2,011 matches
-
recomand acum radioascultătorilor noștri: 101 cuvinte moștenite, împrumutate și create, autor Marius Sala, deschide o colecție la Editura Humanitas, sub numele “Viața cuvintelor”. S-a resimțit nevoia de a avea o informație profundă și substanțială legată de viața cuvintelor, de etimologia acestora și s-a deschis această colecție la Humanitas care, cred, va fi una dintre cele mai apreciate. Deja au apărut două titluri. Primul este semnat de Marius Sala, al doilea de Rodica Zafiu, 101 cuvinte argotice. În aceste lucrări
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
lingvisticii adaptate la nevoile cititorilor, în general, al specialiștilor, în special, despre evoluția unor cuvinte, de la naștere până la dispariție, în unele cazuri. Este vorba, în majoritate, de cuvinte românești a căror „viețuire” este urmărită pornind de la precizări importante legate de etimologie (ca știință) și apariția cuvintelor prin mijloace specifice (în contexte istorice determinate). Cartea pe care ne-o oferă Marius Sala devine, de la o pagină la alta, o adevărată surpriză pentru cititori. Viața cuvintelor te prinde la fel ca destinul unei
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
și instituționale a acestui spațiu, cu o vechime de doar câteva decenii. Ideea europeană are conotații diferite de natură mitologică, astronomică, geografică, geopolitică, spirituală, istorică, reunind într-un ansamblu unitar toate aspectele mai înainte menționate. Numele de Europa are o etimologie controversată, unii autori atribuindu-i fie o origine semitică, fie celtică sau grecească. De pildă, în Enciclopedia franceză, Europa provine de la cuvântul fenician hereb, care înseamnă uscat, alți autori stabilind o relație între Europa și cuvântul semitic oreb sau ereb
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
unde ne-a venit cuvântul» (de la francezi, prin ruși); deși mai târziu, la Universitate, acceptasem evidența lingvistică: francezul corridor (numind coridorul, culoarul nostru) devenise În rusă karidor, sub această formă trecând În Basarabia rusificată, unde româneasca Îl Înmuiase (oleacă) - totuși, etimologia propusă, la Început de tot, de mama era atât de mult mai frumoasă, Încât În mod necesar era și răpitor de adevărată: «Calidor, carevasăzică: dor-frumos». ...Carevasăzică grecescul kali și românescul dor se Întâlnesc pe-o cărare (spre izvor), se văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mecanisme de determinare a comportamentelor și a ideilor. Considerăm că ar fi utilă sesizarea raporturilor dintre acești termeni. Persuasiunea este definită ca activitatea de influență a atitudinilor unei persoane sau a unui grup de persoane, sensul său fiind marcat de etimologia sa, care trimite la acțiunea de a sfătui. Acest concept a fost în atenția cercetătorilor încă din Antichitate. Grecii o studiau în școli, o foloseau în justiție și în politică. Aristotel identifica drept agenți ai persuasiunii ethosul credibilitatea sursei, pathosul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
de greșită a fost absolutizarea contradicției (romantice !) din gândirea poetului, în defavoarea armoniei, păcii și a echilibrului dintre termeni, adică, aici, dintre ființa terestră (Cătălina) și personajul cosmic din visul fetei (Hyperion); dintre dorul (sau desideratul) prințesei și norocul ei terestru. Etimologia latină a cuvîntului desiderat: lipsă de stea ! În limba română a sec. al XVI-lea, deșiră înseamnă dorește. Fata de împărat simte aceeași lipsă de stea. Dar ea își îndreaptă ochii spre cer numai în vis. În stare de veghe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
coerciție „la nivel de mase”: „întrecerea socialistă” (după modelul sovietic al „stahanovismului”), stimularea invenției și inovației (mai mult cu vorbe!), readucerea muncii la înțelesul inițial (chin sau tortură în limba slavă veche). Până și municipiul (oraș cu administrare proprie, conform etimologiei latine) era, în limba lui Ceaușescu, o localitate unde doar se muncește: „muncip”! Sunt impuse baremuri sau „norme”, indiferent de domeniu: industrie, agricultură, educație, sănătate, demografie etc. Rezultatul? „Bunuri 105 de larg consum” de proastă calitate, absolvenți de școală slab
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de greșită a fost absolutizarea contradicției (romantice !) din gândirea poetului, în defavoarea armoniei, păcii și a echilibrului dintre termeni, adică, aici, dintre ființa terestră (Cătălina) și personajul cosmic din visul fetei (Hyperion); dintre dorul (sau desideratul) prințesei și norocul ei terestru. Etimologia latină a cuvîntului desiderat: lipsă de stea ! În limba română a sec. al XVI-lea, deșiră înseamnă dorește. Fata de împărat simte aceeași lipsă de stea. Dar ea își îndreaptă ochii spre cer numai în vis. În stare de veghe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
coerciție „la nivel de mase”: „întrecerea socialistă” (după modelul sovietic al „stahanovismului”), stimularea invenției și inovației (mai mult cu vorbe!), readucerea muncii la înțelesul inițial (chin sau tortură în limba slavă veche). Până și municipiul (oraș cu administrare proprie, conform etimologiei latine) era, în limba lui Ceaușescu, o localitate unde doar se muncește: „muncip”! Sunt impuse baremuri sau „norme”, indiferent de domeniu: industrie, agricultură, educație, sănătate, demografie etc. Rezultatul? „Bunuri 105 de larg consum” de proastă calitate, absolvenți de școală slab
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nostru, de Lunar sentimental, iar În al treilea, de Prisma, Proa etcaetera. Îl desfidem pe criticul cel mai dispus să denișeze, fie-ne iertat galicismul, măcar o singură metaforă În complexa totalitate a artei lui Loomis, cu excepția celor Înregistrate de etimologie. Cei care păstrăm În memorie, ca Într-un etui prețios, șuetele la care trăncăneam din plin și lejer În strada Parera și care adunau adeseori sub un singur arc două crepuscule, cel al după-amiezei din ajun și cel al dimineții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a denunța și aboli acest tip de segregare sexuală, ce ne poate spune păstrarea ei, intactă, în chiar sânul limbii care, cel puțin de la Heidegger încoace, știm că informează esența unui popor? E drept, japonezii se preocupă prea puțin de etimologie atunci când învață ideogramele, iar, de cele mai multe ori, originea unui kanji nu este deloc transparentă. Chiar și așa, cei cu care am avut prilejul să vorbesc pe această temă sunt pe deplini conștienți de sensul negativ purtat de componenta femeie în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
a unei treziri În zori, apoi acele variații asupra ploșnițelor, ca și unele considerații asupra posibilității existenței de dincolo de mormînt. Apoi, comparația dintre țîrÎitul greierilor de sub fereastra camerei sale de hotel din Crimeea cu o competiție Între ceasuri, ca și etimologiile unor nume proprii sau ale unor toponime, apoi tălmăcirea unor coșmaruri. Apoi vorbele lui de dragoste, sfaturile lui de cum să mă Îmbrac pe vreme friguroasă, cum să-mi aranjez părul, apoi rugăminți, „terapii fierbinți de dragoste“, scene de gelozie, evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
448). Mai puțin sigur este soiul de copac pe care îl desemnează. În Dicționarul limbii române se spune : „Arvune - rar, învechit, îl întâlnim numai în povești și colinde, însemnând o specie de arbori care nu se poate preciza cu siguranță [...]. Etimologie necunoscută” (21, p. 280). Trecând peste unele ipoteze etimologice considerate ulterior ca improbabile (laur, arbuz, alun), consemnez soluția dată de G. Dem. Teodorescu la sfârșitul seco lului al XIX-lea (18, p. 59). Folcloristul muntean susținea că este vorba de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să cunoască (sau, cel puțin, fără să citeze) soluția etimologică dată de folclorist, filologul Vasile Bogrea a ajuns la aceeași concluzie (arvun = paltin), considerând că forma românească s-a născut prin metateză (iavor → iavro → iarvo), coroborată cu un fenomen de etimologie populară (prin contaminare cu arvună) (22, pp. 436- 438). Câteva noi argumente confirmă ipoteza susținută de folcloristul muntean și de filologul clujean : multitudinea formelor corupte pe care le cunoaște termenul (indiciu că este vorba de preluarea unui cuvânt străin) ; zonele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aceea că numele preoților kapnobatai a rezultat din faptul că ei își asumau funcția de prezicere a viitorului după forma și felul de răspândire a fumului, act de divi- nație cunoscut sub numele de kapnomanteia. „Termenul kapnobatai, deși are o etimologie populară greacă, nu înseamnă «călători prin nouri» sau «călători prin fum», ci exprimă o denumire a preoților daci primită pe baza unor funcții religioase, legate de prezicerea viitorului” - scrie A. Bodor (43, p. 17), iar părerea sa este împărtășită și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Decev, Gh. Mușu, Mircea Eliade ș.a.) au indicat ca origine a teonimului Bendis rădă cina indo-europeană *bhendh = „a lega”. Vezi avest. bandayaiti = „el leagă” ; germ. binden = „a lega, a înnoda” ; rom. bandă, bentiță etc. (165). I.I. Russu a respins această etimologie pe consi- derentul că atributul „legării” este „nu tocmai potrivit semantic pentru un nume de zeitate” (54, p. 59). Dimpotrivă, Mircea Eliade a demonstrat în mod strălucit că „legarea magică” este un atribut esențial al zeilor magicieni, pe care istoricul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ci fahrende Schüler (școlar rătăcitor) ; iar în al doilea rând, pronunția șolomonar (uzuală în Ardeal) se datorează faptului că, în limba maghiară, numele Solomon - scris Salamon - se pronunță Șolomon. c) în 1884, Moses Gaster a acordat apelativului în discuție o etimologie combinată : „Șolomonar este rezultatul dintre șolomanță [de la Salamanca - n. A.O.] + solomonie [de la Solomon - n. A.O.]. Orientul și Occidentul aducându-și contribuția în egală măsură pentru formarea șolomonarului ” (23). În demonstrația sa filolo- gică, Gaster a plecat de la termenul șolomanță - numele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acesta o formă (pronunție) insolită, să se fi suprapus unui cuvânt cunoscut - (z)grăbunță - și să fi dat un cuvânt nou : (z)grăbunțaș. Deci gara bonciás + (z)grăbunță = (z)grăbunțaș. În acest caz, ar fi vorba de un fenomen de etimologie populară sau doar de contaminare. Astfel de fenomene lingvistice sunt din belșug atestate în lexicul românesc. Chiar printre denumirile (e drept, mai rare) ale solo monarului, amintite în prezentul paragraf, sunt două asemenea exemple : sodomonar = solomonar + Sodoma și far mazon
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
încă din secolul al XVII-lea, Jagi¾ a susținut că de la aceștia cuvântul a pătruns în limba maghiară cu același sens și aproape în aceeași formă. La rândul său, cercetătorul ungur S. Solymossy (44) s-a declarat de acord cu etimologia propusă de V. Jagi¾, dar a susținut că, dimpotrivă, garabonciás este un termen preluat de sârbocroați de la maghiari. Ulterior, E. Agrigoroaiei a amendat soluția privind proveniența italică a celor doi termeni : „O aseme- nea proveniență italică nu poate fi sigură
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Și această ultimă soluție suferă din punct de vedere fonetic și, mai ales, semantic, nefiind foarte clară relația între vrăjitorul tip garabonciás și acțiunea de cufundare. în fine, mai trebuie menționat faptul că nu există încă un consens general privind etimologia termenului (z)/(s)grăbunță - consemnat și el, încă de la începutul secolului al XIX-lea, în aceleași valoroase 270 Ordine și Haos dicționare redactate de corifeii Școlii Ardelene (96, pp. 423, 448 ; 98, p. 642). În privința originii cuvântului în discuție, cercetătorii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
68, p. 147). Susținător inițial al originii autohtone (străromâne) a cuvântului sgrăbunță (104, p. 164), I.I. Russu și-a revizuit ulterior părerea în favoarea soluției latinității termenului (66, p. 241). Revin în domeniul etnologiei, cu speranța că demersul meu în domeniul etimologiei nu se va dovedi gratuit și nu va rămâne fără ecou, mai ales în rândul lingviștilor. Dovedirea unei filiații între cei trei termeni (din maghiară, sârbo-croată și română) și determinarea exactă a direcției eventualei filiații ar da un impuls nou
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a urzi”) și engl. wife („nevastă”) etc. (vezi și în limbile scandinave vefinn, veifa, vefja, cu sensurile : a înfășa, a înfășura, a înveli) (22, pp. 70-71). Pentru a rămâne în domeniul lingvisticii, mă opresc o clipă asupra numelui Ariadnei. În pofida etimologiei „clasice” (Ari-agnos = prea sfânta, prea pura) (106), numele ei inițial - Ariagne - îmi sugerează asocierea cu păianjenul (gr. arachne) și cu legendara țesătoare Arachne, metamorfozată în păianjen de zeița Atena, în urma celebrei confruntări dintre cele două țesătoare mitice (54). Atena era
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bine nevoii de rimă. Oricum, este evident faptul că soluția problemei și sensul pasajului se află în semnificația celor două cuvinte-cheie : Murga și druga. Pentru a desluși valorile semantice și simbolice ale termenului „Murga”, trebuie să pornesc de la probabila lui etimologie (fără să mă mai opresc asupra soluțiilor care s-au dovedit a fi eronate). Murg este un cuvânt autohton (prelatin), din fondul comun indo- -european, care s-a păstrat în limbile română și albaneză cu sensul adjectival de „închis la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
stăpânitorilor furtunii : zeii furtunii și preoții acestora. În credințele românești, solomonarii sunt singurii care pot pune frâul și călări pe „balaurii norilor”. Conform unor ipoteze, solomonarii ar continua tradiția preoților traci kapnobatai (Strabon, Geografia, VII, 3, 3) - nume a cărui etimologie (controversată) ar fi „călători pe nori” (vezi 43, pp. 166-259). Același atribut de „călăreț al norilor” îl au în vechi texte zeul vedic al fulgerului, Indra (Meghavahana ; cf. 22, p. 326), zeul asiro-babilonian al furtunii Adad-Ramman (24), zeul fenician al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de bronz pline cu pietre și scheletul unui cort pentru inhalații (138, p. 79). Fără textul lui Herodot, rostul acestui inventar funerar ar fi fost dificil de înțeles. Pentru „cânepă”, Herodot folosește termenul grecesc kannabis. Ernst Jünger a propus o etimologie interesantă : Numele plantei kannabis își are obârșia și înrudirile în limbi foarte vechi, ca asiriana ; konabos era un cuvânt grec pentru zgomot. El sugerează răbufnirile parțial vesele, parțial agresiv-agitate în care se manifestă de obicei beția cânepii (27, p. 246
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]