5,147 matches
-
rezultatele școlare și destinația socială a individului presupune că reușita socioeconomică depinde de formarea trăsăturilor de personalitate pe care sistemul economic le consideră potrivite pentru perpetuarea sa. Centrală pentru evaluatorii dintr-un asemenea sistem este subordonarea, supunerea. Școala domesticește individul educându-l în spiritul punctualității, respectului pentru autoritate, responsabilității pentru sarcinile primite și al acceptării sarcinilor doar în baza motivării extrinsece a muncii salariale, toate acestea fiind calități esențiale pentru funcționarea întreprinderii capitaliste. Relațiile de putere din școală le reproduc pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
tradițională în învățământul românesc, la fel cum este adânc înrădăcinată o atitudine general relativizantă față de normă. Studiul documentar al Elisabetei Stănciulescu (1999) privind formarea morală în trecut aduce serioase dovezi pentru teza că, în afara claselor superioare, mai ales a celor educate în străinătate, românii aveau încă din secolul al XIX-lea o raportare situațională și chiar pragmatică față de normă. Acest lucru, care reiese din analiza reprezentărilor narative ale interacțiunilor educative din familiile românești din epocă, pare a fi afectat și relațiile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
astfel de domenii nu sunt făcute să aibă astfel de efecte. În locul programelor teoretice, dăscălești, în care copiilor de școală primară li se predau elemente de drepturile omului, formarea trebuie centrată pe dezbaterea unor probleme morale și pe punerea celor educați în situații concrete de alegere, fiind astfel rodul învățării experiențiale. Din complexul de măsuri posibile de formare civică nu trebuie să lipsească preocuparea permanentă a societății civile de a judeca echitabil cazurile de corupție și de a evidenția practicile bune
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu preponderență coduri elaborate, pe de alta. Capitolul XII tc "Capitolul XII Meditațiile - un fenomen care ridică probleme interesante din punctul de vedere al sociologiei educațieitc " Medita]iile - un fenomen care ridic\ probleme interesante din punctul de vedere al sociologiei educa]iei" 1. Introduceretc "1. Introducere" Meditațiile fac parte din acea categorie interesantă de fenomene sociale omniprezente, problematice, dar despre care nu se vorbește mai deloc 1. Evident, nu pentru că nu ar avea importanță, ci pentru că simplul fapt al apelului din partea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
după cum afirmă și Damon, iar eu cred aceasta. 15. Educația paznicilor (V): exilul final al poeziei din cetatea bună (Republica, 606e-607c) (Socrate și Glaucon) Așadar, Glaucon, - am spus - când întâlnești lăudători ai lui Homer, care pretind că acest poet a educat Grecia și că el este vrednic de luat în seamă pentru cine vrea să afle cum să orânduiască problemele omenești și cum să le învețe, care afirmă necesitatea de a-ți trăi întreaga viață potrivit acestui poet, trebuie să-i
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
îi socotești pe toți la fel? Deloc - zise. Oare crezi că în cetatea pe care am durat-o, paznicii îi reprezintă pe bărbații cei mai buni, oameni care au avut parte de educația pe care am văzut-o, sau cizmarii, educați cu ajutorul cizmăriei? Întrebi ceva de tot hazul! Pricep - am spus. Nu aceștia - paznicii - sunt cei mai buni dintre ceilalți cetățeni? Cu mult cei mai buni! Dar oare nu tocmai aceste femei-paznic vor fi cele mai bune dintre celelalte femei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fiecărei magistraturi, care, câte și de ce fel ar fi potrivite fiecăreia. 26. Educația în Legile a) Definiție (Legile, 643d-644a) Să nu rămână neclar ceea ce numim educație. Atunci când criticăm sau lăudăm creșterea anumitor oameni, spunem despre cineva dintre noi că este educat, pe când despre altcineva spunem că este needucat, chiar fiind acesta din urmă cât se poate de instruit pentru meseria de mic comerciant, de pilot de corabie ori pentru vreo altă meserie de același fel. Dar, după cât se pare, discursul de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
educați, făcându-i, prin lectură, să fie informați și învățați, ajungând să cunoască temeinic poeți întregi; iar alții, selecționând părțile principale din operele tuturor poeților și adunând laolaltă pasaje întregi spun că trebuie învățate pe de rost, dacă intenționăm să educăm un tânăr virtuos și înțelept ca urmare a predării multor abilități și informații.ș...ț Cum m-aș putea deci exprima în mod potrivit cu privire la toate acestea, rezumându-le într-un cuvânt? Socot că, după cât se pare - și oricine
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dobândit un astfel de caracter? c) Legile proprietății (740a-740c) În primul rând, cetățenii să-și împartă pământul și locuințele, dar să nu lucreze pământul în comun, un astfel de lucru fiind mai presus de puterile unor oameni născuți, crescuți și educați în felul celor de-acum; iar împărțirea să se facă cu gândul că cel care-și primește partea de glie trebuie să o considere ca fiind o proprietate comună a întregii cetăți și să o îngrijească, deoarece îi aparține patriei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în fața adevăratei sale vocații, filosofia îl obligă să știe nu ceea ce vrea, ci ceea ce poate și trebuie să își dorească, ajutându-l, de fapt, să fie om. * În concluzie: neobișnuiți cu libertatea, oamenii peșterii nu îi rezistă întotdeauna, ei trebuie educați pentru a putea primi și suporta și aceasta constituie rolul pe care trebuie să și-l asume filosoful ca pedagog întru libertate. Revenit din peșteră, aducând din afară mesajul libertății, menirea sa este de a-i elibera pe toți, inițiindu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
caracteristici pe care Platon le-a remarcat la lacedemonieni, alături de disprețul pentru tot ce ține de spirit. Cetățenii din cetatea timocratică nu vor mai respecta legea din convingere, căutând să scape de ea „precum copii de tată”, ei vor fi educați cu forța, din cauză că vor fi neglijat Muza cea adevărată, „cea sosită împreună cu artele cuvântului și cu filosofia”, și că vor fi prețuit mai mult gimnastica decât arta Muzelor. Această orânduire, amestecată deja cu răul, va avea ca unul dintre principii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
citit, chiar în Apărarea lui Socrate, din perspectiva unei substituții intenționate a lui Socrate față de tradiția și educația impersonală a cetății. Într-un scurt fragment al dialogului lui Socrate cu Meletos, când Socrate îl întreabă pe Meletos cine trebuie să educe cetățenii, Meletos răspunde indicând diverse instanțe impersonale, de fapt tot atâtea nume globale ale cetății: toți cetățenii, legile, impersonalul, tradiția. Deturnând oarecum ilegitim discursul, Socrate întreabă: „Dar nu asta te întreb, o preabunule, ci care om îi face mai buni
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
creațiile sale, decât irelevant în ceea ce privește binele și fericirea cetățeanului, ba chiar poate fi, împreună cu arta lui, o piedică în calea cunoașterii. Excluderea artiștilor dintre cetățenii unei republici ideale se leagă de convingerea lui Platon conform căreia artistul e incapabil să educe, să guverneze ori să fundamenteze legea. „L’artiste est incapable de faire du «bien au peuple» dans la mesure où ses œuvres imaginaires, au contraire des actions pratiques (pragmata), ne participent pas à la vie publique de la polis, modelée sur
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este, inevitabil, o lume a imaginii. Ea se adresează, în egală măsură, la ceea ce Platon considera că este „ochiul interior”. Derulajul continuu al imaginilor în orizontul „roiului de galaxii Argus” este tot o poveste, un mit cotidianizat. Inducând exemplarități, imaginea „educă” axiologic cetățeanul, care rămâne pentru spațiul politicului o țintă. Electoratul judecă prestația politică prin raportare la anumite repere preluate din orizontul de verosimilități plasate de administratorii câmpului mediatic al imaginii. E adevărat că imago-mitologia și-a pierdut poate strălucirea și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și să-și direcționeze acțiunea bazându-se pe cunoașterea capacităților, intereselor și atitudinilor elevilor, pe cunoașterea reprezentărilor și sentimentelor acestora la vârste diferite, folosind mijloace eficiente de influență și formare. Potențialitățile fiecărui copil trebuie să fie puse în valoare și educate prin formarea deprinderilor și oferirea unor informații sau tehnici de exteriorizare care să-i ofere posibilități de exprimare cu valoare individuală și socială. Acțiunea pedagogică devine eficientă numai dacă procesul de formare se realizează urmărindu-se aptitudinile și caracteristicile generale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în atribuțiile părinților clatină autoritatea acestora, schimbă poziția copilului față de părinți, perturbă relațiile familiale, dând naștere la tensiuni și conflicte de pe urma cărora va suferi, în primul rând, copilul. De asemenea, bunicii prea îngăduitori, care permit copilului să se manifeste oricum, „educă” nepoți prea alintați, obraznici. c. Grupul fratern. Este cunoscut faptul că, în familie, copilul suferă influența nu numai a membrilor adulți, ci și a celorlalți copii (frați și surori, verișori etc.). Desigur, aceste influențe depind de numărul copiilor în familie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
diferite teme științifice, estetice etc.). Prin comparație cu aceste familii, cele cu un mediu defavorizant nu pot să asigure copiilor referințele culturale minime, necesare pentru a valorifica eficient oferta școlară existentă. Mai mult chiar, copiii aparținând unor medii dezavantajate sunt educați într-o cultură diferită de cultura dominantă oferită de școală, în familie ei achiziționând valori, atitudini, stiluri de muncă diferite de cele care conduc la succesul școlar (și, ulterior, la cel social). Astfel de copii au toate șansele să intre
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și suspiciune are ca efect retragerea și resemnarea elevilor, apariția marginalilor, agresivitatea umană. Indiferent de specialitatea sa, un profesor care utilizează etichetarea și ironizarea elevilor ca metode didactice nu poate obține decât antipatie și refuzul participării la efortul comun. A educa, alături de a instrui, înseamnă, pentru profesor: folosirea unor metode care să formeze elevilor atenția pentru munca independentă, să dezvolte virtuți sociale, să întărească includerea elevilor în propria valoare, ajutându-i să-și găsească identitatea. A educa înseamnă a-ți desfășura
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la efortul comun. A educa, alături de a instrui, înseamnă, pentru profesor: folosirea unor metode care să formeze elevilor atenția pentru munca independentă, să dezvolte virtuți sociale, să întărească includerea elevilor în propria valoare, ajutându-i să-și găsească identitatea. A educa înseamnă a-ți desfășura activitatea sub semnul unor categorii morale, consiliindu-i pe elevi să ia distanță critică față de atitudinile și performanțele proprii, dezvoltându-le aptitudinea de a stabili contacte pozitive și de a analiza critic propriile prejudecăți. Înainte de a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
contradicțiile îndeplinirii rolului de profesor: • informatorul transmite, păstrând distanța rece impusă de știință; • partenerul sfătuiește, apelează, admonestează, îndrumă, frânează; • modelul stabilește și oferă cerințe morale; • examinatorul se străduiește să fie obiectiv și imparțial; • educatorul e preocupat îndeosebi de om, de „educat” ca partener în relația comună. El transmite valori-orientări de viață. • specialistul se axează pe predare și instruire unitară. Avem a face deci cu o tensiune intra-roluri, care se rezumă la: • partener contra examinator; • informator contra distribuitor de șanse; • model
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
esența: modelul incitativ-personal. 5. Modelul incitativ-personal. Semnificația unei schimbăritc "5. Modelul incitativ‑personal. Semnificația unei schimb\ri" Ceea ce aduce ca schimbare majoră această perspectivă este faptul că face din persoana umană subiectul propriei formări. De la elevul care „este instruit și educat” la elevul care „se formează” și, prin asta, se educă. Ceea ce reclamă Ă ca implicații Ă această schimbare de cerință poate fi urmărit într-o multitudine de planuri. Ne axăm însă pe „triunghiul” clasic: profesor-elev-cunoștințe, fără a omite motivația ca
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Modelul incitativ‑personal. Semnificația unei schimb\ri" Ceea ce aduce ca schimbare majoră această perspectivă este faptul că face din persoana umană subiectul propriei formări. De la elevul care „este instruit și educat” la elevul care „se formează” și, prin asta, se educă. Ceea ce reclamă Ă ca implicații Ă această schimbare de cerință poate fi urmărit într-o multitudine de planuri. Ne axăm însă pe „triunghiul” clasic: profesor-elev-cunoștințe, fără a omite motivația ca principală resursă. 5.1. Raporturile elevilor cu conținuturile cunoașteriitc "5
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și profitabilă și noua cale care urmează să fie abordată. Cititorul a remarcat, cu siguranță, că dilemele lui Darwin referitoare la acest aspect sunt asemănătoare celor trăite de studenții în psihologie care studiază gândirea creativă și care, probabil, au fost educați în spiritul unei gândiri deterministe uzuale încă uzuală în psihologie. Astfel, acești studenți pot dacă sunt receptivi la informațiile pe care le oferă studiile lor de caz. Metoda studiului de caz nu reprezintă calea de aur pentru stilul cel mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
statului. Au introdus consilierea premaritală, pe care mulți dintre ei au considerat-o mai oportună decât sterilizarea forțată. Lor li se datorează introducerea programelor sociale, a orelor de educație fizică, a organizațiilor de cercetași - „Șoimii Carpaților”: băieți (și numai băieți) educați pentru curaj, moralitate și responsabilitate eugenică, pentru prețuirea „ideii de România”. Aceste achiziții noi În peisajul românesc au venit mai ales pe filiera influenței americane și preponderent cu finanțarea Fundației Rockefeller, fără de care, de exemplu, Institutul de Igienă din București
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Își făcuseră studiile În Franța și fuseseră puternic influențați de ideile la modă printre medicii și cercetătorii francezi 64. Acesta era mai ales cazul românilor din Regat, unde exista o grupare francofilă foarte puternică printre elitele academice. Prin contrast, elitele educate din Transilvania Își căutau inspirația științifică și intelectuală mai ales În direcția Vienei și a Berlinului 65. Cu toate acestea, chiar și În cercurile francofile din București existau puțini adepți ai eugeniei care să susțină viziunea pronatalistă a mișcării franceze
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]