1,989 matches
-
scrierile lui, de plinătate de gândire mai largă. Căci după fiecare secțiune tehnică oferea remarci asupra aspectelor umane ale evoluțiilor viitoare. Părea conștient, de pildă, că descoperirea Americii dăduse speranțe În Lumea Veche cea plină de păcate În legătură cu un Nou Eden. „O conștiință Împărtășită“, scrisese Lal, „poate foarte bine fi noua Americă. Accesul la mecanisme centrale de date ar putea da naștere unui nou Adam.“ Ei, era foarte straniu ce se pomenea domnul Sammler că gândește Întins În camera lui, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
vârstă, e adevărat. Dar eu abia am ajuns În țara asta. Sammler i se adresă hoțului de buzunare: — Ia mâna. Dă-i drumul. Fața lată a bărbatului se Întoarse. New Yorkul i se reflecta În lentile, pe sub borurile tari ale edenului. Poate că Îl recunoscu pe Sammler. Dar nu spuse nimic. — Dă-i aparatul, Feffer. Dă-i-l, spuse Sammler. Feffer, holbându-se șocat și implorator, arăta de parcă se aștepta În curând să-și piardă cunoștința. Nu lăsă brațul În jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
nu te grăbi să-mi zdrobești iubirea, ai grijă să mă păstrezi lângă tine ca o picătură de noapte ucisă sub ochii tăi albaștri și blânzi, stăpâni în împărății însingurate, ai grijă să-mi ucizi dușmanii ce mi-au cântărit EDENUL și au încercat să-mi pălmuiască numele, fii înțelept și bun și nu te grăbi măcar o singură dată, ascultă la rădăcinile visului pe sufletul pământului ce-ți dăruiește viața de dincolo vis, unde nu poate trăi decât împărăteasa așteptărilor
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ați venit prin materii de vieți Să-mi lăsați în schimb un vis de iubire. Se petrec clipe de ploi sângerânde Peste umărul meu planetar. Mi-e foame, mi-e sete și-n dorul de tine M aș transforma în Eden cu trupuri în van. Până noaptea m-aș nunti în dorințe Spre cerul meu flămând de univers. Mi-e viața albită de sensuri, Mi-e mantia albită de vers. Și nu mai pot să țip să mă auzi Cum în
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
sumbră. SÂNGELE DE TIMPURI Voi fi un vânt în miez de noapte Și-oi rupe trupurile noastre-n două, Ca o legendă voi trăi-ntr-o carte Și-oi fulgera prin visul alb de rouă. Îți voi purta iubirea în EDEN, Iar sufletul va dăinui în orizonturi sfinte, Cadavrul dragostei va fi-un blestem Ce stăpânește-n trupuri doruri ostenite. Voi fi în ploile ce ți-au adus durere Și-n sânul tău de lună ușor să mă prefaci O lacrimă
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
între tine și ceea ce scrii? Vrei să faci ceva perfect sperînd într-un timp invers în care tu te-ai născut perfect din opera asta a ta. E un primitivism distilat. O formă a sinuciderii. Scrii ca o reîntoarcere în Eden. Atunci trăiești acolo. Visează, deci, că sîntem noi înșine opere de artă ce au străluminarea de a privi înăuntrul lor!” V. tînăr tace și scrie consumînd ceaiuri aromate. Ocrotește ficușii și orhideele din serele sale luminate ca ziua, trăind cu
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de prospețimea frunzelor. Vorbesc și microfonul înregistrează. Cu coada ochiului zăresc, deși vine din spate, silueta simiană. Să fug? Să mă feresc? Cum? Spaima mă paralizează dar privirea mea îndreaptată spre camera de luat vederi coboară, doar, o clipă. „-Purtînd Edenul în mine”-spun-“și jertfindumă lui, cel de alături îi va sorbi mireasma florilor. Îi va putea culege fructele. Și astfel, simțind fericirea, o va și dărui. Și frumusețea va transfigura pămîntul.” Acum îi aud pașii. Spaima se topește și
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
vapoare de agrement nefolosite acum, iarna, și de-a curmezișul căreia se afla un ponton cu menirea de a tenta călătorii ieșiți din gara din apropiere să traverseze spre hotel. Chiar de la distanță se vedea o mică casetă luminoasă "Café-Restaurant Eden Hotel". Cît de deosebite erau diferitele părți ale orașului. Cartierul nostru de cărămidă. Canalele elegante. Cheiurile și docurile. Cartierul de vile care încercuia parcul. Și aici, locul prin care oameni din provincie cu valize și bagaje, dar și călători de
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de vînzare în apropierea gării, care se contraziceau și începeau să se lupte unele cu altele chiar de la prima pagină. De dimineața devreme înainte, vînzătorii de ziare le tot ridica în slăvi conținutul și obișnuitul evantai de pe măsuța joasă din Eden Hotel nu era nimic mai mult decît ordinea temporară a unei lumi ocupate să-și împacheteze bagajele, în procesul plecării, gata să se îndepărteze și să nu se mai întoarcă niciodată, nimic mai mult decît ordinea artificială a unui hotel
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
puternic. De aceea, vara aceasta nu era nici o deosebire între singur și împreună. El era imaginea mea din oglindă, iar eu eram a lui. Prin David, ajunsesem să mă iubesc pe mine. IV Aproape nici o lumină nu era aprinsă în Eden Hotel, în aceste zile. Nu mai sînt ziare pe măsuța lustruită din hol și nimeni nu stă pe fotoliile de pluș așteptînd pe cineva. Toată lumea așteaptă, dar nu pe cineva anume. Orașul așteaptă cu vitrinele lui goale și oamenii lui
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
evurilor ce vin. Robinsonii ce ajung pe pământul populat de dinozauri nu sunt doar pionierii ce încearcă să clădească o nouă lume, departe de amenințările tiraniei, dar și cei care opun lui Zorka, umanismul tehnologiei ce eliberează și civilizează. Prăbușirea Edenului nimicește ordinea unui univers ce are atributele utopice ale perfecțiunii. Aventura întâlnește, odată cu banda desenată, nu doar știința-ficțiune, ci și istoria din care vine mitologia înfrun tării dintre „reacțiune” și „progres”, dintre barbarie și ome nirea ce aspiră la libertate
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
comunități nu se poate fonda decât pe această alianță dintre înțelepciune și curaj. Cetatea semeață își cuprinde, în sine, germenii distrugerii. Ultimii atlanți, călăuziți de Blake și Mortimer, găsesc drumul către stele, către un nou Pământ care să le fie Eden. Șansa regenerării lor este și șansa regenerării umanității însăși. Oscilând între happy-end și mefiența în fața progreselor științei, evocând călătorii în timp și unde cerebrale ce înrobesc intelectul uman, saga imaginată de Edgar P. Jacobs comunică cu întreaga serie de reflecție
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
o scrie pornind de la solul mitic al unei Africi către care se îndreaptă, spre a recupera forța imaginilor de dinainte de modernitate. Pornind de la Ann de la jungle, trecând prin Etiopicele lui Corto Maltese și încheind cu A l’ouest de l’Eden și Cato Zoulou, Pratt construiește o întreagă mitologie personală în care se amestecă istorie, vis și gnoză, într-un vârtej psihedelic. Și nu este întâmplător că în epopeea acestui locotenent de cavalerie polonez se înserează siluete care vin din alte
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
se avântă în acest ocean sărat al mirajelor. Europa nu mai poate fi măcar evocată în acest punct în care islamul se metisează, contaminat fiind de înclinația mesianică a pământului văduvit de apă și de speranță. À l’ouest d’Eden este un fragment din lunga călătorie somaleză a lui Pratt, dar și punctul de apogeu al unei arte ce valorifică sugestiile halucinogene ale fantasticului oniric. Colonia britanică din Somalia anului 1931 este teatrul pe a cărui scenă se urcă atât
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
constă în trecerea, insurgentă, din domeniul diurn în regimul fantasmatic. În fortul pe care îl reocupă Abel Robinson, scheletul ofițerului englez este locvace și cinic. El îl avertizează pe Robinson că a intrat pe o poartă dincolo de care se întinde Edenul morții. Nebunia lui Robinson se naște din acest moment al luării în stăpânire a fortului populat de cadavre. Logica carteziană se prăbușește sub povara deșertului. Traseul este jalonat de succe siunea de fantome care îl asaltează pe Robinson, toate desprinse
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
reexamina, postmodern, patrimoniul de imagini care îl obsedează pe autorul Casei cu șapte frontoane, Vara indiană mizează pe combinația ficțională și grafică de sexualitate, energie demonică, păcat și promisiune a mântuirii. Cele trei comunități care trăiesc în acest colț de eden promis pelerinilor (triburile indiene, drept-credincioșii ipocriți din New Canaan și familia tulbure și pătimașă a femeii însemnate cu fierul roșu) sunt unite într-o relație în care se strecoară violența, neîncrederea și incomunicabilitatea. Nimic paradisiac în acest univers care se
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
au închinat pastorul și tatăl său, înlanțuiți de atracția carnală irepresibilă. Speranța, atâta câtă este, se află în afara vestigiilor fumegânde ale coloniei. Povestea indiană a lui Pratt și Manara se sfârșește cu perspectiva recâștigării Arcadiei oferite oamenilor pe acest continent. Edenul poate fi atins odată alungată urma teribilă a viciului și decăderii. O cronică (infidelă și fragmentară) a Genezei este și El gaucho. Ca și Vara indiană, El gaucho (scris împreună de Pratt și Manara) este tentativa de a imagina cronica
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
trecute. Și, asemeni lui Haddock, o boare nostalgică îl învăluia, dar doar pentru puțină vreme. Căci osul dintre lăbuțele lui îl îmbia cu miresmele sale, făcându-l să uite de trecutele lui vieți de globe trotter. Și totuși, în acest eden din Moulinsart, o singură ființă tânjea neconsolată, ca și cum bucuria acestor după-amiezi calme și nesfârșite nu ar fi fost decât o succesiune de clipe care se scurg îngrozitor de lent. Privirea lui Tintin trecea mai departe de grădina din castel, dincolo de paharul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mintea, gîndindu-se cu disperare: "Potolește-te, prostule, e doar o imagine, o plăsmuire pe care ți-au băgat-o în creier. Gil e pe nisip, pe o planetă aiurită, în drum spre iad. Asta e o lume de vis, un Eden, Pămîntul în anotimpul cel mai dulce". TRECURĂ MAI MULTE SECUNDE ȘI TRUPUL LUI GIL NEELAN ÎNCĂ MAI DORMEA CU FAȚA ÎMBUJORATĂ, RESPIRÎND ZGOMOTOS, CA UN SFORĂIT, CA ȘI CUM N-AR FI IZBUTIT SĂ TRAGĂ DESTUL AER ÎN PIEPT, CA ȘI CUM VIAȚA S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
munți un popor mare și puternic, cum n-a mai fost din veac, și nici în vremurile viitoare nu va mai fi. 3. Arde focul înaintea lui și pîlpîie flacăra după el. Înaintea lui, țara era ca o grădină a Edenului și după el este un pustiu sterp: nimic nu scapă. 4. Parcă sunt niște cai, și aleargă ca niște călăreți. 5. Vin uruind ca niște cară pe munți și pîraie ca o flacără de foc, cînd mistuie miriștea; par o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
poate" este tristețea. Când era mic, credea în poveștile cu sfinți spuse de mămuța, în minunile bunicului confundabil cu Moș Crăciun. Foarte devreme, Dumnezeu, suferind de lombosciatică, s-a mutat la cer. Moșul și-a făcut azil de bătrâni în Eden. Imponderabilul Atotștiutor nici acolo nu știa ce vrea cu adevăratelea. Uneori cobora în odaia vecinului de la etajul patru să-i aprindă candela (trăgea să moară și era singur), alteori urca cu un etaj mai sus, în cimitirul cerului: acolo, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
scuturat peste creștet. Plumbul mausoleului s-a topit și s-a împrăștiat ca o pecingine de nerostire. Frica purta insignă în piept, curajul scrijelea stâlpii de telegraf, tovarășii, exfoliau sinapsele ca pe niște ouă fără bănuț. Ogorul patriei, precum un Eden roșu pregătit pentru al XVIII-lea congres. Patriarhul a convocat toate puterile cerești la sinod. (Partidul avea nevoie de un suflu nou.) Anii 80, în Copou, parcă decupați din altă lume, doi copii (un băiat și o fată) repetau fericirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
caut cu bastonul pe lângă borduri, unde ești? Cerule, mă orbești, prea mult albastru ai turnat în ochii ei, tipare de modelat îngeri. Cerule, ca să fii cer, câte firimituri i-ai răpit din lumină? Doamne, cine pe cine împrumută cu seninătatea Edenului? Astăzi sunt o privire limpede, privesc cu toată carnea răsăritul. În sufletul meu înfloresc panseluțe. Petru, un noiembrie în plus. Toamna curgea la cișmeaua din curtea liceului, frunzele lichide inundau Copoul. De la Râpa Galbenă până la Agronomie, râu galben luneca între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
inimă, sângele tău întomnează în petale de trandafir și eu mă bucur. Leagăn corăbii prin vene de dragul furtunii, pânzele croite după cămașa ta de sărbătoare s-au făcut franjuri, catargele au străpuns cerul și curge ceva verde ce seamănă a Eden peste cochiliile scoicilor și iarăși mă bucur. Dumnezeul meu trecător, noaptea îmi țeși vise din cele mai coapte, ziua îți lustruiești cizmele cu visele mele. Dumnezeul meu poezie, îngheț la focul cuvintelor tale, amăgindu-mă cu o libertate iluzorie. Petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
propriul nimic. Oasele erau verzi pe nevăzute, carnea mirosea a pelin, sângele rușina obrajii panseluțelor. Conturul încăpea culoare atât cât să nu-l eclipseze pe Dumnezeu, bătrânul suferea de strabism cosmic. Verdele din perfuzia de 0,500 un decupaj al edenului. La marginea întunericului, puțini se încumetau să bată de două ori. Pe câte o bordură de lumină, sub grinzile cerului, liliecii făceau echilibristică. Ghearele spintecau razele lunii, viscol cu îngeri blonzi la fereastră. Dumnezeu, în postul Paștelui, mătura cerul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]