1,925 matches
-
suprafețe se numerotează cu cifre de la „1” la „n” pentru a le identifica (figura i.7.). Calculul se efectuează similar ca la prima metodă , numai că în locul ariilor se vor trece lungimile tronsoanelor. Se consideră o singură zonă de confort edilitar. i.7. Determinarea debitului pluvial (meteoric) Calculul debitului meteoric se face conform STAS 1846-2/2007./46, 50, 53/ Acest debit se determină, de regulă, admițându-se ca model o ploaie de calcul uniform distribuită pe întregul bazin de canalizare, cu
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
în funcție de înălțimea canalului (H) trebuie să fie astfel (tabelul i.16.): Determinarea debitului total , Quztot se face după aceeași metodologie ca la sistemul unitar . Ordinea de calcul include determinarea : - număr de locuitori deserviți ; - zone de densitate a populației si confort edilitar ; - tipuri de industrii , debite și caracteristici ; - rețele stradale existente - niveluri de dotare in infrastructură stradală ; - plan de situație cu rețele stradale , curbe de nivel a localității ; - relevee topografice ale zonelor canalizate actuale și viitoare ; - profile topografice prin zonele canalizate actuale
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
în ultimii ani, a cunoscut o amploare deosebită, datorată dezvoltării activităților private și a existenței Fondurilor de Dezvoltare, firma noastră s-a evidențiat în mod continuu și constant pe piața firmelor prestatoare de servicii de proiectare în domeniul construcțiilor hidro edilitare și de protecție a mediului. Echipa performantă de ingineri proiectanți, cu înalte studii de specialitate, a S.C. Pro Toby S.R.L. a realizat până în prezent peste 250 de proiecte tehnice pentru diferite investiții din domeniul alimentării cu apă și al canalizării
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
primăria, din ianuarie 1990, au fost Constantin Sava (primar), Gheorghe Gabor (viceprimar) și Marin Caba (secretar). Pe baza aceluiași Decret-lege, primăriei îi revin sarcini majore privind dezvoltarea economică și socială a localității, gestionarea bugetului local și a problemelor de ordin edilitar, apărarea drepturilor și a libertăților și pregătirea viitoarelor alegeri. Aceste atribuții au fost întărite de Legea nr. 9/1991, în care se pune accentul pe autonomia locală și pe descentralizarea serviciilor publice locale. Astfel, sunt reluate tradițiile și practica consilierilor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
născut cunoscutul poet Ion Alexandru Angheluș, fost profesor de limba și literatura română la Liceul „Cuza-Vodă”, actualul Colegiu Național. Să nu-l uităm niciodată și amintirea să-i rămână vie în memoria colectivă a hușenilor. În mandatul nostru, alături de proiectele edilitare, economice, educaționale și sociale, ne-am propus revigorarea actului cultural și susținerea activităților culturale. Începutul este realizat și prin „Zilele Hușilor” și actuala “Toamnă culturală hușeană”. Domnilor profesori universitari, domnilor profesori din municipiul Huși, vă urăm succes în comunicările și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dar și energia electrică ce se putea obține în această situație era mai mare); de a măsura și evalua pagubele rezultate ca urmare a creșterii nivelului apelor fluviului și a inundării diverselor obiective (terenuri, clădiri, organizații productive, mine, comunicații, instalații edilitare, monumente istorice), iar în acest sens specialiștii din această secție au colaborat cu membrii Secției economico-financiare. Este bine cunoscută tensiunea momentului în care, cu mâna tremurând din cauza emoțiilor, veteranul geologilor, Ion Băncilă, a trasat pe o hartă axul barajului, stabilind
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
cu toate că ambele au înregistrat pagube ca urmare a realizării acestui obiectiv; trebuie menționat că pentru a se ajunge la acordul lor au fost prevăzute despăgubiri pentru pagubele înregistrate la terenuri, clădiri, organizații productive, la mine, comunicații, la obiectivele și instalațiile edilitare și la monumentele istorice. De asemenea, a trebuit să existe și acordul majorității membrilor Comisiei Dunării 258 în privința cheltuielilor și investițiilor generate de construcțiile ce erau destinate îmbunătățirii condițiilor de navigație (caracteristicile ecluzelor; alegerea varianței optime de amenajare a acestora
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
prin Decizia ministerială nr. 33422, comuna Breaza de Sus s-a declarat localitate climaterică. Cu puțin timp înainte, în 1925, au început lucrările de plantare a Bulevardului Eroilor din Breaza de Sus cu 242 tei, iar în anul 1935 peisajul edilitar s-a îmbogățit cu o sumă de monumente ridicate pe dealul Gurga și în cartierele Breaza de Sus, Breaza de Jos și Gura Beliei. Tradițiile și obiceiurile, arta populară s-au păstrat la Breaza și în a doua jumătate a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
reapărut nuclee rezidențiale în jurul dealului Gurga (inclusiv primul teren și club de golf din țară, numit „Lac de Verde”), pe dealul Lazu, zona Gura Beliei-Plai, cele din nordul localității având avantajul unor panorame care se deschid spre spațiul montan. Echiparea edilitară a localității este rămașă în urmă. Rețeaua stradală este mare (147km) datorită întinderii localității, iar mare parte este în pantă, supusă degradărilor de versant. Numai 36 km sunt modernizați (asfalt, pavaj, betonă. Alimentarea cu apă a localității a fost mult
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
la N, fiind paralelă cu râul Prahova și are pe teritoriul localității două halte: Breaza, Nistorești și gara de la Gura Beliei. Circulația pietonală este amenajată pe trotuare adiacente carosabilului, în zona orașului. Tot aici este inclusă și zona de echipare edilitară constituită din amenajările aferente alimentării cu ape, canalizării, epurării apei, alimentării cu energie electrică și gaze. Totalizează o suprafață de 3, 43ha și nu constituie o zonă delimitată strict în teritoriu. 6. 3 DOTĂRI TEHNICO - EDILITARE 6. 3. 1 Alimentarea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și zona de echipare edilitară constituită din amenajările aferente alimentării cu ape, canalizării, epurării apei, alimentării cu energie electrică și gaze. Totalizează o suprafață de 3, 43ha și nu constituie o zonă delimitată strict în teritoriu. 6. 3 DOTĂRI TEHNICO - EDILITARE 6. 3. 1 Alimentarea cu apă Orașul Breaza, cu o populație stabilă de cca. 20. 000 locuitori și o populație flotantă, la odihnă și tratament, de cca.10. 000 locuitori; dispune de o dotare tehnico - edilitară care nu acoperă necesarul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
6. 3 DOTĂRI TEHNICO - EDILITARE 6. 3. 1 Alimentarea cu apă Orașul Breaza, cu o populație stabilă de cca. 20. 000 locuitori și o populație flotantă, la odihnă și tratament, de cca.10. 000 locuitori; dispune de o dotare tehnico - edilitară care nu acoperă necesarul acestei zone. Sursele de apă existente ale localității nu reușesc să satisfacă necesitățile de consum actuale, livrarea apei făcându-se cu restricții. În prezent, localitatea dispune de următoarele surse de apă pentru locuitori și pentru industrie
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
masă doar în condițiile în care a avut loc o ridicare a nivelului de trai, în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Pe de altă parte, o economie dezvoltată poate aloca fonduri sporite pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru dotări edilitare, pentru sporirea confortului și diversificarea mijloacelor de agrement. În țara noastră, punerea în valoare a unor obiective cu potențial turistic deosebit a fost posibilă prin construirea unor stațiuni și modernizarea celor existente, în anii `60 și `70, când România a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de noi locuri de muncă, în hoteluri, restaurante, transport și comerț, atât cu caracter permanent cât și cu caracter sezonier. Turismul interacționează cu celelalte ramuri economice, stimulând, de obicei, dezvoltarea acestora. Influențează industria, stimulând producția energetică, construcțiile de mașini, construcțiile edilitare și de infrastructură. Sunt susținute, de asemenea, și industriile textilă, artizanală și cea alimentară. Pe sensul invers al interacțiunii, industria poate afecta actul turistic, ducând, uneori, la dispariție acestuia. Poluarea aerului este frecvent un factor restrictiv, atunci când este rezultatul unor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cu istoria privită de la mică distanță, fără perspectiva care ar permite aprecierea de ansamblu a evenimentelor. Cetățenii romani percep realitățile dictaturii pe măsură ce se izbesc de ele : corupție, crime, uzurparea pozițiilor sociale, războaie de jaf, foamete, falsificarea istoriei prin propagandă, proiecte edilitare gigantice, delațiune, supraveghere generalizată, limitarea libertății de mișcare. Atmosfera de teroare e reconstituită din acumularea detaliilor concrete înregistrate spontan și acut de personaje. E adevărat, această trăsătură funcționează mai ales în prima parte a piesei. Cea de-a doua, deși
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cu atât mai mare cu cât destule elemente din Negru și roșu sunt similare cu ce se întâmpla la noi în țară în acei ani. Pentru a lua în discuție un singur detaliu, frapează insistența lui Horia Lovinescu asupra maniei edilitare a lui Tarquinius Superbus. Printre abuzurile acestuia, un om din piață semnalează începerea construcțiilor publice uriașe care îi transformă din cetățeni liberi în sclavi pe șantiere (I, p. 22). Altul se plânge că și-a petrecut ziua la palatele regelui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
potrivit al cuvântului, reprezentați pegra clinică a ceaușismului remanent); Pentru că Iașul proliferează În promiscuitate, melopeea cerșetorilor, În climatul delictual fără precedent, având drept cauze diletantismul, lipsa de autoritate și toleranța prin educație a primarului la spectrele negative; Pentru că liberalizarea virtuților edilitare pentru conceptul de primar va denunță proeminenta a exact ceea ce sunteți: oportunist și ipocrit; Pentru că acuzațiile ce vi le aduc asamblează un specimen incompatibil cu statutul omului public democrat, vă cer expres și necondiționat demisia din primărie. Întrucât punctele noastre
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Socialiste a trimis Editurii Meridiane, în noiembrie 1989, o adresă în care se pretindeau următoarele : „Volumul va aborda, în lumina sarcinilor și orientărilor secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, privind modernizarea și sistematizarea localităților, câteva probleme esențiale privind estetica edilitară contemporană... etc.”. Autorii comunicărilor au refuzat să se supună unei astfel de manipulări. Intenția CCES era nu doar străină, dar chiar opusă spiritului sesiunii. Comunicările prezentate nu numai că nu au fost concepute „în lumina sarcinilor și orientărilor secretarului general
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în domeniul transporturilor și comunicațiilor (transport în comun, plus rețeaua de drumuri și poduri județene și locale), serviciile de dezvoltare urbană (iluminat public, alimentare cu apă, canalizare, epurare, alimentare cu energie termică, rețeaua de străzi, salubritate, spații verzi, locuințe, fiind edilitar în general ș.a.) și alte servicii locale (autorizări în construcții, autorizări de natură comercială, licențe, concesionări, închirieri etc). Există și servicii publice în gestionarea cărora competențele administrațiilor locale sunt împărțite cu cele ale administrației centrale, în domeniul asistenței medicale, al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
săvârșite cu toate furniturile de război. Din acest contact între ruși și români s-a făcut un schimb de daruri foarte importante. Mai întâi rușii au lăsat în țară multe ruble mulțumită cărora Bucureștii au luat imediat un mare avânt edilitar. Din acest punct de vedere, e bineînțeles că Bucureștii au rămas cu un mare câștig de pe urma trecerii armatelor moscovite. Imediat după război orașul a început să ia o față nouă, multe clădiri au fost ridicate, comerțul a luat un nou
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
dar toate învăluite în farmecul ce da acelei priviri o lumină de fericire enigmatică. - Sunt aceleași! zise încet. Drumurile pe care le cutreieri tu sunt tăiate de celelalte, de ale sufletului. - Voi oferi primarului argumentul, pentru a-și scuza crimele edilitare. Nu cunoști periferia, draga mea! - cuvântul "periferie" rosti în largul ochilor lui Mini n întrebare, apoi umbre molcom',? și sclipiri scurte, asemeni bulevardelor umbroase sau ulicioarelor blânde, în care rar pilpîie felinare melancolice sau fulgeră ochiul orbitor 37 al vreunui
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
nota în rapoartele sale că din cauza impozitelor foarte grele Moldova era amenințată cu o depopulare totală”<footnote Nicolae Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova dintre 1671 și 1672, în: „Studii și Cercetări Științifice”, anul XIII, 1962, p. 216 footnote>. Opera edilitară principală în timpul domniilor lui Gheorghe Duca rămâne Mănăstirea Cetățuia, ctitorie ce se lasă influențată de arta populară și ideile inovatoare venite din Transilvania, Țara Românească, Polonia și Orient. În arhitectură și sculptură se concretizează elemente noi ca rozetele și chenarele
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
serviciu bun la Bârlad, unde-am dispus să se construiască un liceu militar... Gheorghiu-Dej făcu o scurtă pauză, marcat evident de amintirile sale din tinerețe. Apoi își fixă interlocutorul cu o privire de om satisfăcut și mândru de ideile sale edilitare. Înțelegi dumneata, tovarășe?... insistă el. Un liceu militar mare cât o universitate! O investiție de milioane a guvernului, unde-am luat măsuri să fie trimiși sa lucreze cei mai buni ingineri și tehnicieni din țară!... Vorbise fără să ridice glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
iute la treabă. Fuma tot timpul 104 dintr-o pipă de lemn ars. Sfătos ca toți unchiașii, nu-i mai tăcea gura. Știa cîte-n lună și-n stele. Nu era singur. Ținea după el armăsari de prăsilă, dați de serviciul edilitar să ajute la căratul gunoaielor. Om al dracului, după cum se vedea. S-a așezat în gura bălții, lângă pipirigul ei. A ridicat din coceni un adăpost, a înfipt în pământ un țăruș și a scos dintr-o traistă un ceaun
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
umpluse mahalaua de mânji. Iarna dormea într-un bordei, pe săturate, că nu mai avea treabă. Grigore crezuse la început că or să-l înece zăpezile pe fundul gropii și pe el, și pe armăsari, dar omul dăduse animalele serviciului edilitar. Când i-a adus înapoi, caii erau arătoși, că-i ținuseră bine cei de la primărie. Moș Leu îi hrănise mai mult cu răbdări, oricât de vrednici se dovediseră. Stere îi știa pe fiecare, cum ți-ai cunoaște sufletul: cu necazurile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]