1,945 matches
-
de exprimare al celor care au experiența lor concretă, de fiecare zi. Numai în acești termeni unici, descrierile și interpretările celor care contribuie la realizarea volumului - care, cum am aflat, are a șasea ediție în lucru - dau seama de experiențele epistemologice ale autorilor și revelează aspecte ale comunicării pentru care nici o altă cale de acces nu este disponibilă. Ea trebuie, deci, inventată, iar scriitura celor doi critici este o astfel de inovație, întrucât îmbină armonios, într-un joc cu/al semnificații
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
2002, încercam o analiză critico-retorică a unui text pe care îl scrisesem chiar cu o zi înainte, în "contul" redactării mele a examenelor preliminarii în vederea obținerii titlului de Doctor of Philosophy. În primul text, articulam, la cerere, propria mea viziune epistemologică în ce privește domeniul Științelor comunicării, în al cărui studiu mă angajasem. Textul al doilea constituia o interpretare a propriilor mele teze, astfel încât ele să devină inteligibile publicului meu de atunci: comisia doctorală, alcătuită din cinci membri, trei specialiști pe domeniul Științelor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
1965, le are, deja, la îndemână. Să urmărim împreună analiza sa, reflectând, pe măsură ce înaintăm în această întreprindere, la implicațiile pe care actul său critico-retoric le are în ce privește profilul domeniului în al cărui studiu ne-am angajat, dar și asupra personalității epistemologice a fiecăruia dintre noi. Iată-l, deci, pe profesorul Black explicând rațiunea pentru care discursul lui Chapman din 1912, piesă care, de altfel, "nici nu apare în antologiile marilor acte oratorice și nici nu a primit vreun fel de atenție
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
și numai în al doilea rând la propoziții"580. Din punct de vedere moral, forma narativă "plasează personajele și evenimentele într-un context în care judecata morală reprezintă un pas necesar în înțelegerea acțiunii"581. În ultimul rând, din perspectivă epistemologică, forma narativă "sugerează că toate evenimentele importante sunt disponibile înțelegerii pe temeiul bunului simț"582. Astfel, apreciază Lewis, în ce privește cazul particular al retoricii lui Reagan, paradigma narativă presupune o analiză care fundamentează definirea situației în contextul poveștii, justificarea politicilor publice
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
chestiunilor politice pe temeiul bunului simț. Criticul se întoarce, deci, la povestea lui Reagan pentru a o evalua din punctul de vedere al "adevărului narativ"583 pe care îl exprimă. În baza observației potrivit căreia, în contextul paradigmei narative, "criteriile epistemologice se depărtează de empirism"584, Lewis reevaluează discursul lui Reagan, din punctul de vedere al coerenței poveștilor președintelui american cu "lumea istorică a publicului său"585. Din această perspectivă, adevărul ca atare al poveștii - un adevăr rațional, verificabil - devine mai
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
urmare, încheie criticul, din perspectiva paradigmei narative, caracterul moral al demersului retoric necesită o simplă apropriere a celor mai nobile scopuri, însoțită, desigur, de punerea în scenă a personajelor apte să le (de)săvârșească. Restul vine de la sine. În ce privește demersul epistemologic, ultimul de discutat în contextul paradigmei narative, Lewis consemnează faptul că "adevărul narativ", altul decât cel rațional, necesită mijloace adecvate de apropriere epistemologică: este vorba despre bunul simț. Fisher, de pildă, apreciază că, întrucât povestea face ca experiența umană să
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de punerea în scenă a personajelor apte să le (de)săvârșească. Restul vine de la sine. În ce privește demersul epistemologic, ultimul de discutat în contextul paradigmei narative, Lewis consemnează faptul că "adevărul narativ", altul decât cel rațional, necesită mijloace adecvate de apropriere epistemologică: este vorba despre bunul simț. Fisher, de pildă, apreciază că, întrucât povestea face ca experiența umană să aibe sens, sensul însuși pe care publicul poveștii îl "prinde" mărturisește despre presupozițiile teoretice în baza cărora publicul respectiv acceptă povestea în cauză
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
înseamnă însăși această revoluție pozitivă, această recuperare a porțiunilor de trecut sau de istorie, care sunt tot atâtea construcții discursive, care oferă, încă, "semințele" sau "germenii" posibilităților viitoare, suprapusă unei eradicări totale și tranșante a limitărilor, de dragul unor construcții ontologice, epistemologice, dar și discursive care să ofere omului locul și menirea de care se simte bine reprezentat pe scenele din toate domeniile existenței, care îl solicită. Ray McKerrow, deci, ne îndeamnă să îndrăznim: el a cucerit lumea cercetării critico-retorice. Cum putem
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Ionescu și discipolii săi constituie o enormă eroare. Și, în același timp, o acțiune profund anticulturală. Suntem convinși, împreună cu un spirit liber al generației tinere, H.-R. Patapievici, că orice colectivism este deopotrivă prost (pentru că e bazat pe o fraudă epistemologică), mizerabil (pentru că nu poate genera decât sărăcie morală și materială) și demagogic (pentru că face un josnic apel populist la incultura nostalgicilor) 3. La acestea adăugăm spiritul uniform, nivelator, nediferențiat al oricărei culturi colective. Ea se manifestă doar în cadre date
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Kant rațiunea intră în afirmații contradictorii doar atunci când depășește limita a ceea ce poate fi prins în categoriile intelectului și vrea să cuprindă absolutul sau nedeterminatul, pentru Hegel lucrul acesta se întâmplă cu referire la fiecare obiect. Astfel, în locul unei semnificații epistemologice negative, Hegel conferă antinomiilor o semnificație ontologică pozitivă, considerându-le nu un eșec al rațiunii, ci un câștig al acesteia. Prin această interpretare, Hegel modifică semnificația ideii de antinomie. În primul rând, aceasta va cuprinde nu numai contradicțiile, ci opozițiile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rezolvare crizei de la acea vreme din microfizică, legată de apariția dualității undă-corpuscul și de antinomia în care era atrasă gândirea fizică, nevoită să accepte ca valabile două teorii incompatibile 55. Acest lucru este cu totul remarcabil. Blaga dă o turnură epistemologică amplă acestei idei, văzând în ea o metodă a metafizicii și totodată a cunoașterii științifice. Antinomia mai fusese exersată sporadic în istoria ideilor, dar niciodată nu primise o deschidere de o asemenea anvergură, încât să fie ridicată până la rangul de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe o altă dimensiune. Nu sunt un factor de orbire, ci un prilej de trezire. Putem recunoaște aici ideea blagiană a ecstaziei. Doar că Blaga dă o altă turnură acestei idei: nu este o ecstazie religioasă sau mistică, ci una epistemologică, intelectuală. De asemenea, forțarea rațiunii prin antinomie nu are ca finalitate cunoașterea nemijlocită a misterului, ci, dimpotrivă, potențarea acestuia ca mister. Revenind la structura dogmelor, aceasta s-ar putea cuprinde în caracteristici generale, care să facă recognoscibile dogmele sau care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
față de gândirea dogmatică, după cum vom vedea. În sfârșit, este exclusă asimilarea ecstaziei intelectului cu intuiția intelectuală, singura formă de cunoaștere prin care filosofii au admis că este posibilă surprinderea transcendentului. Solicitat de ideația dogmatică, Lucian Blaga introduce o altă inovație epistemologică absolut originală: ideea de direcție în cunoaștere. Are nevoie de aceasta pentru a acredita în planul teoriei cunoașterii metoda dogmatică. În acest sens, filosoful român observă că, deși s-a știut că sunt posibile diverse tipuri sau variante ale cunoașterii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spune că este o formă de cultivare a transcendenței, așa explicându-se valoarea ei prioritar metafizică. 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice În Eonul dogmatic, Lucian Blaga anticipa "o întreagă teorie a cunoașterii" pe baza acestei idei de direcție epistemologică 93. În studiul următor, el chiar dezvoltă o astfel de teorie, plus-cunoașterea, zero-cunoașterea și minus-cunoașterea fiind privite aici drept manifestări ale cunoașterii luciferice 94. Metoda antinomiei transfigurate este integrată într-o rețea conceptuală mai amplă, fiind tratată ca metodă specifică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
arată că "iraționalul" are un rol copleșitor, dominant în structura și dezvoltarea cunoașterii, epuizând tot ce poate fi obiect al cunoașterii 111. În schimb, "raționalul" nu se află printre obiectele cunoașterii. Blaga îl așează într-o altă zonă a câmpului epistemologic. Raționalul nu poate fi întâlnit ca obiect. El "există sub forma reductibilității în genere a "iraționalului"". Aceasta înseamnă că "raționalul nu se juxtapune iraționalului, ca o realitate altei realități"112. El există doar ca operație a gândirii sau a logicii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
reducție în sensul minus: "Cum nicăieri cunoașterea în contact cu "lumea" nu izbutește să înlocuiască iraționalul prin "rațional", cum cunoașterea reușește doar să imprime o variație iraționalului, nu știm de ce nu s-ar admite să se imprime iraționalului (...) și variația epistemologică în direcția minus"115. Desigur, aceasta este doar o "raționalizare" principială, minus-cunoașterea fiind singura formă de cunoaștere în care reducția iraționalelor nu se manifestă decât în forma unei potențări sau radicalizări a iraționalului. În Censura transcendentă, Lucian Blaga revine asupra
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
construcție teoretică nouă, ci o metodă care implică ieșirea din cadrele clasice ale gândirii. 1.1.7. Metoda dogmatică fundament al unui nou "eon" spiritual În finalul studiului său asupra metodei dogmatice, Lucian Blaga iese din zona analizei logice și epistemologice și se lansează în previziuni ce țin de filosofia istoriei și a culturii. Bazându-se pe semnele timpului și pe "ritmul istoric", el afirmă ecstazia intelectuală sau metoda dogmatică ca un viitor posibil mod de a gândi pentru o nouă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
indiană, el reușește să arate nu doar amploarea pe care o are metafora aici, ci și natura profund antinomică a acesteia. Într-un sens invers față de Occident, în India " metafora a fost implicată de la început în sfera religioasă, filosofică și epistemologică pentru ca de-abia ulterior să devină centrul preocupărilor de retorică și stilistică poetică și implicit de estetică"219. Ceea ce este specific interpretării indiene este înțelegerea metaforei ca "singurul mijloc de trecere de la individual la universal, de la sensibil la inteligibil"220
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu care am pornit la drum să fi căpătat consistență. Tema antinomicului pare să marcheze destul de puternic gândirea filosofică a lui Blaga, putând fi regăsită la diferite paliere și în diferite registre ale acesteia. Cel mai puternic apare în registrul epistemologic. În plan secund, antinomicul structurează ontologia blagiană, care întreține întregul sistem, supozițiile sale antinomice repercutându-se asupra celorlalte paliere. Putem, astfel, să vorbim de o anumită coerență a filosofiei lui Blaga pe această dimensiune, care îi accentuează valoarea. Urmărind tematizarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
încercare de a o gândi în mod logic 246. Acest lucru nu este pentru ei un motiv de a afirma sau asuma antinomicul. Dimpotrivă, resping contradicția și tot ceea ce conține sau antrenează contradicții. Dar nu o fac doar în plan epistemologic, ci și metafizic. Principiul identității e instalat de către Parmenide în ființa însăși, ceea ce înseamnă că "imposibilitățile logice sunt totodată imposibilități ontologice"247. Altfel spus, eleații susțin că există doar ceea ce poate fi gândit logic, adică fără contradicții. În baza acestui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
apropiate de sfera gândirii mistice ca să poată fi contestate. Cu toate acestea, Blaga se delimitează de acest orizont de gândire și de metoda coincidenței contrariilor. S-ar putea spune că el preia ideile gândirii mistice și le dă o turnură epistemologică și metafizică nouă, le așează pe alte coordonate. Voi urmări în continuare câteva diferențe. Gândirea mistică folosește formula antinomică nu în sens epistemologic, ci mai curând experiențial. Ea vrea să sugereze rațiunii că obiectul pe care îl vizează depășește orice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
coincidenței contrariilor. S-ar putea spune că el preia ideile gândirii mistice și le dă o turnură epistemologică și metafizică nouă, le așează pe alte coordonate. Voi urmări în continuare câteva diferențe. Gândirea mistică folosește formula antinomică nu în sens epistemologic, ci mai curând experiențial. Ea vrea să sugereze rațiunii că obiectul pe care îl vizează depășește orice încadrare categorială, fiind dincolo de opoziția conceptelor și ideilor. În felul acesta, formula antinomică devine o cale către depășirea rațiunii și saltul în trăirea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
orice încadrare categorială, fiind dincolo de opoziția conceptelor și ideilor. În felul acesta, formula antinomică devine o cale către depășirea rațiunii și saltul în trăirea mistică a obiectului. Este un preludiu al extazului mistic. Lucian Blaga, dimpotrivă, încercă să delimiteze aspectul epistemologic de cel mistic. Pentru el, formula antinomică este o cale pentru ecstazia intelectului, pentru ieșirea rațiunii din cadrele logice normale și încercarea de revelare a misterului. Este o revelare în direcția minus a cunoașterii, care potențează misterul. Însă este o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
blagiană, censura transcendentă rămâne veșnic închisă. În cazul misticii, ea se deschide uneori, ca un act de grație divină. Pentru mistic, misterul este spațiul absolutului divin, o noțiune religioasă. Lucian Blaga generalizează ideea de mister, transformând-o într-o noțiune epistemologică. În sfârșit, metoda antinomiei transfigurate diferă mult de metoda coincidenței contrariilor. În spatele acesteia din urmă stă "ideea absolutului acategorial", Dumnezeu fiind conceput ca ceva mai presus de orice categorie a intelectului și așezat "la limita cunoașterii intelectuale"340. În consecință
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și nelimitat. Rațiunea este facultatea de gândire a necondiționatului sau absolutului 367. Instrumentul ei în acest sens sunt conceptele totalității. Cum am văzut, această extensie a cunoașterii de la condiționat la necondiționat este considerată ilegitimă din punct de vedere logic și epistemologic de către Kant, iar motivul este apariția antinomiilor. Aceasta înseamnă că atât cunoașterea în sens strict cât și cunoașterea în sens extins se supun regulilor logicii clasice a noncontradicției. Hegel a încercat să treacă dincolo de acest punct critic al gândirii kantiene
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]