12,960 matches
-
plăceri, de norme, de valori, de ierarhii, de gusturi, de opinii etc. S-ar putea spune că oamenii au ajuns să nu-și mai trăiască o bună parte din viața lor în mod direct, ci prin medierea operată de micul ecran. TV-ul e un soi de aparat vital de conectare la real. [...] 80% dintre români nu sunt interesați de politică. Această informație a fost propagată imediat, cu o energie demnă de o cauză mai bună, de cei din preajma puterii, pentru
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
plebiscita puterea, care trebuie doar să facă, nu și să vorbească, să intre în competiție directă, pentru a-și păstra puterea.” Același autor preciza în continuare: „Numeroase posturi TV aservite puterii au intrat în această strategie. Campania electorală de pe micul ecran a fost apatică, placidă, îngrozitor de plictisitoare. Mesajul implicit era: toate sunt bune și frumoase, nu se întâmplă nimic și nici nu trebuie să se întâmple ceva.[...] PRO TV, altădată campioană în talk-show-uri, a scos din grilă dezbaterile. Patronul postului, Adrian Sârbu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
se produce realitate, scena care consacră oameni, prestigii, acțiuni. În campania electorală, când curiozitatea oamenilor crește spectaculos (jumătate dintre români se așteaptă ca alegerile să aducă o schimbare de vreun fel), lumea dorește ca lucrurile să fie tranșate pe micul ecran. Ori, tocmai în acest moment, PSD-ul, până atunci omniprezent, a lipsit din scenă. [...] Idilismul și triumfalismul de pe ecran nu-și găsește nicicum confirmări în viața de zi cu zi. [...] După cum inspirat spune talentatul și curajosul redactor de la Realitatea TV
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
români se așteaptă ca alegerile să aducă o schimbare de vreun fel), lumea dorește ca lucrurile să fie tranșate pe micul ecran. Ori, tocmai în acest moment, PSD-ul, până atunci omniprezent, a lipsit din scenă. [...] Idilismul și triumfalismul de pe ecran nu-și găsește nicicum confirmări în viața de zi cu zi. [...] După cum inspirat spune talentatul și curajosul redactor de la Realitatea TV Robert Turcescu, ”există mai multe Realități”. Fenomenul este cvasi-generalizat, atât în presa audio-vizuală, cât și în cea scrisă. Nu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Ca să înțelegi ai nevoie de informație. Or, tocmai ea, informația, a devenit o marfă rară în această campanie electorală. Televiziunile aproape că au renunțat la dezbateri și confruntări directe între candidați. N-au vrut să riște mai nimic. Pe micul ecran campania a lâncezit și a plictisit. Candidații au scăpat, cu excepția emisiunilor de la Realitatea TV, de malaxorul întrebărilor incomode. În schimb, alegătorul a arătat prilejul unor dezbateri și confruntări de substanță, cărora le-a luat locul un șir de monologuri publicitare
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
retipărite și legăturile sale apropiate cu regimul Ceaușescu au fost scoase la iveală, precum și faptul că anturajul său era ticsit cu foști activiști PCR, securiști și milițieni. Dar, potrivit sociologului și specialistului în sondaje Alin Teodorescu, aparițiile sale pe micul ecran i-au îmbunătățit serios imaginea; elanul său oratoric nesfârșit, tactica de șoc și jocurile colorate de cuvinte îl plasau într-o categorie aparte:” Demonizarea oponenților, insistența asupra faptului că era singurul care putea apăra adevăratele valori românești și identificarea unor
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de cuvânt pe probleme de presă, acesta a fost un avertisment că «nici măcar o persoană bine cunoscută precum Dinescu nu poate scăpa neatinsă de răzbunarea partidului». De asemenea „formidabila capacitate de exprimare a lui Vadim a fost bine transpusă pe ecranul televizorului. Accesul său la posturi de televiziune care-i arătau simpatie i-a dat posibilitatea să-l discrediteze pe Emil Constantinescu, poate ireparabil, susținând că președintele avusese o relație cu o actriță (Rona Hartner, care a negat ulterior în mod
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
haos în luarea deciziilor, mai ales a celor militare;” Rapiditatea căderii dictaturii a declanșat entuziasmul mulțimii: «Ole, ole, ole - Ceaușescu, nu mai e!», răsuna pretutindeni. La televiziune a început un adevărat asalt, de astă dată pentru a apărea pe micul ecran. Un poet, Mircea Dinescu, și un actor, Ion Caramitru, au vestit căderea dictaturii. Apoi studioul 4 a fost invadat de «revoluționari», foști demnitari comuniști (cândva), personalități ale vieții culturale, fețe bisericești etc. Puterea era la îndemâna oricui și oricine dintre cei
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și nu numai), care în mod obiectiv au analizat evenimentele din decembrie: „O comisie parlamentară și numeroși ziariști, analiști și istorici au încercat fără succes să lămurească evenimentele. [...] Ipoteze și scenarii s-au revărsat în paginile publicațiilor sau pe micile ecrane. Nici astăzi [...], nu poate fi formulat un răspuns cert. Un fapt tulburător și unic în istoria militară universală s-a petrecut atunci în România: în lupta dintre armată și «teroriști», partea înfrântă «teroriștii» nu a lăsat pe «câmpul de bătălie
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
șeful de gară. Ridică receptorul telefonului de pe birou și îl duse la ureche. - Dar n-am ton, spuse resemnat, punând receptorul la loc în furcă. S-o fi rupt vreun cablu... Fata scoase un telefon mobil din buzunar și privi ecranul. - Iar eu n-am semnal, zise. Ce căcat... - Da, fu de acord șeful de gară. Îmi pare rău, nu pot face nimic pentru dumneavoastră. Zic să așteptați totuși trenul. - Of, zise fata. Dar trebuie să ajung la București. N-aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
computer. Curios, am întrebat-o ce scrie acolo despre mine. - Mai nimic, a zis. Câte fapte bune și câte fapte rele ați comis. Pentru verificarea statutului dumneavoastră. - Și care-i scorul? am întrebat-o. - Vedeți și dumneavoastră, a răspuns întorcând ecranul înspre mine. Pe care scria: Fapte bune: 2. Fapte rele: 0. Asta era mai tot, mai erau trecute data și locul nașterii, cetățenia și numele de botez. - Cam puțin, am zis vădit dezamăgit. Trăisem totuși patruzecișipatru de ani. Doar două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
îmi dau demisia de la Greenpeace, iar poimâine voi ieși din ACR. Pentru că așa nu se mai poate. Trai. Ce pula mea. VECEUL Pe Shuoke Inamura îl trecea căcarea. Mai avea douăzeci de minute până la închiderea bursei, îi indică ceasul de pe ecranul din fața lui. Închiderea bursei însemna că Shuoke își încheiase ziua de lucru. Shuoke lucra la Nyumichi International Brokerage, o firmă de brokeri, după cum trăda numele, din Tokyo. Shuoke era chiar broker. Lucra la un calculator, degetele îi zburau pe tastatură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
de lucru. Shuoke lucra la Nyumichi International Brokerage, o firmă de brokeri, după cum trăda numele, din Tokyo. Shuoke era chiar broker. Lucra la un calculator, degetele îi zburau pe tastatură mai ceva decât unui Count Basie sau Claudio Arrau. Pe ecran apăreau diverse prescurtari și cifre. Shuoke le citea și apăsa pe clape. Cam așa: Ecranul: MLT 5 ¼ GUO 22 2/3 PLP 7 1/8 RNK 0 4/5 ZVU 19 5/8 IOM 47 2/5 UNC 8 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
din Tokyo. Shuoke era chiar broker. Lucra la un calculator, degetele îi zburau pe tastatură mai ceva decât unui Count Basie sau Claudio Arrau. Pe ecran apăreau diverse prescurtari și cifre. Shuoke le citea și apăsa pe clape. Cam așa: Ecranul: MLT 5 ¼ GUO 22 2/3 PLP 7 1/8 RNK 0 4/5 ZVU 19 5/8 IOM 47 2/5 UNC 8 4/5 WPA 3 1/3 FRQ 67 2/3 RZZ 51 3/5 TMM 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Atașez mai jos, leneș fiind, transcriptul emisiunii. Transcript: Imagine de ansamblu a studioului plin de spectatori. Sigla emisiunii „Oameni... simpli“. Camera coboara, vedem o ușă. Pe ea intră prezentatorul emisiunii, Emil Sugiuc. Aplauze. Spectatorii scandează „Sugiuc, Sugiuc“. Sugiuc zâmbește. Pe ecran apare scris: „Telefonul telespectatorului: 2177443“. Sugiuc: Bună ziua, stimați spectatori și telespectatori, bine ați venit la ediția de azi a emisiunii noastre „Oameni... simpli“. Invitații de azi sunt proaspat unsul prim-ministru al României, domnul Pavel Ciocan, soția dânsului, doamna Annabelle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
chip imperceptibil, aproape opacă, dar și translucidă, poate simboliza apa primară, dar fără mobilitate... trecerea de la sinele profund la tusea măgărească. *** Am adormit în fotoliu. Târziu, dar nu-mi venea să mă mișc de-acolo, chiar dacă stăteam cu ochii în ecran de pomană. Așteptam, deși știam că nu voi primi nici un mesaj. De ce să-mi scrie? Între sprâncene parcă-mi bătuse cineva un cui și încercam degeaba să-l smulg. Nu-mi dau seama ce mi-a înfiripat mintea mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
nu s-a limitat la asta, a descoperit, tot pe cont propriu, că și bărbatul are sex. În mod logic, a dedus că fiecare are sexul lui. De când a făcut această descoperire epocală, stă cu sexele și părțile lor pe ecranul calculatorului, zi și noapte. Dar cum plămânul șterpelit de Feraru nu va horcăi niciodată ca unul de fumător de Naționale și Mărășești, nici scriitorului nostru nu-i iese nici o sfârâială, n-ai nici un bărbat și nici o femeie, chiar mai tâmpiței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Manus, șezând în portbagajul deschis al Fiatului său Spider în vârful dealului Rocky Butte, de Crăciun, cel mai mare cadou de la ei e-o cutie împachetată. E de mărimea unui sistem stereo de înaltă fidelitate sau a unui televizor cu ecran lat. Asta sper eu. Adică, ar fi putut să fie orice altceva, și mi-ar fi plăcut cu atât mai mult. Manus scoate un picior și-l pune pe pământ, apoi celălalt. În picioare, Manus se întoarce spre Fiatul plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
excepția este imediat sesizată, e ca o muscă bîzîind într-o rază de lumină. La cinematograf văzuse singur, chiar pe întuneric, cum iese la iveală, încă din prima clipă, privirea cuiva care caută prin sală și nu se uită la ecran, ca toți ceilalți. Ceea ce te izbea de la început era faptul că toți, dar absolut toți acești tineri ofițeri erau nespus de încîntați de participarea lor la întîlnirea cu Balbo. Probabil cei mai mulți nu mai fuseseră niciodată invitați în casa lui Basarab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
puternic om din țară, deoarece deținea cele mai multe secrete. Era printre puținii, dacă nu singurul care nu putea fi înlăturat, ci numai distrus. De aceea își pierdea atîta vreme în discuții aproape galante cu mai-marii politicii, voia să-și creeze un ecran de protecție psihologică. Oricărui om îi vine greu să ia o hotărîre josnică atunci cînd e vorba de un cunoscut, de un apropiat, cineva în preajma căruia a trăit momente agreabile. Nu era cine știe ce, dar era un prim prag. Iar, pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
plânsul; părea cu totul alt om. În acel plâns am trăit o clipă sentimentul nelămurit de cât de mult mi‑ar lipsi când ar muri.) Iată‑l acum În fața Cafenelei centrale, apoi la cinema, unde se aude pianul, iar pe ecran se desfășoară Călătorie În lună. Apoi Îl zărim lângă afișierul din piața Jelačić unde privește afișele proaspăt lipite, pe unul dintre ele - și ofer acest detaliu ca o simplă curiozitate - un anunț despre conferințele lui Krleža. Numele Anei Eremija, mătușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
accentuarea culorii părului. Miss America a scris cu ruj pe oglinda din baie, o mâzgălitură pentru prietenul ei, în camera de motel în care-au stat amândoi, pe care el s-o găsească înainte de apariția lui de dimineață pe micul ecran: „NU sunt grasă”. Cu toții am lăsat câte-un mesaj în urmă. Mângâindu-și pisica, Directoarea Tăgadă ne-a spus că scrisese întregii ei agenții, spunându-le: „Găsiți-vă alte obiecte pe care să le futeți”. Noaptea trecută a lăsat mesajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
alb de flotir cât e ziua de lungă, își numără banii și vorbește la telefon. Singura piesă de mobilier e un scaun de birou, pătat, jegos. Lângă pereții de sticlă prin care se vede tot orașul zace o saltea. Pe ecranul unui computer defilează fără încetare prețurile acțiunilor de la bursă. Lenny se apropie de voi două cu halatul desfăcut, poartă pe dedesubt boxeri boțiți cu dungi și șosete albe care i s-au îngălbenit pe tălpi. Lenny întinde mâinile către fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
stadion. Când Monitorul de Rețea anunță o alertă specială, orice post de televiziune local va comuta pe transmisiunea studioului național. Dacă se întâmplă să vă uitați la televizor, mai întâi producătorul și regizorul local vor trece la formatul duplex. Un ecran împărțit în două la majoritatea posturilor. Apoi prezentatorul local va spune ceva de genul: “Cu ultimele știri despre scufundarea vaporului de croazieră, reporterul nostru de la New York, Joe Ixulescu”. Asta e ce se numește “pasa”. Sau “saltul”. Se trece la transmisiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
nouă zi, Tulsa. Un canal media care ajunge la o piață de consumatori a cărei mărime demografică totală e zero. Un alt sfat util e: fără haine albe. Niciodată să nu porți ceva cu model alb-negru fiindcă o să “tremure” pe ecran. Și întotdeauna să slăbești. — Doar să-mi mențin greutatea de-acum, îi spune blonda noastră spilcuitului, e-o slujbă în toată regula. Tipa care e în direct aici, “talentul” local din Chattanooga, spune spilcuitul, prezentatoarea, e fix ca o pâlnie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]