1,759 matches
-
mai însemnat al cărții este repertoriul analitic al formulelor călătoare din cântecul epic muntenesc și oltenesc, care însumează 127 de poziții. Alte câteva componente particularizează opera lui F.: aceea de bibliograf, responsabil al colectivului care a realizat Bibliografia generală a etnografiei și folclorului românesc (I-II, 1968-2002), în fine, aceea de editor. SCRIERI: Miorița. Tipologie, circulație, geneză, texte, pref. Pavel Apostol, București, 1964; Bibliografia generală a etnografiei și folclorului românesc, I-II, București, 1968-2002 (în colaborare); G. Coșbuc și creația populară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
lui F.: aceea de bibliograf, responsabil al colectivului care a realizat Bibliografia generală a etnografiei și folclorului românesc (I-II, 1968-2002), în fine, aceea de editor. SCRIERI: Miorița. Tipologie, circulație, geneză, texte, pref. Pavel Apostol, București, 1964; Bibliografia generală a etnografiei și folclorului românesc, I-II, București, 1968-2002 (în colaborare); G. Coșbuc și creația populară, București, 1971; Recherches comparées de folklore sud-est européen, București, 1972; Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești, București, 1975; Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
că nici un autor grec sau latin care se referă la celți nu dă vreodată informații despre acest obicei, deși trebuie să fi fost foarte cunoscut dacă despre el vorbește o persoană ca Petronius care nu avea vreun interes aparte pentru etnografie. Se poate presupune că se păstra intenționat tăcerea, pentru că prea ușor amintea oricărei persoane culte de practica ionică identică, pomenită În satirele lui Hipponax. Este ocultat astfel un tip de sacrificiu uman care nu era potrivit pentru a demonstra barbaria
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
inevitabile preferințe bibliografice, ,,să se audă și alte voci"4. O altă contribuție remarcabilă a acestei cărți este (și) cea referitoare la clasificarea și interpretarea unor idei și concepte esențiale în domeniul științelor sociale și umaniste. Referințele precise sunt la ,,etnografie" și ,,etnologie"; ,,antropologie" și ,,sociologie" etc. (a se vedea secțiunea Confuzia termenilor din capitolul I). În mod cu totul special, eu prețuiesc sensiblitatea autorilor cărții pentru dimensiunea spirituală a vieții sociale. Sunt pagini importante în carte unde cei doi autori
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
o largă deschidere națională și universală”. În colegiul redacțional figurează Gh. Popilian, Ovidiu Ghidirmic, Em. Burețea, Gh. Iordache, revista fiind publicată de Editura Academiei Române și beneficiind de apariție anuală regulată. Se păstrează profilul enciclopedic, cu preponderență pentru disciplinele arheologie-istorie sau etnografie și lingvistică. Deși materialele de istorie și critică literară sunt mai rare, se remarcă interesul crescând pentru studiile de stilistică (cu referiri la opera lui Tudor Vianu, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Ștefan Bănulescu). M. Albu propune în articolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
fragmentelor și la o interpretare pertinentă a lor, să afle dominantele, spațiile ocultate și să descopere „pe unde se glisează dintr-un topos în altul”. Problema mai veche a necesității scoaterii la lumină a importantelor documente depozitate în arhivele de etnografie și folclor primește un răspuns original și o rezolvare practică în cartea Folclorul. Ce facem cu el? (2001), în care nevoia de ordine și clasificare a documentelor de arhivă este exemplificată sugestiv prin publicarea unui amplu interviu luat de Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
este o variantă a observației naturale, în care observatorul își asumă un rol în cadrul social pe care îl cercetează. Într-o lucrare recentă, Mucchielli și colaboratorii săi (2002) afirmă că în științele socioumane observația participativă este astăzi echivalentă cu metoda etnografiei. Pe întreaga perioadă a desfășurării observației, observatorul trebuie să-și păstreze obiectivitatea științifică. Acest tip de observație este util mai ales în studierea mecanismelor interpersonale care operează într un cadru social (Evans, 1985). Observația participativă se poate desfășura în condiții
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
al XX-lea Evoluția culturii românești interbelice cunoaște două tendințe principale: valorificarea specificului național românesc; sincronizarea cu spațiul cultural european; Valorificarea specificului național românesc s-a realizat prin: operele istoriografice ale lui Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Gheorghe Brătianu; cercetările de etnografie și folclor; cercertările de sociologie ale lui Dimitrie Gusti, întemeietor al Muzeului Satului din București; operele literare inspirate din universul rural (Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu); Cultura română din prima jumătate a secolului al XX lea a fost dominată
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
lună ei pictând și documentându-se nu numai în împrejurimi, ci și pe traseele turistice și spirituale ale Moldovei. La finalul taberei, lucrările sunt expuse la Tescani și la Bacău, o parte din ele revenind Muzeului Județean de Artă și Etnografie, care are astfel o bogată colecție de artă contemporană. Foarte frumos. Ce faceți cu lucrările adunate? Sunt expuse periodic, fie la galeriile muzeului, fie în alte galerii din județ. Muzeele mai achiziționează? În afară de Muzeul de Artă, care este beneficiarul direct
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]