2,466 matches
-
vârstă asociată modificărilor degenerative ale peretelui aortic (2) (tabelul 36.1). 36.1.2. Particularități fiziopatologice Anevrismele de aortă ascendentă sunt frecvent secundare degenerării mediei sau progresiei proceselor aterosclerotice. Anevrismele de arc distal, aortă descendentă toracică sau toraco-abdominală sunt de etiologice aterosclerotică (1) . Localizarea variabilă a anevrismelor aortice este determinată de expansiunea disecțiilor cronice. Deși lărgirea progresivă poate fi secundară compresiunii structurilor adiacente, decesul survine prin ruptură anevrismală sau disecție în majoritatea cazurilor. Literatura de specialitate citează clasificări variabile ale anevrismelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
funcție cultică, constând în evocarea, în cadrul ritualurilor, a faptelor zeilor sau ale strămoșilor. Acest sens restrâns s-a păstrat în definirea mitului. De o mare varietate și bogăție, l. românească a fost împărțită în funcție de tematica abordată, în patru mari categorii: etiologică, mitologică, religioasă și istorică. L. etiologică este cea mai cuprinzătoare, încorporând vechile mituri ale genezei, povestirile legate de floră și faună, de viața omului, de toponimice și antroponimice. În cadrul l. despre facerea lumii se conturează un strat arhaic, care consideră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
ritualurilor, a faptelor zeilor sau ale strămoșilor. Acest sens restrâns s-a păstrat în definirea mitului. De o mare varietate și bogăție, l. românească a fost împărțită în funcție de tematica abordată, în patru mari categorii: etiologică, mitologică, religioasă și istorică. L. etiologică este cea mai cuprinzătoare, încorporând vechile mituri ale genezei, povestirile legate de floră și faună, de viața omului, de toponimice și antroponimice. În cadrul l. despre facerea lumii se conturează un strat arhaic, care consideră lumea drept opera unor animale, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
strat arhaic, care consideră lumea drept opera unor animale, și altul, mai nou, de influență bogomilică, atribuind geneza colaborării dintre Dumnezeu și diavol. Subiectele referitoare la plante, animale sau la diferite forme de relief cunosc cea mai mare răspândire. L. etiologică relevă în majoritatea cazurilor o viziune antropomorfă, o concepție animistă, reminiscențe ale unei mentalități primitive despre univers. Cea de-a doua categorie tematică include motive referitoare la destin (ursitoare, spirite prezicătoare ș.a.), subiecte legate de spiritele naturii (ale apelor, ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
altă apropiere se poate constata între l. religioasă și descântecul cu formulă epică, apropiere mijlocită de personajele comune, cu un comportament similar (Dumnezeu, Maica Domnului, Iisus Hristos, Sfântul Petru). Uneori l. se prezintă și sub forma descântecului (în special cele etiologice sau mitologice). Motivele legendare, mai ales cele de circulație universală, au constituit o bogată sursă pentru balade ca Soarele și luna, Meșterul Manole, Voica ș.a. Primele colecții românești de l. apar spre sfârșitul secolului al XIX-lea, importante fiind cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
0005), efectul fiind ceva mai slab pentru DZ tip 1 (alela CT60G diabetogenă iar CT60A protectoare). De fapt, analiza familiilor cu DZ tip 1 a ridicat posibilitatea existenței și altor polimorfisme în regiunea de 6,1 kbp care să fie etiologice. Este interesant însă că studiile de expresie au indicat că alela CT60G diabetogenă se asociază cu niveluri scăzute de sCTLA 4, ceea ce ar putea explica un deficit de blocare a receptorilor CD80/CD86 și, consecutiv, o tendință la exacerbarea răspunsurilor
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
datele de până acum susțin asocierea genei CTLA-4 (IDDM12) cu riscul pentru DZ tip 1, acesta fiind de altfel al treilea locus identificat cu certitudine (după HLA și gena insulinei). Faptul că nu au fost încă evidențiate cu certitudine mutațiile etiologice (ca în cazul IDDM1 și IDDM2) ar putea fi explicat prin faptul că, contribuția IDDM12 la susceptibilitatea genetică pentru DZ tip 1 este mai redusă și nu se manifestă decât în contextul prezenței unor alele diabetogene și la nivelul celorlalți
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
foarte semnificativă statistic (p = 1,3 x 10-10 pentru analiza combinată), ceea ce a permis emiterea ipotezei că acesta ar fi cel de-al cincelea locus indubitabil asociat DZ tip 1 la om (după HLA, INS-VNTR, CTLA4 și PTPN22). Identificarea mutațiilor etiologice este în curs de desfășurare, deocamdată neputând fi exclusă și implicarea unei alte gene candidate din această regiune cromozomială, și anume IL15RA (Vella et al., 2005).
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
la nivelul mucoasei hemiplanșeului bucal interesat) și prin deschiderea brațelor pensei se permite evacuarea colecției purulente. Se recoltează 2-3 ml de puroi direct într-o eprubetă sterilă pentru examenul bacteriologic și efectuarea antibiogramei (care vor permite stabilirea precisă a agentului etiologic al supurației și respectiv ajustarea la nevoie a antibioterapiei). Loja submandibulară evacuată de puroi va fi drenată cu două tuburi groase din cauciuc sau polietilenă plasate în lojă. Se aplică peste plaga operatorie un pansament steril umed (prișniț), care va
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
evoluție progresivă și tendință la infiltrarea părților moi vecine, fără tendință la remisiune; 2) existența adenopatiei (probabil metastatice) submandibulare de însoțire a tumorii primare; 3) existența unei leziuni premergătoare pe roșul buzei inferioare (diskeratoză), cu potențial de malignizare; 4) factori etiologici (sau de risc) recunoscuți în antecedente (igienă orală deficitară, tartru, traumatisme locale, tabagism cronic, intoxicație etanolică cronică); 5) statistica formelor histologice ale tumorilor maligne ale buzei inferioare situează carcinoamele scuamocelulare pe primul loc (75-85%), celelalte tipuri fiind: carcinoame nediferențiate, carcinoame
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
Bolnavul va mânca Încet și va servi 4-5 mese pe zi, de preferat la aceleași ore, cu alimente ținute la temperaturi potrivite, pentru a evita congestionarea mucoasei gastrice. Nu se vor bea lichide În timpul meselor. Regimul de viață Tratamentul etiologic constă din Îndepărtarea factorilor cauzali care determină iritarea sau ulcerarea mucoasei gastrice. În cazul ingerării unor substanțe toxice, tratamentul medical constituie o urgență de prim ordin care impune transportul bolnavului la spital. Pentru neutralizarea agentului toxic se dau, pe gură
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Vlăduțescu în Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, p. 662. 236 Philippe Walter, Arthur. Ursul și regele, p. 5. Pentru Walter mitul are, foarte clar, trei funcții: cea narativă (prin care povestește), cea inițiatică (prin care dezvăluie taine) și cea etiologică (prin care explică), însă nu este operațional în orice context. Idem, Mitologie creștină, p. 9. 237 Victor Kernbach, Miturile esențiale, p. 6 238 Claude Lévi-Strauss, Antropologia structurală, p. 250. 239 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, p. 5. 240 Vasilis
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de a pune laolaltă nișe elemente. Distanța impersonală este însoțită totuși de o oarecare ironie. Explicațiile, prin tradițiile succesive, fundamente ale mitului lui Prometeu, se reduc la materialitatea stîncoasă a Caucazului. Sensul povestirii mitice s-a pierdut într-o povestire etiologică despre originea prezenței inexplicabile a Caucazului. Fraza finală la imperfect nu este atît finalul celei de a patra povestiri cît cel al textului în ansamblul său. Comparativ, ironia este mai flagrantă în fragmentul § 18, secțiunea "Despre bunurile materiale" din Cracterele
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
răspuns la întrebarea pusă. La aceasta se adaugă perioada explicativă de la [e16] la [e18] care explică acțiunea de a scuipa la sfîrșitul unei povestiri [e15]. Faptul poate fi reprezentat astfel: Povestirea inserată aparține unui gen particular al tradiției orale: povestirea etiologică, gen narativ determinat de un scop ilocuționar explicativ. Poveștile etiologice au ca scop să aducă un răspuns la întrebările fundamentale pe care omul și le pune asupra originilor sale sau a vreunei specii ori a vreunui obicei. Povestirea etiologică aduce
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de la [e16] la [e18] care explică acțiunea de a scuipa la sfîrșitul unei povestiri [e15]. Faptul poate fi reprezentat astfel: Povestirea inserată aparține unui gen particular al tradiției orale: povestirea etiologică, gen narativ determinat de un scop ilocuționar explicativ. Poveștile etiologice au ca scop să aducă un răspuns la întrebările fundamentale pe care omul și le pune asupra originilor sale sau a vreunei specii ori a vreunui obicei. Povestirea etiologică aduce răspunsuri la întrebările pe care omul și le pune asupra
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
povestirea etiologică, gen narativ determinat de un scop ilocuționar explicativ. Poveștile etiologice au ca scop să aducă un răspuns la întrebările fundamentale pe care omul și le pune asupra originilor sale sau a vreunei specii ori a vreunui obicei. Povestirea etiologică aduce răspunsuri la întrebările pe care omul și le pune asupra acțiunilor omenești celor mai obișnuite, dar și ieșite din comun. Prin povestire, acțiunea ființei omenești își găsește o explicație (aici, cea a indienilor Shuari din pădurea amazoniană). Conform schemei
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
operatorul DE ACEEA din propoziția [e13]. Așa cum am văzut în cap. 5, acest conector semnalează că ceea ce precede, de la [e6] la [e12], este o explicație care conduce la un sfîrșit comportînd totodată o Morală-PnΩ [e13] și o Concluzie-PnΩ [e14]. Povestirea etiologică cu valoare de răspuns și explicație, poate fi descompusă astfel: • Situație inițială-Pn1 [e6] demult, o căpetenie shuar a devenit rea și sîngeroasă. [e7] Îi omora pe shuarii buni fără nici un motiv, • Nod-pn2 [e8] iar bătrînii i-au hărăzit moartea. • Evaluare-Pn3
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe larg în paginile 2 și 4. Libération, 13-14 octombrie 1984 Realizând analiza detaliată a nucleului (Pn3) din acest text, descrieți regrupările macro-propoziționale ale acestei secvențe care prezintă același caracter canonic precum precedenta. Textul 2.3. O povestire cu caracter etiologic: Cum au învățat iepurii să sară Odată, cel mai în vârstă dintre iepuri s-a hotărât să-i cheme pe toți semenii ca să le împărtășească câte ceva din gândurile lui: Pe pământ, orice animal poate să-l îngrozească pe un altul
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
are doar funcția de "răspunsP. Expl.2". Trebuie să considerăm această funcție de justificare în raport cu importanța operației de legitimare despre care am vorbit mai devreme. Se dă următoarea structură textuală: 5. Exerciții de analiză secvențială Textul 5.1. Revenirea la povestirea etiologică Aplicați pe textul povestirii de la paginile 86-87 modelul secvenței explicative. Putem defini povestirea etiologică ca fiind o relație de dominantă (a se vedea pagina 40 în care se vorbește despre această noțiune) care leagă aici structura explicativă de structura narativă
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
importanța operației de legitimare despre care am vorbit mai devreme. Se dă următoarea structură textuală: 5. Exerciții de analiză secvențială Textul 5.1. Revenirea la povestirea etiologică Aplicați pe textul povestirii de la paginile 86-87 modelul secvenței explicative. Putem defini povestirea etiologică ca fiind o relație de dominantă (a se vedea pagina 40 în care se vorbește despre această noțiune) care leagă aici structura explicativă de structura narativă ? Poate fi aici vorba de o operație de inserare ? Textul 5.2. Balzac: Mersul
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Rezolvarea-Pn4 întocmește bilanțul victimelor insistînd asupra faptului că, în conformitate cu PnΩ, Doamna Thatcher este în viață. Situația finală-Pn5 este asumată, în prima frază a textului (discurs narativizat: "...anunță că...") precedată de o evaluare: "fidelă imaginii sale". Textul 2.3.: O povestire etiologică Primul paragraf și propoziția, în care apare subiectul iepurele mai în vîrstă, reprezintă situația inițială (Pn1) ce se caracterizează prin starea de lipsă a ceva din cadrul comunității. Putem considera injoncțiunea finală " Să căutăm o cale de-a îndrepta acest lucru
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mai mic decât vă imaginați ARGUMENT 1 Structura secvenței următoare este ceva mai complexă: Paragraful 5 rezumă argumentele care se sprijină pe secvențele 1 și 2. De aici rezultă următoarea schemă de ansamblu: Textul 5.1.: Intoarcerea la o povestire etiologică Titlul povestirii ("Cum au învățat iepurii...") introduce problema (P.expl. 1) la care povestirea analizată mai devreme (pagina 226) răspunsul (P.expl.2). evaluarea finală-încheierea povestirii ("De atunci...") este, în aceeași măsură, o formă de încheiere-tip a unei explicații (Pn Ω
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
iepurii...") introduce problema (P.expl. 1) la care povestirea analizată mai devreme (pagina 226) răspunsul (P.expl.2). evaluarea finală-încheierea povestirii ("De atunci...") este, în aceeași măsură, o formă de încheiere-tip a unei explicații (Pn Ω = P.expl.3). Eterogenitatea acestei povestiri etiologice apare ca un fenomen de inserare destul de clasic al unei povestiri, într-o structură explicativă elementară. Pendulând între fenomenul de inserare și caracterul de dominantă, povestirea se află, în orice caz, încadrată de explicație. Putem considera această formă de încadrare
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
plasmocitom, plasmocitoză, boala Kahler-Rustitzki, plasmocitoză malignă, mielomatoză. Cercetările experimentale din ultimii ani, au arătat o legătură posibilă între procesele inflamatorii și imunologice, și apariția plasmocitozelor, la început reactive și ulterior cu caracter neoplazic. 1.2 Descriere Sub influența unor factori etiologici necunoscuți, într-un anumit teritoriu al țesutului sanguin, apare proliferarea malignă a unei clone de plasmocite, proliferare care își are originea în zonele în care există în mod normal focare de plasmocite: măduvă osoasă, ganglioni, ficat, splină, pancreas, rinichi, stomac
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
frecvent observată la cazurile cu rupturi diafragmatice (83,54% în statistica proprie). În marea lor majoritate herniile diafragmatice posttraumatice sunt rezultatul accidentelor rutiere, căderilor de la înălțime și accidentelor aviatice, prin creșterea presiunii intraabdominale (Asbury, 1968). Astăzi, accidentele rutiere domină spectrul etiologic al herniilor diafragmatice posttraumatice (spre exemplu, în Franța 9 din 10 cazuri; în țara noastră, după Zeno Popovici 53% au această etiologie). Din 112 pacienți operați pentru rupturi diafragmatice la Mayo Clinic, 78 dintre acestea au fost date de accidentele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]