KorAP: Find »[drukola/base=emigra & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...70 71 72 ...143 >

3,571 matches

Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453

mai favorizate națiuni și a amendamentului Jackson- Vanick emigrarea evreilor români în Israel deși, ce-i drept, numărul acestora scăzuse considerabil. Majoritatea celor care doriseră să plece o făcuseră deja pe timpul lui Gheorghiu- Dej. Tot atunci, evreii români începuseră să emigreze cu ajutorul serviciilor de spionaj ale RPR, care încasau sume apreciabile pentru fiecare persoană ce alegea să ajungă în acest fel în Israel. Când i-a fost adusă la cunoștință afacerea, pentru că altfel nu se poate numi, Ceaușescu a fost scandalizat

Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
în care problema emigrației apărea în presa românească și formulată de statele occidentale, doritoare să îi amintească lui Ceaușescu de angajamentul asumat la Helsinki în 1975 de a respecta principiile umanitare. Germanii însă, spre deosebire de evrei, nu ar fi dorit să emigreze în masă, susține Wolfgang Rehner. La sfârșitul anilor '70, când cei care se stabiliseră deja în RFG vizitau satele săsești din Transilvania în care se născuseră, " Faptul că veneau cu mașină și aduceau cadouri impresiona oamenii simpli. Astfel s-a

Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
a sugerat însă președintelui să se orienteze mai degrabă înspre Polonia; România, continua acesta, fusese vizitată deja de doi președinți americani (Nixon în 1969 și Ford în 1975) (Brzezinski: 1983, 297). Dincolo de simpatiile personale ale lui Brzezinski pentru Polonia, acesta emigrând în anii '40 din această țară în Statele Unite, putem decela din subsidiarul textului mesajul politic negativ transmis inflexibilei dictaturi ceaușiste. Totuși, un reviriment al imaginii lui Ceaușescu la Casa Albă s-a înregistrat după ce a reușit să medieze înțelegerea egipteano-israeliană

Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
în ultimul rând politic al unor state ca Polonia sau România (vezi Carp: 2003, 918). În 1975 însă, reacordarea clauzei a inclus amendamenul Jackson-Vanick, inițiat de către senatorii cu aceleași nume, care prevedea condiționarea acordării cauzei de respectarea dreptului de a emigra a cetățenior români sau din România. Treptat, pe măsură ce drepturile omului căpătau o pondere tot mai crescută în cadrul politicii externe americane, amendamentul ajunsese să se refere la respectarea acestora în general, emigrarea reprezentând acum doar o componentă a cadrului lărgit al

Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655

la Moghilev și l-am luat și pe el la prefectură. A trăit până acum - a murit În Israel. Ați zis că și cel mai bun prieten al dumneavoastră se află tot În Israel. Familia dumneavoastră n-a Încercat să emigreze? Ba da, a Încercat să plece, dar nu mi-au dat voie mie. Eu am fost arestat de regim, trimis În judecată și atunci, În perioada aia a venit aprobarea și n-au vrut să plece fără mine. După aceea

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
băteau. Și eu... câte palme am primit! Nu mă aplecam bine la cartofi sau știu eu... Veneau pur și simplu și vă băteau? Da, că nu munceam destul de repede (râde). Și când s-a format statul evreiesc de ce n-ați emigrat? Tatăl meu n-a vrut. Mama a vrut foarte mult... De aici au plecat foarte mulți. Și eu, că am rămas acum singură, regret foarte tare. Am acolo și familie, și rude... Am rămas și eu aici, nu mai am

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
se pregăteau să devină studenți. Iar bunica era casnică. Aceștia erau bunicii mei din partea mamei. Din partea tatei am avut un bunic, fiindcă bunica murise mai demult. Iar acest bunic fusese plecat În America la o fiică de-a lui, care emigrase Înainte de război. Și cu un an de zile Înainte de Începerea războiului, cu nenorocirile care s-au abătut asupra noastră, a venit Înapoi, singur, În Siret, unde mai locuia fiul lui, adică tata și Încă doi frați de-ai lui, adică

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
au răspuns că În URSS nu există nici un cetățean cu numele ăsta. Am Înțeles că cu ei nu poți să corespondezi. Pentru că noi... Între timp, În ’46, au spus: „Toți care-s cetățeni români și au fost În lagăr pot emigra În România”. Și atunci, În ’46, noi am venit la Brașov, mai multe familii, printre care și Katz, și Erica. — Dar cum de ați ales Brașovul? N-ați fost pe acasă? — Am fost. Din ’44 până-n ’46 am fost acolo

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
sunt ăla” - era mai mare cu doi ani decât mine și m-a recunoscut. Zice: „Nu te-ai schimbat deloc”, nu m-am schimbat după atâția ani. E singurul cu care am discutat și mi-a spus că majoritatea au emigrat În Israel. Când am venit aici, În ’46, a fost o problemă pentru mine, căci Între timp făcusem școală În rusă, În timpul lagărului n-am făcut școală deloc și am rămas În urmă. Și atunci aici ne-am pregătit și

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
deja de acolo. Au murit prieteni mulți - era greu de supraviețuit... A fost un noroc, o Întâmplare că am scăpat, căci era foarte greu de supraviețuit... La ieșirea din lagăr și când ați venit acasă, nu v-ați gândit să emigrați În Israel? Nu ne-am gândit. Tata a intrat imediat În muncă, era director de spital, noi reîncepuserăm școala, că doar rămăsesem foarte În urmă cu școala: trei ani În Transnistria, un an Înaintea Transnistriei... Am Învățat zi și noapte

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
el avea politica aceasta, să lichideze evreii, considerând că ei erau un rău În țara asta... — La dumneavoastră În familie au existat planuri de a scăpa cumva de ceea ce vi se Întâmpla? — Nu au existat planuri, pentru că trebuia... Ca să poți emigra trebuia să ai unde să te duci, trebuia să te primească cineva - iar pe noi nu avea cine să ne primească. În perioada aceea nu se putea pleca - și știți cum e: părinții mei n-au vrut să plece, unii

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
am dat aceeași admitere și am reușit să intru la facultate. Eu și cumnata mea am făcut Facultatea de Medicină - eu sunt medic pediatru și am lucrat toată viața ca medic... — La ieșirea din lagăr nu v-ați gândit să emigrați? Ne-am gândit să emigrăm... de fapt, părinții s-au gândit să emigreze, dar eu am intrat la Facultatea de Medicină, fratele meu a intrat la Politehnică... Am terminat facultatea, ne-am găsit un serviciu... Părinții erau În casa lor

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
am reușit să intru la facultate. Eu și cumnata mea am făcut Facultatea de Medicină - eu sunt medic pediatru și am lucrat toată viața ca medic... — La ieșirea din lagăr nu v-ați gândit să emigrați? Ne-am gândit să emigrăm... de fapt, părinții s-au gândit să emigreze, dar eu am intrat la Facultatea de Medicină, fratele meu a intrat la Politehnică... Am terminat facultatea, ne-am găsit un serviciu... Părinții erau În casa lor, se simțeau bine În casa

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
cumnata mea am făcut Facultatea de Medicină - eu sunt medic pediatru și am lucrat toată viața ca medic... — La ieșirea din lagăr nu v-ați gândit să emigrați? Ne-am gândit să emigrăm... de fapt, părinții s-au gândit să emigreze, dar eu am intrat la Facultatea de Medicină, fratele meu a intrat la Politehnică... Am terminat facultatea, ne-am găsit un serviciu... Părinții erau În casa lor, se simțeau bine În casa lor, erau acasă... Poate că au greșit, deoarece

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
am intrat la Facultatea de Medicină, fratele meu a intrat la Politehnică... Am terminat facultatea, ne-am găsit un serviciu... Părinții erau În casa lor, se simțeau bine În casa lor, erau acasă... Poate că au greșit, deoarece majoritatea au emigrat... — Regretați? — Da, am regretat... oarecum. A fost o perioadă când am reușit, Într-adevăr, să muncim, să... Dar pe urmă a fost o perioadă când, deși mascat, era un fel de antisemitism - și iarăși au Început niște manifestări mascate. Oficial

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
au făcut părinții dumneavoastră? — Au divorțat, În 1946. Mama a rămas cu fratele și cu tatăl ei: fratele ei a lucrat aici, la București, la Palatul CFR, iar În 1948 a plecat În Israel; mama și cu tatăl ei au emigrat În 1950... Și eu am rămas cu tata, tata s-a recăsătorit... — Dumneavoastră cu tatăl dumneavoastră nu ați Încercat să emigrați? Nu, tata s-a Îmbolnăvit - astea au fost urmările Transnistriei... — S-a Îmbolnăvit imediat? Da, a făcut edem pulmonar

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
aici, la București, la Palatul CFR, iar În 1948 a plecat În Israel; mama și cu tatăl ei au emigrat În 1950... Și eu am rămas cu tata, tata s-a recăsătorit... — Dumneavoastră cu tatăl dumneavoastră nu ați Încercat să emigrați? Nu, tata s-a Îmbolnăvit - astea au fost urmările Transnistriei... — S-a Îmbolnăvit imediat? Da, a făcut edem pulmonar și a fost foarte greu - dar a lucrat până În 1963. A lucrat la exportul de lemn: a fost tehnician În probleme

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
aveam exemplul Poloniei Încă din 1939, știam clar ce ne așteaptă, și acest lucru trebuia să se Întâmple fie din partea partidelor extremiste din România, fie din partea hitleriștilor... În aceste condiții, la dumneavoastră În familie nu au existat planuri de a emigra? Bine, lucrurile deja erau târzii. Tata, până să cumpere fabricile, ar fi vrut să plece În Brazilia - dar deja fiind prins de aceste afaceri care Îl legau de fabrică, nu s-a mai putut gândi la plecări... Iar În 1940-1941

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
de la țară și i-a lichidat pe toți: a fost, așa, un fel de acțiune inexplicabilă - știți, scăpaseră oamenii de Transnistria, se Întorseseră acasă și au fost uciși așa, mișelește... În primii ani de după lagăr nu v-ați gândit să emigrați? Mă rog, a fost o perioadă mai dificilă. Tata a fost prins de acest atelier, ținea la el, pentru că era o modalitate de câștig... După ce am intrat la facultate nu mai putea, adică a predat atelierul ca eu să pot

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
În gazdă o familie de țărani de lângă Câmpulung - ne cunoșteau bine de dinainte de război și au venit și i-au chemat și i-au adăpostit, până când s-au refăcut, și-au găsit slujbă... Nu v-ați gândit, la Întoarcere, să emigrați din România? După ce ai trecut prin ce ai trecut, atunci când, În 1948, s-a constituit statul Israel foarte mulți cetățeni de etnie evreiască au plecat În Israel. Cred că logic așa era, să pleci - dacă poporul evreu a obținut acest

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
mai gândeam atunci, dar, În orice caz, știam că numai lucruri bune nu se pot Întâmpla... N-ați avut planuri, În familie, de a scăpa cumva? Nu, nici prin gând nu ne trecea să evadăm sau să plecăm undeva... Să emigrați? De emigrat nici nu se putea discuta. Dar, din păcate, am constatat altceva - cel puțin așa mi-amintesc eu: o indiferență a tuturor celor din jurul nostru față de situația În care am ajuns. A fost o constatare dureroasă... Acest lucru Îl

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
au dat niște haine, că lumea ne considera sălbăticiți... și faptul că am reușit să Învăț să dau la facultate a Însemnat ceva... Imediat când v-ați Întors din Transnistria au existat oarecare planuri la dumneavoastră În familie de a emigra? Nu, nu imediat... Deja după aceea, pe când eram la facultate, părinții au și plecat, dar eu eram la facultate... Au plecat la formarea statului Israel? Da, au plecat, au murit acolo. Și sora mea a plecat... Au Înțeles că România

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
mare, cum e Clujul, s-au mai ascuns câteva persoane și la Budapesta, și mai mulți s-au ascuns, cu acte false, și așa mai departe. Dar la Reghin nu. Când s-a format statul Israel n-ați Încercat să emigrați? Nu. Nici n-ați avut intenția asta? Nu. Noi am revenit la locul nostru de naștere, adică În partea aceasta a pământului unde am venit pe lume și unde am fost. Foarte multe persoane din familia soțului meu au emigrat

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
emigrați? Nu. Nici n-ați avut intenția asta? Nu. Noi am revenit la locul nostru de naștere, adică În partea aceasta a pământului unde am venit pe lume și unde am fost. Foarte multe persoane din familia soțului meu au emigrat, dar noi nu. Toată familia: și tatăl meu, și fratele meu, nimeni n-a plecat. Dacă tatăl meu ar fi plecat, poate că am fi plecat și noi - dar a rămas toată familia. Nu mă plâng că am rămas aici

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
o să am din ce trăi acolo, tot ce am eu e aici” -„Cât o să am eu de mâncare o să ai și tu”... Unde pleca? Se retrăgea În România, din Miercurea-Ciuc. Când s-a format statul evreiesc n-ați vrut să emigrați? Eu da, am vrut să emigrez. Am fost și unde ne pregăteam să plecăm... Aia În ’48 s-a desființat, comuniștii au desființat-o - iar eu, intrând la bancă, tot primeam răspuns negativ. Deci pur și simplu nu mi-au

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]