1,916 matches
-
și Filosofie a Universității București. în această din urmă calitate, Bodin a deschis cursurile universitare din 1945 cu o conferință despre teoria istoriei: Priviri generale asupra istoriei Românilor, întâmpinată de istoricii consacrați cu indiferență sau dispreț, date fiind pretențiile de erudiție ale compilației și bibliografia săracă a autorului („specialist în istoria locală”). Concomitent, D. Bodin a abordat problemele contemporane oscilând între problemele sociale și cele politice, între respectul față de monarhie și spiritul revoluționar. Astfel, el a făcut unele Considerațiuni privitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
n unele lucrări științifice românești. Ibidem, p. 110. Publicată `n 1945 la Editura Cartea Rusă, se referă la perioada 1821-1907. Revista istorică română, 1945, p. 253. Ibidem, pp. 117 și 262. Ibidem, pp. 1-16. M. Berza, „Metodă istorică și falsă erudiție”, `n Revista istorică română, 1944, pp. 96-108; A. Sacerdoțeanu - recenzie `n Hrisovul, 1946, pp. 160-166. Doar A. Boldur `l menajează și chiar vrea să-i publice articolul - „Adevărul `n studiile istorice” - (refuzat de C.C. Giurescu la Revista istorică română `n
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
A. Boldur. Concluzia lui Z. P`clișanu este că A. Boldur aduce acuzații false, și deci nedrepte pentru istoricii români, și că totul putea fi spus, „cu excepția cauzelor, `n c`teva r`nduri, simplu, nu cu at`ta aspect de erudiție care poate impresiona numai pe naivi”. El mai considera că Boldur face confuzie `ntre istorie și diferite concepții de filozofie a istoriei și că „istoriografia română a realizat progrese remarcabile, despre care se va vorbi o dată cu respect și m`ndrie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a dus în Grecia unde deja filozofii examinau natura Universului. Empedocle, Platon și Aristotel se interesau de problemele creației, și considerau astronomia o știință divină. Știința Greciei este introdusă și la Roma, unde astronomia era cunoscută numai de savanții și erudiții timpului. Un aport deosebit în astronomie l-a adus Ptolemeu care a trăit în Alexandria secolului al II-lea și care a lăsat două cărți remarcabile în studiul astrelor. Se pune totuși o întrebare. Dacă astronomii timpurilor primitive, cunoșteau, de
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
și au precedat concertul au transmis, pe de altă parte, lumii întregi imaginea unei țări încremenite în dictatură. Pe tema relației dintre muzică și expresia politică a dezvoltării civilizației umane în secolul XX, am citit o carte recentă de o erudiție și un echilibru absolut remarcabile. Cartea se intitulează Restul e zgomot și este scrisă de Alex Ross, critic muzical al publicației „The New Yorker“.* Restul e tăcere... , replica lui Hamlet, explică parțial titlul lui Alex Ross care observă în introducerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
jos, în biroul de alături. Abdelwahab Meddeb face parte dintre acei oameni rari, pentru că simpli. Simplitatea sa e o grație: un amestec de disponibilitate și de responsabilitate. Pe de o parte, dorința de a împărtăși, fără atitudinea inaccesibilă pe care erudiția profundă ar îndreptăți-o, pe de altă parte un anume curaj de a spune clar lumii, asta îmi place, asta nu-mi place. Cu raționamentul celui care se știe onest, în primul rând față de sine însuși, dacă aduce argumente. Cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
pregătit să preia funcții importante în ierarhiile puterii, dar e foarte bine când oamenii de stat sunt și cultivați. Ambianța românească nu crede însă în bibliotecă. În cel mai bun caz, ia rudimentara memorie școlară a unui Vadim Tudor drept „erudiție”. Sunt cu atât mai încântat să văd un ministru de Externe capabil - asemenea lui Răzvan Ungureanu - să conferențieze despre relațiile româno-ruse în prima jumătate a secolului al XIX-lea, să citeze cu naturalețe din Oscar Wilde, din Voltaire și din
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
mulțumesc pentru răbdare și îl invit pe Mihai-Răzvan Ungureanu să își susțină conferința. Mihai-Răzvan Ungureanu, ministrul Afacerilor Externe al României: Cred în pedagogia întâlnirilor de genul celei care ne-a adus împreună - o confruntare fără tabere adverse și expoziție de erudiție, ci, dimpotrivă, un banchet intelectual foarte amical, în sensul grecesc al cuvântului. Rostul întâlnirilor rezidă în însuși dialogul care urmează să se închege între noi. Este pentru prima dată când o asemenea conferință are loc la Chișinău. Uitați-vă la
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
acasă, despovărată de nostalgii, înarmată cu reminiscențele ,distilate" ale unor lecturi de specialitate și având memoria perfectă a sutelor de feluri de bucate degustate și savurate din obligație și pasiune, de-a lungul unor decenii, fără a face paradă de erudiție ,gastronomică" și nici caz de impecabila cunoaștere a codului bunelor maniere, autoarea ghidului insolit al restaurantelor bucureștene reface, de astă dată în mod invers față de prima ei carte, un traseu identitar. Sanda Nițescu pare interesată să verifice acum în ce măsură oferta
De la firul de mărar la fasolea Bătută by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12577_a_13902]
-
teribilism sau avangarde: "nu-i vorba de o rezistență la ideile inovative, ci de un soi de sensibilitate academică pe care Clujul profund o conține generic și care are forța unei nisus formativus. Consecințele ei vizibile sînt livrescul, în creație, erudiția, în discursul critic, și disciplina învățăturii, în didactica de tip universitar". De altfel, "echinoxismul s-a regenerat prin conservarea orgolioasă a propriei tradiții care a constat mereu în prioritatea valorii estetice. O schimbare radicală de paradigmă nu s-a produs
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]
-
salamandre e atât de prosper, încât se propune organizarea unui regim uman de educație pentru aceste viețuitoare și colonizarea lor ordonată. Inteligența lor e stimulată până acolo încât din rândul lor se ridică un savant în geometrie neeuclidiană, a cărui erudiție o încântă pe celebra și generoasa doamnă Maria Dimineanu (sic!), pasionată militantă pentru cauza salamandrelor. Presa, foarte activă în exagerări propagandistice, scria despre ,Secolul de aur al Salamandrelor". Paroxismul fenomenului e și punctul maxim al construcției romanului, după care, anticipând
Un roman al ecologiei umane by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11418_a_12743]
-
mai învățați oameni din cîți am cunoscut. în generația noastră (am fost colegi de facultate), el și regretatul Marian Papahagi merită cel mai mult acest titlu. Doar că Mihai Zamfir, ca de altfel Papahagi, este atît de bine crescut, încît erudiția nu se bagă de seamă. Nici vorbă de paradă de știință. Din contra, un firesc, un fel de bonomie a comunicării ce dau multora iluzia că știu ce știe el, lipsindu-le numai ocazia de a o arăta. înainte de a
Portret de intelectual român by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16622_a_17947]
-
atâta vreme, să nu facem caz de ea, să nu o așezăm acolo unde îi este locul, printre cele câteva cărți-reper ale prozei românești din epocă și de oricând. De fapt, este o scriere-unicat în literatura noastră, prin amplitudine, prin erudiție istorică, prin construcție și pecete stilistică. Există, ce e drept, și altă explicație a tăcerii care s-a lăsat în jurul acestui roman, mai ales în perioada comunistă. Ataca miturile Revoluției - ale Revoluției franceze și ale oricărei alteia - prezentându-i eroii
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
Tudorel Urian Alexandru George este un caz singular în viața noastră culturală. Ori de cîte ori este adus înr-o discuție numele său este rostit cu respect, toată lumea se înclină în fața erudiției și a subtilității comentariilor sale. Cu toate acestea, inexplicabil, omul este ținut la o oarecare distanță de marile dezbateri care animă, din cînd în cînd, climatul cultural românesc. Nu este un răsfățat al emisiunilor de televiziune (dimpotrivă!), este invitat doar
Istoria liberală a românilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13081_a_14406]
-
dintr-un convivium dantesc, sub dicteul singurului său oaspete de origine divină. Mesaje dramatice învârstate de lacrima stoică a stării de fapt, ne parvin în desăvârșita formă a melosului intraverbal, elegiac și aforistic. Reabilitarea prozodiei clasice, pe baza unei rarissime erudiții poetice singularizează acest repertoriu al rezistenței prin poezie în contra suferinței, singurătății și bruiajului istoric. O voce singulară ce, asemeni elegiacului Ovidiu, își psihanalizează doliul surghiunului. Doliului de a exista crucificată în ger, poeta îi opune alternativa dispariției („Da! M-aș
Viaticum by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13108_a_14433]
-
intitulată Bunicii. Bine primită de cititori, scrierea intră imediat în atenția unor critici importanți ai vremii, de la promptul P. Constantinescu, care îl pune în linie de înrudire directă cu Delavrancea, la mai puțin precipitații E. Lovinescu și G. Călinescu, unde erudiția exigentă plasează cîte un bemol în fața notei de entuziasm, pînă la Perpessicius, aflat în deplină rezonanță cu prozatorul - poet de comună vibrație „rococo”. Dar adevăratul big-bang al universului scăldat în curcubeie și zarzări înfloriți ai vîrstei infantile se produce în
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13121_a_14446]
-
Operația această comparativa confirmă încă o dată afinitățile elective și convergentele valorice dintre cultura română și cea europeană. ...și depășește carnavalul Comparația cea mai semnificativă se poate face între lectură ludica propusă de criticul român și lectură carnavalesca întreprinsă, cu agila erudiție, de Augustin Redondo în recentă lui carte, intitulată chiar Otra manera de leer El Quijote (Madrid, ed. Castilia, 1997). Asemănarea provine din aceea că atât ludicul cât și carnavalescul sunt adăugiri festive la simplă existența. Exprimă atitudini de bază față de
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
de gen, publicat de J.C. Riley în excelentă antologie critică intitulată El Quijote (ed. Taurus, Madrid, 1989). Un volum întreg de studii și eseuri (Literature aș System, Princeton, 1971) dovedise orientarea predominant sistemică a criticilor literări englezi și americani. Cu erudiție comparatista și ușurință de mișcare în complexă și polivalenta creație cervantină, Riley completează oarecum antagonismul sistemic de "fier-diamantin" înfățișat mai sus, care se desfășoară în plan existențial valoric, cu un antagonism tot sistemic, dar între narațiunea realistă (novel) și narațiunea
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
spaniolă la București până în 1985, apoi profesor cu recunoscută autoritate la Centrul Lingvistic al Universității din Atena, astăzi autor de cărți și studii intrate în circuitele hispanice internaționale. Formație tradițională, cu preferințe avangardiste: ieri suprarealismul, acum postmodernismul. Natură duală: nevoia erudiției sprijinitoare și bucuria desidentei, dreptul la diferență creatoare. Lipsa sacralului, atracție spre ironie și oximoron, respectiv spre invers și ambiguu. Qualité maîtresse: inventivitate în sesiune continuă, descoperirea a o mie și una de teme la un autor, de aspecte la
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
e doar o schiță ce urmează a fi dezvoltată și exemplificata ulterior) cu două întrebări referitoare la autorul și naratorul din Don Quijote " Cine spune că El spune? Eu". Și a doua: Cine spune că Eu spun?" Așteptăm cu nerăbdare că erudiția și talentul caracteristice lui Victor Ivanovici să dea răspuns enigmelor pe care le pune și suprapune comunicarea lui. Așa cum am procedat în cazul Însemnărilor lui Nicolae Manolescu și al eseului meu, voi indică un hispanist occidental omolog, capabil să ușureze
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
despre ce opera e vorba. Cîți alți cititori se vor osteni sau vor reuși să procedeze la fel? Premisa crucială a teoriei lui Bloom este că pentru a înțelege și a iubi literatura cineva are nevoie de răbdare, pasiune și erudiție. E uluitor cum tocmai aceste trei caracteristici simple sînt flagrant violate de varianta românească. "Salvarea", totuși, stă în postfața semnată de Mihaela Anghelescu Irimia, un studiu subtil, temperat, erudit, al istoriei conceptului de canon, precum și o exegeza concisa, în care
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
și palpitațiile omului de teatru care, citînd, vedea abația și colcăiala ei pe scenă. Orice spectacol după acest român complex este reducționist, volens-nolens, iar șansă atracției lui, a viabilității este țesătura detectivista. Ea nu a putut fi, evident, epurata de erudiția dialogului, de conținutul filosofic și de o filosofie a limbajului care are alte ritmuri și degajă altfel de tensiuni decît cele dorite aici, teatrale. Este prea puțin și pentru cei care se mulțumesc cu spectacolul și cred că acesta este
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
Ion (1920) și Pădurea spînzuraților (1922), peste trei ani, în 1925, iese în for cu un nou român. Va fi Adam și Eva, care realiza o dublă performanță: ieșea, în creație, din zona exclusivă a autobiograficului și proba, totodată, chiar erudiție. Într-adevăr, Adam și Eva, român aparent ciudat, reia mitul veșnicei și unicei iubiri, tratat cu ajutorul metempsihozei, plimbîndu-se, pentru asta, prin lumi și epoci diferite (India veche, Egiptul și Romă antică, civilizația asiro-babiloneană, perioada Revoluției franceze, Germania medievală). Și, în
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
prin lumi și epoci diferite (India veche, Egiptul și Romă antică, civilizația asiro-babiloneană, perioada Revoluției franceze, Germania medievală). Și, în toate, dovedește cunoaștere, încît atmosferă timpurilor, a obiceiurilor specifice sînt bine realizate. E aici, aș spune, chiar un exces de erudiție, uneori inutil, obținut, credea Călinescu, prin documentare revuistica. Aș adaugă, fără a-l contrazice pe Călinescu, ca întîmplarea a făcut să citesc, aproape în același timp, românul lui Rebreanu și India lui Eliade, putînd, astfel, verifică bunele cunoștințe indice ale
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
aceea din romanele lui Umberto Eco; iar în dezbaterea iscată imediat în jurul subiectului, în denigrările (denigrarea lui Eco scriitorul e la modă în "lumea bună" a literelor, chiar și în Italia) privitoare la previzibilitatea mecanismelor lui narative, la parada de erudiție care de fapt erudiție n-ar fi etc. argumentul lui Petronio a căzut ca o ghilotină peste cazna demolatoare a celorlalți: Petronio a spus că el respinge postmodernismul literar pentru că literatura este un lucru serios. Poate explic în exces, dar
Un om și secolul său: Giuseppe Petronio by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14316_a_15641]