1,763 matches
-
cahle, în ea se află Secția de asigurare, în care sunt șapte odăi cu 11 ferestre”. Planul cartierului alcătuit în 1889 de către inginerul Paraschivoglu s-a păstrat până în ziua de azi. Pe atunci, clădirile muzeului găzduiau expozițiile actualului Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală. Începând cu 1889, muzeul găzduia expoziții de agricultură și industrie. Unele exponate ale acestor expoziții au fost donate muzeului și au rămas acolo în expunere permanentă. În 1875, au fost construite două corpuri de casă într-un
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
al doilea război mondial, au existat planuri de a reamenaja un muzeu în complexul de clădiri, dar așa și nu au mai fost realizate. Acest lucru s-a întâmplat abia în 2010, când clădirea a trecut sub administrarea Muzeului de Etnografie, iar la intrare a fost instalată inscripția „Muzeul Zemstvei”. Prima expoziție în noul format a avut loc în martie 2011. În prezent, muzeul zemstvei reprezintă un loc în care se desfășoară diverse evenimente culturale, cum ar fi expoziții, ateliere de
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
2012, cabinetul de miniștri al Republicii Moldova a propus predarea muzeului către Institutul Cultural Român (ICR); decizia a fost adoptată de Parlament o lună mai târziu. Clădirea urma să fie restaurată, o parte din încăperi să rămână în administrarea Muzeului de Etnografie, iar alta să treacă în administrarea ICR. Institutul și-a luat angajamentul să organizeze în Moldova o școală de formare a specialiștilor în restaurarea monumentelor istorice. De asemenea, conform contractului de concesiune, va fi organizat Institutul de Studii Avansate „Alexandru
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
înregistrat ca librar în registrele breslei librarilor din Leiden. Așa cum era obiceiul în acea vreme, Luchtmans a combinat afacerea de vânzare de cărți cu activități tipografice. Compania sa edita cărți, în principal, în domeniile studiilor biblice, teologiei, limbilor orientale și etnografiei. Luchtmans a stabilit legături strânse cu Universitatea din Leiden, care era pe atunci unul dintre cele mai importante centre de studiu în aceste domenii. În 1848, afacerea a trecut de la familia Luchtmans la E. J. (Evert Jan) Brill, un fost
Brill Publishers () [Corola-website/Science/337082_a_338411]
-
devine lector la Institutul pedagogic de trei ani din București. Între 1967-1971 este șeful secției de muzică populară la Radioteleviziunea Română. A publicat articole și a fost colaborator la „Izvorașul”, „Muzica”, „Progres și cultură”, „Revista de folclor” (devenită „Revista de etnografie și folclor”), „Scînteieri”, „Studii de muzicologie”, „Tribuna școalei”. Moare în anul 1987 la București.
Constantin Zamfir (folclorist) () [Corola-website/Science/337354_a_338683]
-
opusă față de Pământ și, prin urmare, întotdeauna este ascunsă observatorului terestru de către Soare. Flora, fauna și obiceiurile de pe Gor sunt prezentate detaliat ca fiind foarte complicate. John Norman, pseudonimul Dr. John Lange, un profesor de filozofie și un savant în etnografie, populează planeta sa cu popoare asemănătoare romanilor, grecilor, nativilor americani, vikingilor și cu alte culturi. În romanele "Gor", aceste diferite grupuri de oameni au fost aduse de pe Pământ cu ajutorul unor nave spațiale de către conducătorii din umbră ai planetei, preoții-regi (Priest-Kings
Gor () [Corola-website/Science/337379_a_338708]
-
face accesibil un tezaur pentru copii!” Prima expoziție Elefanți, cuci, cai și EU va avea loc în București la ARCUB - Hanul Gabroveni, Sala Arcelor, între 8 și 30 iunie. Expozițiile vor continua în septembrie la Cluj Napoca in cadrul Muzeului de Etnografie al Transilvaniei și în octombrie la Muzeul Casa Mureșenilor din Brașov. Echipa proiectului este formată din: Cristina Dumitrescu, Iulia Iordan, Irina Hașnaș, Bruno Mastan, Daniela Mișcov, Raluca Neamu, Ozana Nițulescu, Ioana Popescu, Cristina Toma, Hanny Bratu, Alexandra Zbuchea, Iosif Gheorghe
Colecția de jucării “Iosif Herțea”, donată Asociației Da’DeCe spre bucuria copiilor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105451_a_106743]
-
Ioji'' Kappl și Costin Petrescu. A fost momentul în care s-a produs o modificare în sound-ul Phoenix, apelându-se tot mai mult la folclorul arhaic, ceea ce dădea un plus de originalitate trupei. Au început o colaborare cu Institutul de Etnografie și Folclor și Catedra de Folclor a Universității din Timișoara pentru a pregăti poemul rock Cei ce ne-au dat nume, prezentat în premieră la Opera din Timișoara la 13 ianuarie 1972. În spectacol era prezent și Valeriu Sepi, care
La Mulți Ani, Nicu Covaci! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105604_a_106896]
-
Grunewald (Franța, 2016) LE GOÛT DES HÔTES, de la 20:30 În Franța, bucătăria și călătoriile împărtășesc un limbaj generos, corelat în mod intim cu plăcerea și cu întâlnirile. Emisiunea LE GOÛT DES HÔTES prezintă o regiune a Hexagonului prin prisma etnografiei culinare. Breton nomad, fostul maestru bucătar Yvan Cadiou face un popas în sudul Franței. Realizator: Éric Michaud (Franța, 2014) LE MYSTÈRE PICASSO, de la 22:00 Pe ecranul care ține locul pânzei, creionul lui Picasso aleargă cu fermitate și suplețe. Un
Emisiuni art de vivre, cinema francez și documentare despre locuri iconice, de Paște, la TV5MONDE by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105611_a_106903]
-
estimativă: 10.000 - 18.000 de euro Foto: ”Odaia copiilor” de Nicolae Tonitza Lucrarea Odaia copiilor este pictată de Tonitza cam în aceeași perioadă: 1919-1920. Ea provine din colecția dr. Ioan Chisăliță. Pasionat de fotografie și muzică, dar și de etnografie și arhitectură, gustul colecționarului s.a rafinat în timp, grăitoare fiind astăzi numele atât de importante ale picturii românești ce se regăsesc în colecția sa: Aman, Luchian, Tonitza sau Petrașcu. Valoare estimativă: € 25.000 - 35.000 Foto: ”Calea Victoriei pe ploaie
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
vicisitudinilor istoriei (războaie, năvăliri barbare, formarea și prăbușirea unor imperii), deseori sprijiniți de românii din stânga Dunării”. Dedicat cercetărilor privind istoria națională, Tănase Bujduveanu a scos în lumina tiparului cărți de referință ca „Mărturii numismatice greco-romane de la vicus Quintionis-Sinoe - județul Constanța”, „Etnografie balcanică. Aromânii din Dobrogea”, „Dimitrie Cantemir și Vlahii Balcanici. Mărturii din Hronicul vechimii a romano-moldo - vlahilor”. Ultimele sale volume apăreau în anul 2014 purtând pecetea aceleiași pasionate vocații: „Evoluția cântecelor și jocurilor populare ale meglenoromânilor din localitatea Cerna, județul Tulcea
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]
-
Albanezilor din România” (A.L.A.R.) a primit, începând cu anul 2001, un important sprijin financiar din partea Guvernului României, desfășurând o bogată activitate politică și culturală. Revista „Prietenul albanezului” este urmărită cu interes pentru apreciatele sale rubrici de istorie, cultură, literatură, etnografie și folclor, spiritualitate și comunitate. La rândul său, Editura „Privirea” reunește deja 40 de titluri de volume, unele bilingve, ale etnicilor albanezi din România, precum și traduceri ale unor scriitori din diaspora albaneză. Ansamblul de cântece și dansuri „Serenada”, înființat în
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
minorității albaneze, în țară și peste hotare. Nu lipsesc, între aceste manifestări, aniversările și comemorările unor personalități locale sau din istoria Albaniei, simpozioanele literare, lansările de carte și de albume muzicale, taberele cultural - sportive pentru copii, expozițiile de pictură și etnografie, serile culturale sau cursurile de limba albaneză. O atenție aparte este acordată bătrânilor etniei, elevilor și studenților albanezi veniți la studii în țara noastră. Președinta Asociației Liga Albanezilor din România este doamna deputat Oana Manolescu, cu o laborioasă activitate în
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]