3,858 matches
-
și mai fericiți. A gândi singur. Kant formulează deviza: "Să ai curajul de a te folosi de propria înțelegere". În această perspectivă, Bayle și-a scris Dicționarul istoric și critic (1695-1697), iar Diderot, secundat de D'Alembert, a prezidat redactarea Enciclopediei (1751-1765). Această mișcare de idei se răspândește și întărește va-lori deja confirmate, ca toleranța sau încrederea în progres. Ea propagă ideologii care nu aparțin decât câtorva autori (ideologii ca materialismul, deismul etc.). Nu reținem decât valorile care s-au
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și mi a arătat drumul spre Iași. Sunt realmente, Doamnă, în culmea bucur iei, sunt încântat, vă mulțumesc.ʺ Omul culturii și al științei franceze făcea osanale „iluministeiʺ Ecaterina a II-a care în 1765 cumpărase toată biblioteca de la redactorul Enciclopediei franceze, iar în 1778 - toată biblioteca lui Voltaire, doar ca să pozeze ca intelectual avansat; ea cheamă la Petersburg pe Denis Diderot (1713-1784) autorul Călugăriței (1760), „ îl înconjoară cu onoruri și bani, îl flatează în diferite chipuri și bărbatul deștept al
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
marele Mihai Eminescu. De la legenda satului la omul Constantin Solomon, profesorul Născut în satul Avrămești, fostul județ Tutova, la 27 noiembrie 1899, Constantin Solomon, după unii autori (Constantin C. Solomon Vasile Ghica), după alții: Constantin I. Solomon - Alexandru Stănculescu - în Enciclopedia istoriografiei, 1978, avea ascendență intelectuală strălucită. În 1904 învățătorul Constantin Solomon (nici întrun caz autorul de care ne ocupăm) la Imprimeriile statului București publicase Monografia comunei rurale Avrămești, plasa și județul Tutova. „Satul Avrămești formează astăzi o comună împreună cu satele
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
interes local. Directorul revistei era profesorul Constantin A. Stoide, apărea trimestrial, între anii 1941-1943, cu neregularități în timpii de apariție. Au fost scoase trei volume din publicația citată - îl caracterizează succint prof. Traian Nicola în monografia citată. „Un medievist” conchide „Enciclopedia...” lui Stănciulescu... care mai adaugă „Pretendența lu i Gr. Sturdza la tronul Moldovei” și „Contribuții la cunoașter ea l uptelor politice din preajma Unirii”, București, 1939. „Istoric literar și profesor... colaborator la periodicele „Buletinul Comisiunii monumentelor istorice”, „Gr aiul nostru”, „Revista
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Consiliului Director al Centrului de Studii Românești. S-a format inițial că specialist în critică textuala și, între anii 1966-1971, a avut o bursă de cercetător în bibliografia analitică sub îndrumarea lui Charlton Hinman. Printre ultimele sale cărți se numără Enciclopedia romanelor ecranizate (Editură Facts on File, 1998) și Arta cinematografică a lui Tony Richardson: Eseuri și interviuri (Editură Universității de Stat din New York, 1999). Traducere de Dragoș I. Ciobanu DRAMATIS PERSONAE LEAR, King of Britain GONERIL REGAN daughters to Lear
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lege; Monumente ale naturii; Rezervații naturale; Copiii - prietenii naturii. Metodele și procedeele folosite în demersul didactic au fost variate: observația, explicația, problematizarea, conversația, jocul didactic, demonstrația. Mijloacele de învățământ cel mai des folosite au fost, printre altele: planșe didactice, atlasuri, enciclopedii, casete video, texte literare cu conținut adecvat, articole din ziare, reviste etc. Am căutat să organizăm activități de învățare cât mai variate, atractive și accesibile vârstei. Dintre acestea enumărăm următoarele activități: îngrijirea plantelor din clasă, a spațiului verde din curtea
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
a progreselor pentru ei și pentru părinți. Proiectarea portofoliului a fost legată de evidențierea tipurilor de activitate. Împreună cu elevii le-am selectat pe cele pe care le-am considerat reprezentative, cum ar fi: copii ale unor informații găsite în cărți, enciclopedii, atlasuri, etc. imagini însoțite de comentarii, cu plante, animale, diferite colțuri din natură; scurte eseuri, compuneri, poezii; tabele, fișe de observații (De exemplu: “Cum se dezvoltă o plantă ?”, “Calendarul păsărilor călătoare”, etc.); colecție de articole din ziare, reviste pe teme
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
trăită a transcendentului și a inefabilului; potrivit lui Otto, omul religios descoperă un element de o calitate absolut specială, care se sustrage la tot ceea ce am numit rațional, care este cu totul inaccesibil comprehensiunii conceptuale și, ca atare, constituie ceva inefabil." (Enciclopedia de științe socio-umane..., 2004, p. 921). Această reabilitare a mers până mai recent când s-a ajuns la o nouă modalitate de studiere a religiosului, lucrul acesta fiind făcut de cei ce, de fapt, în mare parte, se ocupau de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
că realitatea lui Dumnezeu nu este reductibilă la măsura omului, natura divinului va fi controversată. Această stare de fapt nu este astfel dintotdeauna, ci doar din epoca modernă, pentru că ateismul de masă este un fenomen modern, necunoscut în civilizațiile antice." (Enciclopedia de științe socio-umane..., 2004, p. 920). Pentru a defini religia din punct de vedere sociologic trebuie bine gândit modul în care realizăm un asemenea proces. Ce urmărim atunci când definim religia. "Cum de poate avea religia un impact atât de puternic
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
paralel, genera noi nedreptăți. Enciclica lui Leon XIII semnala deschiderea oficială a Bisericii Catolice față de noua eră, care era analizată și evaluată în principalele sale teze sociale și economice." (Baggio, 2002, p. 285). Aceleași informații le-am găsit și în Enciclopedia de filosofie și științe socio-umane în care referitor la doctrina socială a Bisericii se vorbea de un: "ansamblu de principii și norme prin care, începând cu secolul al XIX-lea, Biserica catolică intervine în chestiunile sociale, direcționând activitatea credincioșilor. După
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Ioan Paul al II-lea, doctrina socială a primit noi accente: ea a fost raportată la domeniul teologiei morale (dar fără vreo pretenție de a oferi un "model" preconstruit de societate) și a fost ancorată mai bine în revelația creștină." (Enciclopedie de filosofie..., 2004, p. 241). Vedem cu ușurință că iluminismul și industrializarea și, de fapt, tot procesul acesta de laicizare a schimbat oarecum și orientarea Bisericii asupra valorilor proprii. Treptat vedem că și în Biserica Romano-catolică, mai întâi asistența socială
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
G. F. (1997), L`identité de l`Europe, C.R.D.P. 49. Durkheim, E. (1960), Les Formes élémentaires de la vie religieuse. Le système totémique en Australie, Paris, PUF. 50. Durkeim, E. [1912] (1995), Formele elementare ale vieții religioase, Ed. Polirom, Iași. 51. Enciclopedie de filosofie și științe umane (2004), Ed. ALL, București. 52. Enciclopedie de istorie universală (2004), Ed. ALL, București. 53. Ellwood, S.R.; Alles, G.D. (2007), The Encyclopedia of world religions, Infobasf Publishing, New York. 54. Ellis, A. (1980), Psychotherapy and atheistic values
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
E. (1960), Les Formes élémentaires de la vie religieuse. Le système totémique en Australie, Paris, PUF. 50. Durkeim, E. [1912] (1995), Formele elementare ale vieții religioase, Ed. Polirom, Iași. 51. Enciclopedie de filosofie și științe umane (2004), Ed. ALL, București. 52. Enciclopedie de istorie universală (2004), Ed. ALL, București. 53. Ellwood, S.R.; Alles, G.D. (2007), The Encyclopedia of world religions, Infobasf Publishing, New York. 54. Ellis, A. (1980), Psychotherapy and atheistic values, a response to A. E. Bergin's Psychotherapy and religious values
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Univesității Libere ni se pare necesară pentru înțelegerea parcursului academic al studenților români, dar și a cunoștințelor, respectiv diplomelor pe care aceștia le-au dobândit la Bruxelles. Facultatea de Drept avea în programa de cursuri stabilită prin legea din 1835 enciclopedia dreptului, filosofia dreptului, instituții de drept român, Pandecte, drept public (intern și extern), drept administrativ, drept civil modern (elemente generale și aprofundate), istoria dreptului cutumiar al Belgiei, drept criminal, drept militar, procedură civilă, organizarea atribuțiilor judiciare, drept comercial 35. 14
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
devreme, în 1909-1910, era de 330; statisticile mai înregistrau 249 de studenti "mediciniști" în 1919-1920, 569 în 1920-1921, 380 în 1925-1926 etc.64. În 1835, programa de învătământ prevedea, în conformitate cu legea în vigoare la acea dată, ca studenții să parcurgă enciclopedia medicinei, istoria medicinei, anatomie, fiziologie, igienă, patologie și terapeutică a bolilor interne, farmacologie, farmacie teoretică și practica, chirurgie, clinică internă / externă, probleme teoretice și practice ale nașterilor, medicină legală și poliție medicală 65. S-a adăugat la această programa anatomia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
s-au remarcat și în viața publică. Despre Christodul Suliotis (1854-1908), majoritatea istoricilor și biografilor rețin studiile sale doctorale în drept la Geneva (1870), respectiv în litere și filosofie la Berlin 50. Doar Dimitrie Rosetti (Dicționarul Contimporanilor) și Lucian Predescu (Enciclopedia României. Cugetarea) vorbesc despre studiile sale de la Bruxelles 51. Christodul Suliotis a ajuns liderul conservatorilor brăileni (și al takiștilor mai tarziu), fondând organul de presă al acestora, "Conservatorul Brăilei" (1901), fiind ales deputat, respectiv primar al orașului. S-a făcut
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Asupra religiunii și libertății de conștiință la Greci (1900), Elemente de sintaxa greacă (1901) ori comentariul asupra Ciclopului lui Teocrit (1906)58. În listele pe care le-am dezvăluit acum nu am găsit două nume pe care Lucian Predescu în Enciclopedia Cugetarea, iar mai nou, Lucian Nastasă (Itinerarii spre lumea savanta), le-au evocat ca fiind titulari ai unui doctorat în filosofie și litere la Universitatea Liberă din Bruxelles: Dimitrie August Laurian (1846-1906), profesor (la liceele Sf. Sava, Matei Basarab), jurnalist
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pentru acea nefericită luna a începutului de an și cele două episoade fugitive din vara lui 1904! ... Până la urmă, se pare ca Victor Eminescu a obținut o licență în științe juridice la Universitatea din București, cum arată Lucian Predescu în Enciclopedia României. Cugetarea, desi fratele său vitreg, Gheorghe Eminescu, susținea că "urmase Dreptul la Bruxelles", urmând apoi o carieră de avocat, dar și de publicist (a fost director al ziarului "Democrația" și redactor la "Secera" din Brăila)55. A scris și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
doljene, Editua Aius, Craiova, 1999; articole semnate de Ioan Gavrilă (Leonardescu, Constantin, p. 123), Ion Pătrașcu (Pencioiu, Grigore D., p. 164), Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum Editură Vestala, București, 1999. Rosetti, Dim. R., Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897. 4. Studii generale și speciale: Băluța, Ionela, La Bourgeoise respectable
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Ioan Gavrilă (Leonardescu, Constantin, p. 123), Ion Pătrașcu (Pencioiu, Grigore D., p. 164), Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum Editură Vestala, București, 1999. Rosetti, Dim. R., Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897. 4. Studii generale și speciale: Băluța, Ionela, La Bourgeoise respectable. Réflexion sur la construction d'une nouvelle identité
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Paris, 1867-1937, Editura Meridiane, București, 2001 (ediția a doua revăzuta și adăugita, Editura Institutul European, Iași, 2007). Vlad, Laurențiu, Constantin N. Brăiloiu (1809 / 1810-1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 5. Studii dedicate istoriei universităților, migrației studențești, formării elitelor: (d')Alviella, Eugène Goblet, L'Université Libre de Bruxelles pendant son troisième quart de siècle, H. Weissenbruch
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
director al jurnalului "Lupta" (1884-1895); a publicat și câteva lucrări de istorie, precum Studii asupra atârnării și neatârnării politice a românilor (1872-1873) sau Cercetări asupra stărei țărânilor în vremurile trecute (1910). 6 Vezi Ion Mamina, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999, p. 354. Pentru detalii relative la activitatea lui Dimitrie C. Ollănescu în calitatea de Comisar general al României la Expoziția universală de la Paris din 1900, a se vedea Laurențiu Vlad, Imagini ale identității naționale. România
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Ollănescu în calitatea de Comisar general al României la Expoziția universală de la Paris din 1900, a se vedea Laurențiu Vlad, Imagini ale identității naționale. România și expozițiile universale de la Paris, 1867-1937, Editura Meridiane, București, 2001, pp. 75-99. 7 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum Editură Vestala, București, 1999, p. 144. Vezi și Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, pp. 302-303. 8 Rudolf Suțu, Iașii de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
științe politice și administrative la Universitatea din Liège. 41 Dim. R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, p. 136. 42 Ibid. 43 Lucian Predescu, Op. cît., p. 559. Vezi Lucian Nastasă, Op. cît., p. 303. De asemenea, Ion Mamina, Monarhia constituțională în România. Enciclopedie politică. 1866-1938, Editura Enciclopedica, București, 2000, pp. 350, 357, 360. 44 Constantin C. Angelescu, Op. cît., p. 126. Cunoaștem și un licențiat în filosofie și litere la Bruxelles, Gh. Gr. Arghiropol (18531917), cu studii juridice la Paris, care a ajuns
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Ibid., pp. CCXVI-CCXVIII. 4 Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., pp. 137-144. 5 Ibid., pp. 138-141, 142-144. 6 Ibid., pp. 137-138, 141. 7 Despre Elie Radu, vezi Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum Editură Vestala, București, 1999, p. 707. De asemenea, Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, p. 304. 8 Despre Grigore Bejan, vezi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]