diferențe este realizată de Iulia Chivu, analiză pe care o vom folosi ca reper În tratarea problemei asigurării resurselor umane, În strictă corelare cu nevoile firmei. Din analiza soluțiilor posibile de echilibrare a necesarului de resurse umane, rezultă două coordonate pe care trebuie să se acționeze, respectiv pentru acoperirea deficitului și pentru eliminarea surplusului. a) Acoperirea deficitului de resurse umane 1. Recrutarea de noi resurse umane - se aplică În situațiile În care
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
nivelul anterior, o parte a resurselor umane nu au acoperire, situație În care șomajul temporar reprezintă o soluție pentru reluarea În forță a activității. 6. Renunțarea temporară la plata unor bonusuri și la angajații part time - reprezintă o soluție de echilibrare rapidă a bugetului, iar pentru perspectivă, o variantă ieftină și sigură de asigurare a resurselor de muncă necesare În situația În care are loc revigorarea activității, mai ales În cazul când este menținut profilul (pentru angajați este o continuare a
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
46, 48, 60, 61, 63 ~ profesionale 53 ~ verbale 63, ierarhie a ~ 62 Asimilarea de produse noi 150 Aspirație 56 Atribuție 29 Autonomie creșterea ~ 41 Autoritate 29, 30 B Baza ~ de date 47, 54 ~ de informații 47 Buget 14, 27, 69 echilibrarea rapidă a ~ 28 C Calificare 15, 45, 55, ~ medie a personalului operativ 73, 74 ~ personalului operativ 73 ~ redusă 41 ~ și necesitatea ridicării ~ 148 categorie de ~ 75, 76 cheltuieli suplimentare de ~ 84 creșterea ~ 18, 146, 149 efectul ~ personalului 107 evoluția gradului
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
consecință, cenzura Își ocultează și Își dublează proprietățile strict restrictive prin virtuțile productive impuse de integrarea ei Într-o rețea etatizată și centralizată destinată să multiplice, chiar cu prețul „diversității stilistice”3, viziunea dominantă. Cronologic, binomul opresiune-persuasiune funcționează printr-o echilibrare și o inversare a raporturilor de forțe, demonstrând strânsa interdependență a două câmpuri de obicei văzute În conflict: câmpul politic și câmpul cultural. Responsabilă În orice spațiu social cu reglarea unui câmp conflictual al spațiilor simbolice, cenzura subsumează toate strategiile
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și tirajele, ea joacă un rol esențial În formatarea virtuală a ofertei de carte. Manipulărilor tehnice (diminuări sau creșteri de tiraj În funcție de cota politică a autorului, acceptarea includerii lui În plan) li se adaugă directivele ideologice 39 și Îndrumările privind echilibrarea tematică și numerică a producției de carte. Natura exactă a controlului le scapă până și angajaților instituției, În parte tineri intelectuali 40 cooptați după același principiu al „deschiderii prin integrare”. Aprobat de ministrul Ion Dodu Bălan, influxul programat de tineri
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cele necunoscute publicului, de la informația veche spre cea nouă; e) principiul dobândirii de informație pe mai multe canale - publicul are tendința de a reține informația mai bine atunci când o percepe simultan pe mai multe canale (auditiv, scriptic, vizual); f) principiul echilibrării elementelor abstracte cu cele concrete - publicul are capacități limitate în a percepe conceptele abstracte, de aceea vorbitorul trebuie să găsească echilibrul optim între conceptele abstracte și modalitățile de concretizare a lor; g) principiul persuasiunii - vorbitorul trebuie să-și planifice strategiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mediu (de pildă, prin tehnici de luare a deciziilor, prin experimente comportamentale etc.). Proceduri de inoculare a stresului - învățarea de mecanisme de coping adaptative care înlocuiesc mecanismele de coping dezadaptative (de exemplu, prin tehnica de autodialog etc.). Proceduri de relaxare - echilibrarea balanței vegetative (reducerea stării de activare fiziologică, adeseori cu dominanța parasimpatică, prin răspunsul de relaxare) prin tehnici psihologice (de pildă, tehnica antrenamentului autogen, tehnica de relaxare progresivă Jacobson, tehnica de biofeedback, tehnici de control al respirației etc.). Proceduri de activare
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
de stat; metodele de planificare, proiectare și prognozare financiară; modalitățile de raționalizare a opțiunilor bugetare; organizarea și efectuarea controlului financiar de natură politică, admi nistrativă și jurisdicțională, cu caracter preventiv, operativ-curent și postum, de către diverse organe de stat; modalități de echilibrare a diferitelor categorii de bugete, de acoperire a eventualelor goluri temporare de casă și de finanțare a deficitelor bugetare; efectele directe și indirecte ale prelevărilor de resurse la fondurile publice, ale distribuirii și utilizării acestora asupra procesului reproducției sociale; criteriile
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
interes local; veniturile din valorificarea bunurilor statului; taxa pentru folosirea terenurilor aflate în proprietatea statului; impozitul pe clădiri, terenuri, taxele asupra mijloacelor de transport; vărsămintele din profitul net al regiilor autonome de interes local; vărsămintele instituțiilor publice locale; modalitățile de echilibrare primite de la bugetul de stat sub forma cotelor și sumelor defalcate din impozitul pe venit; taxa pe valoarea adăugată sau transferurile pentru susținerea financiară a unor scopuri stabilite clar; venituri cu destinații speciale care sunt utilizate pentru acțiuni și scopuri
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
perioade subanuale (zile sau luni) sau pe total an, poate suferi de insuficiența veniturilor în raport cu cheltuielile prevăzute a se efectua. De aici necesitatea unui împrumut, fie din nevoia de trezorerie (acoperirea unor cheltuieli pe termen scurt), fie din nevoia de echilibrare a bugetului (acoperirea deficitului anual). Disponibilitățile bănești ale populației și ale altor agenți economici constituie sursa împrumuturilor de stat. Contractarea împrumutului se poate Finanțe publice 126 126 realiza fie direct de stat, fie prin intermediul unor instituții financiare care gestionează plasarea
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
înscrisuri cu statut de titluri financiare: polițe/bonuri de tezaur; certificate/bonuri de impozite; certificate de trezorerie, în cazul creditelor din nevoi de trezorerie sau obligațiuni de stat; titluri de rentă sau titluri de rentă perpetuă, în cazul creditelor de echilibrare a bugetului; Primele trei sunt înscrisuri privind creditul pe termen scurt și atestă, de regulă, un credit pe piața internă; ultimele sunt înscrisuri privind credite pe termen lung și atestă un credit care poate fi preluat fie pe piața internă
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
bugetare suplimentare la datele de scadență. De obicei însă, destinația împrumutului nu este de natura investițiilor, așa încât rambursarea lui determină cheltuieli care sunt acoperite din sursele fiscale curente ale anilor de rambursare - aceasta înseamnă că, de fapt, împrumuturile bugetare de echilibrare sunt impozite anticipate. În calitatea lor de impozite anticipate, împrumuturile de stat se deosebesc de impozitele curente prin următoarele caracteristici: au caracter contractual, similar oricărui împrumut, adică reprezintă o înțelegere între două părți (stat și creditorii săi), din punct de
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]