2,071 matches
-
țestei de piele păroasă dintre picioarele celor de și mai sus, iar cele din urmă sânt slăvitele minți ale celor de și mai jos. Iar undeva, în succesiunea aceasta nesfârșită, în stratificările geologice de spațiu și timp, creier și sex, emisfere cerebrale și testicule, paradis și infern, undeva în apexul tot mai limpezit al lumilor suprapuse trebuie să fie o minte ce nu mai poate fi sex pentru nimeni, căci e-n același timp gândire și procreare, iar gândurile ei sânt
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
el se zdrențuiseră și miroseau greu. Statura i se-ncovoiase de parcă ar fi atras-o din ce în ce mai puternic pământul. Fuioare de barbă cenușie îi fluturau acum în câmpul vizual, și fire lungi din sprâncene îi stânjeneau vederea. Soarele ardea tare și emisfera de gheață începu să asude. Stratul se făcea mereu mai subțire, iar sub el peștii dezghețați înotau iar, arătîndu-și spinănle-ntu-necate. Pe fundul îndepărtat al golfului strălucea o lumină. Maarten se opri în mijlocul imensității de gheață. Picioarele-i tremurau. Se așeză
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și peste ape se așternu înnoptarea. Milioane de stele, arzând în culori neașteptate, își împinseră acele hipodermice în pielea de vânt a lumii noastre. Vârtejuri de lumină țâșniră din ele, amestecîndu-se cu valurile și formând împreună o emulsie aurie. Pe emisfera de ape negre și scânteieri, împinsă de suflul stelar, corabia începu să înainteze, cu pânzele umflate și flamurile fluturând lent, ca aripile marilor și tăcutelor molii de noapte. Acum moșneagul, reflectând în globii ochilor ultimii stropi de sânge ai bolții
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de mână într-o mansardă dintr-un oraș îndepărtat, nu va fi altceva decât împletirea-ntre ei a neuronilor noștri, o țesătură de axoni și sinapse, aprinzîndu-se și stingîndu-se mereu, o peticeală, un puzzle psihic multicolor, un creier viu cu emisferele întinse larg peste lume." Știutorii se aflau risipiți în orice timp și-n orice oraș. Le recunoșteai spiritul în miturile lui Platon și-n corolarele lui Spinoza, în chimia coloranților și-n mecanica fină a ceasurilor elvețiene. Influențaseră bătălii și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sprâncene, altul cu un grăunte de sulf, unul în dreptul inimii mamei, celălalt în dreptul organului nevăzut, al inimii de gheață pe care toți o avem în dreapta ca mărturie a virtualității noastre. Căci dacă avem doi plămâni și doi rinichi și două emisfere și două gonade, avem și două inimi, din care una e rămasă, uitată, într-o altă dimensiune. Din sânul drept al Mariei supsese Victor un lapte-nghețat de la sloiul de sub coastele ei. Din irealitatea lui se-mpărtășise, și trebuise să rămână
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de basileu, cu o cruzime de axolot. Crescuse, era colosal ca un Buddha săpat în stâncă și emana vizibil, din porii pielii lui translucide, flacără neagră, ce se zbătea furios în odaie. Și odaia era acum dilatată ca o enormă emisferă cu plafonul pictat, pe dalele căreia tânărul era un punct aproape invizibil în fața marelui demon, care creștea tot mai mult, cu ochii-nghețați ațintiți mai departe în ochii lui Maarten, până ce creștetul îi atinse plafonul. Crescu apoi mai departe, până
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
căreia tânărul era un punct aproape invizibil în fața marelui demon, care creștea tot mai mult, cu ochii-nghețați ațintiți mai departe în ochii lui Maarten, până ce creștetul îi atinse plafonul. Crescu apoi mai departe, până umplu, cu spinarea curbată, întreaga emisferă, lățindu-se pe ea, ghemuit cu genunchii la gură, până ce presiunea din țeasta bărbatului deveni de nestăpânit și craniul îi zbură-n țăndări și din acel ou se-nălță, întinzînd aripile peste lume, himera nebunească a minții lui. Maarten privea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
picioare, contemplîndu-l cu un fel de fericire întunecată. Căci Victor avea un sex erect, aproape cât al unui bărbat în putere, semitransparent la lumina luminării. Coca privea fascinată organul animalic și minunat din centrul lumii ei, elasticul corp calos dintre emisferele minții ei, menhirul de carne dură cu inimioara lucioasă și delicată din vârf. Era aidoma cu toate sexele de bărbați pe care le primea, noapte de noapte, în orificiile cu buze răsfrânte ale corpului ei, pe care vaginul ei se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Așa încît fluturele minții noastre încearcă să zboare cu o aripă reală, multicoloră, plină de nervuri și acționată de puternice motoare de căutare, pe când cealaltă rămâne virtuală, un contur punctat, modelat mimetic după forma celei dintâi. Lateralizarea gândirii noastre între emisfera dreaptă și cea stângă primește, astfel, suprapusă pe ea, o altă lateralizare, între perceperea trecutului și cea a viitorului. Mecanica de diascop a trecutului își găsește, astfel, analogii în zona sintactică și secvențială cu care vorbim și socotim, iar enigma
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
toate părțile, prin toate dimensiunile. Lăsând crisalida goală în urmă, vom ieși din ea umezi, zbârciți, cu câțiva lobi înghesuiți unu-n altul, dar încet ne zbicim și începem pomparea. Un lichid nou, oniric, începe să umfle aripile zgârcite, și emisferele se desfac, se întind, circumvoluțiunile pier, corpul calos se îndreaptă și-și întinde-nainte pedunculii olfactivi ca două antene cu măciulii fațetate. Aripile se întind, mozaicate, multicolore, până ajung țepene ca niște lame baroce, și ființa psihică poate acum să
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
anticolonial adresat puterilor europene, iar, pe de alta, justifica intervenția americană nu numai împotriva unei amenințări existente, ci și împotriva oricărei posibilități de provocare deschisă-foarte asemănător cu ce realiza echilibrul european al puterii 13. Prin Doctrina Monroe, SUA își adjudeca emisfera vestică, își lua angajamentul de a nu interveni în integritatea politică a Americii Latine și de a nu permite acest lucru nici puterilor europene. Tendința de transformare a sistemului internațional, din unul multipolar în unul bipolar, devenea vizibilă după Revoluția
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
în care nicio națiune sau alianță să nu aibă dreptul să-și consolideze propria securitate în defavoarea celorlalți. Astfel, noul acord START unește mai mult ca niciodată Statele Unite, Europa și Rusia, într-un context în care singura garanție pentru stabilitate în emisfera nordică o constituie o armonizare transatlantică a intereselor de securitate de la Vancouver până la Vladivostok 194. În pofida concluziilor optimiste de ambele părți, care au însoțit semnarea noului acord, rămâne un semn de întrebare cu privire la aplicarea acestuia, îndeosebi câtă vreme persistă controversele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
recuzitei. Incredibil! Tot felul de scule, aparate, bastoane, farfurii, tacâmuri, flori de plastic. Am găsit însă și ceva care m-a lăsat cu gura căscată: aparatul de imitat galopul cailor. Un sistem ciudat de pârghii care se terminau cu două emisfere de lemn; acestea, când se loveau una de alta, imitau perfect mersul calului, fie că era la trap sau la galop. Am vrut să fur scula când am plecat din teatru ca să înființez Masca, dar n-am mai găsit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
a spus că și-a dat seama de la început că eram onest, după aură. Fiecare avem o aură uite-așa în jurul fizicului, explică. — O fi fost una din alea mai școlite, zice Gulie, nu oricine știe ce e ăla firmament, emisferă sau nebuloasă. Ți-a fost greu să le înveți pe de rost? — Stăteam în cumpănă între Pești și Gemeni, dar înclinam înspre Gemeni, reia Tîrnăcop, mai ales din cauza pornirilor artistice și a privirii vioaie. Puteai să ajungi mare orator, Dendé
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
unii dintre cei cu mai mult curaj s-au retras în spatele unor baricade ridicate pe loc. Astrele spuneau cu totul altceva, dom’ Colonel, doar așa s-ar putea explica situația nou creată, se gîndește Poștașul. — Cu ochiul liber pe cerul emisferei nordice se pot observa vreo trei mii de stele, își aduce aminte Tîrnăcop, gîndindu-se la telescopul gigantic al americanilor de pe muntele Palomar. — L-a cam zăpăcit cu teoriile astea, zice Dendé, l-a făcut să se simtă vinovat că toată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
spațială unilaterală: celebrul „Neil“ din prima carte a lui Weber, De necuprins. După un atact cerebral la cincizeci și cinci de ani - vârstă la care Weber tocmai ajunsese teafăr - depanatorul de aparatură de birou se alesese cu o leziune în emisfera dreaptă care-i ștersese peste noapte jumătate din lume. Tot ceea ce se afla la stânga de linia mediană a vederii lui Neil fusese anihilat. Când se bărbierea, își lăsa neatinsă partea stângă a feței. La micul dejun, nu reușea să mănânce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mai mică. Știați că-și închipuie că și câinele lui e o dublură? Pare să fie mai mult decât o ruptură între amigdală și cortexul inferotemporal. Nu pun la îndoială contribuția leziunilor. Fără îndoială, în proces sunt implicate leziuni ale emisferei drepte. Numai că mă gândesc că trebuie să căutăm o explicație mai largă. Cei mai fini mușchi faciali ai lui Hayes îi trădau scepticismul. Vreți să spuneți, altceva decât neuronii? — În nici un caz. Dar aici există și o componentă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
a doua zi dimineața avea deja senzația că el le inventase pe ale ei. Weber lucrase cu mai mulți pacienți care nu-și puteau recunoaște propriile părți din trup. Asomatognosia - apărea surprinzător de frecvent, mai mereu atunci când atacurile cerebrale din emisfera dreaptă paralizau victima pe partea stângă. În carte făcuse o combinație între subiecții săi, sub numele de Mary H. O femeie de șaizeci de ani, cea dintâi Mary, susținea că brațul ei distrus „n-o lasă în pace“. Cum adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
epuizat. Abia acum începea partea cea mai bună. Și totuși își întrerupsese lucrul ca să străbată mii de kilometri până în câmpiile centrale, unde să facă anamneza cazului de Capgras. Desigur, proiectul la care tocmai lucra în laborator avea legătură cu influența emisferei stângi asupra sistemelor de credințe și asupra modificării amintirilor în sprijinul acestora. Dar tot ceea ce aflase de la suferindul de Capgras din Nebraska era în cel mai bun caz anecdotic. Se întorsese de câteva zile la Stony Brook, când începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
această afecțiune simțeau adesea gustul unor forme sau, în piele, textura cuvintelor vorbite. Acestea nu erau asocieri simple, nici puseuri de mofturi poetice. Weber ajunsese să considere sinestezia ceva la fel de durabil ca gustul căpșunilor sau răceala gheții: o funcție a emisferei stângi, îngropată cumva sub cortex, o intersecție de semnale pe care fiecare creier o producea, dar doar câteva creiere alese o înfățișau conștiinței, ceva de care nu ne lepădaserăm în timpul evoluției sau poate iscoadele următorului pas în mutație. Edward, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
suficient cât să identifice mecanismul: devenise conștient înainte de trezirea completă a cortexului somatosenzorial. Dar abia când își forță partea paralizată să se miște reuși să-și localizeze din nou toate membrele. Un hotel anonim, într-o altă țară. O altă emisferă. Singapore. Bangkok. O versiune o idee mai spațioasă a acelor hoteluri tip morgă din Tokio, cu oameni de afaceri puși la păstrare în sertare închiriate cu noaptea. Nici când își aminti unde era, nu-i veni să creadă. De ce era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
propria cădere de sărbători cu piracetam, un medicament nootrop care, din câte se știa, nu era toxic și nici nu dădea dependență. Ani întregi citise relatări uluitoare despre capacitatea medicamentului de a îmbunătăți cogniția prin stimularea fluxului de semnale dintre emisfere. Mai mulți cercetători pe care-i știa îl luau în combinație cu o doză mică de colină, un amestec sinergic despre care se spunea că dă rezultate mai bune asupra memoriei și creativității decât oricare medicament luat singur. Dar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Întreg: munca lui Sperry și Gazzaniga cu pacienții cu comisurotomie a împărțit această „ipoteză“ fix la jumătate. Epilepticii cărora li se extirpase corpul calos, ca o ultimă încercare disperată de a li se trata boala, sfârșiseră prin a locui două emisfere cerebrale separate, fără legătură între ele. Două minți despărțite în același craniu, dreapta intuitivă și stânga matrițelor, fiecare emisferă folosindu-și propriile percepții, idei și asocieri. Weber asistase la testarea independentă a personalităților celor două jumătăți de creier ale unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
li se extirpase corpul calos, ca o ultimă încercare disperată de a li se trata boala, sfârșiseră prin a locui două emisfere cerebrale separate, fără legătură între ele. Două minți despărțite în același craniu, dreapta intuitivă și stânga matrițelor, fiecare emisferă folosindu-și propriile percepții, idei și asocieri. Weber asistase la testarea independentă a personalităților celor două jumătăți de creier ale unui subiect. Stânga afirma că are credință în Dumnezeu; dreapta se declara atee. Voluntar: în 1983, Libet trimisese la plimbare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Sunt Nimeni, dar în Noaptea Asta, pe North Line Road, DUMNEZEU m-a îndrumat la tine ca să Trăiești și să aduci și tu înapoi pe altcineva. Îi vâră bâjbâind biletul între degete. În timp ce ea citește, o suliță orbitoare îi lovește emisfera dreaptă. Cade la loc în pat, cu un țipăt sugrumat. Apoi încremenește. L-a distrus de două ori. Într-o panică reptiliană, lasă biletul pe noptieră și dispare. Chinul lui izbucnește, prea uluit ca să se înfrâneze. Ochii lui o resping
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]