4,069 matches
-
de socializare sunt cele în care fenomenul dependenței este întâlnit cel mai frecvent și în cele mai acute forme. În același timp, aceste comunități se integrează cel mai puțin în viața reală a participanților. Unul dintre principalele lor scopuri este evadarea din cotidian, "pentru a scăpa de suferința din lumea reală" (McGonigal, 2010). Aceste comunități îi deconectează emoțional de lumea reală și, în același timp, le oferă satisfacția unei expertize obținute gradat și a unor provocări pe măsura acesteia. În plus
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
participarea la activitatea unor comunități online. "Cei mai mulți participanți realizează faptul că cei săraci și cei flămânzi nu se găsesc în cyberspațiu, în special nu în cadrul unor comunități presetate, imateriale. Cei mai mulți sunt conștienți de pericolul utilizării Internetului ca o modalitate de evadare din calea nevoilor oamenilor adevărați și de faptul că membrii comunităților religioase au mai multe să își spună decât ceea ce se poate încadra în propoziții structurate binar" (Foltz & Foltz, 2003). Într-un studiu realizat în 2007, Kluver și Cheong au
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
între subiecții participanți la cercetare care consideră că în comunitățile religioase locale din care fac parte sunt încurajați într-o mică măsură (16,67%) sau deloc (10,19%) să gândească independent. Pentru aceștia, comunitățile virtuale pot deveni un spațiu de evadare intelectuală în care își pot formula și exprima liber opiniile și credințele religioase, chiar dacă ele nu sunt concordante în totalitate cu cele ale celorlalți participanți la discuții. Analiza corelațiilor între itemii chestionarului a relevat că subiecții care se simt într-
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de oameni, nu sute, mii sau chiar zeci de mii. După ce vizele nu au mai fost obligatorii, iar românii au putut circula liberi trei luni din șase în "spațiul Schengen", s-a produs exodul pe care l-am numit "marea evadare", după titlul filmului american. Două-trei milioane de români, în orice moment am face recensământul, se găsesc de fapt în străinătate. Fenomenu-l a corectat anumite patologii mai vechi și persistente ale raportării României la Occident, potențate de izolare. "Marea evadare" a
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
marea evadare", după titlul filmului american. Două-trei milioane de români, în orice moment am face recensământul, se găsesc de fapt în străinătate. Fenomenu-l a corectat anumite patologii mai vechi și persistente ale raportării României la Occident, potențate de izolare. "Marea evadare" a făcut ca o fracțiune semnificativă statistic a populației cel puțin 15%, dacă nu cumva 30%, socotind și rudele care au mers doar în vizită să aibă o experiență directă a străinătății. Fenomenu-l e cu totul nou: vorbim de trecerea
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
salutar în societățile anchilozate deja la mai puțin de două decenii după război, pentru a zdruncina un establishment tot mai conservator, chiar reacționar. Totuși, un fenomen epocal s-a petrecut la sfârșitul anilor '60 și de-a lungul anilor '70: evadarea unui segment larg al lumii universitare americane din trendul canonic, dintr-o inerție care admitea și rebeliunile tocmai pentru a le dezamors-a abil, fie printr-o dialectică a recuperării și manipulării, fie prin ceea ce tu foarte frumos ai analizat, dialectica
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA MIHAELA-NICOLETA BURLACU MONICA LOVINESCU O VOCE A EXILULUI ROMÂNESC Prefață de Lăcrămioara Petrescu INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuprins Prefață (Lăcrămioara Petrescu) / 7 Argument / 11 Capitolul I. Monica Lovinescu împotriva regimului comunist / 17 I.1. Evadarea din totalitarism / 17 I.2. Rezistență și disidență / 38 I.3. Considerente asupra receptării literaturii aservite / 52 Capitolul II. Rolurile și implicațiile exilului literar postbelic / 71 II.1. Vârfurile emigrației reacționare / 71 II.2. Etica revoltei / 79 II.3. Grupurile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de unde în altă parte să le obțină. Seria Undelor scurte alcătuiește o adevărată istorie a literaturii române poziționată în cultura est-europeană și oferă un program al moralității, al implicării, al libertății. Capitolul I Monica Lovinescu împotriva regimului comunist I.1. Evadarea din totalitarism Unii dintre cititorii avizați ai Monicăi Lovinescu presupun că ea renunță la vocația de scriitor din momentul în care acceptă condiția de refugiat politic. Nicoleta Sălcudeanu vorbește despre "esența renunțării de sine"1, Dan C. Mihăilescu despre "un
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
nu văd la ce ți-ar servi), poți evident transcrie câteva rânduri. Dar textul ca atare, în totalitatea lui, aparține încă literaturii, sau mai precis literaturizărilor mele adolescentine, de a căror amintire mă feresc. Deci este impublicabil"408. Schița redă evadarea din țară pe podul de la Ensdorf. Literatura prilejuiește povestirea unor amintiri dramatice fără să devină memorialistică, deoarece personajul principal moare, încercând să traverseze podul. Protagonista este ucisă pentru că autoarea, după cum amintește în memorii, pierde la Ensdorf o parte din ea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
așa cum și Moromeții lui Marin Preda, tatăl și fiii săi, au concepții diferite despre lumea țărănească și despre destinul acesteia. - Creațiile lirice propun și ele o viziune despre lume care este marcată subiectiv. Astfel, viziunea eminesciană este impregnată de tentativa evadării din real în sfera idealului, în lumea geniului solitar, în spațiul tristeților metafizice, în timp ce viziunea pesimistă a lui Bacovia refuză transcendența, asumânduși exilul existențial ca pe o „învățare a morții“. Ideile artistice vizează informațiile, reflecțiile, judecățile de valoare, conceptele etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prin adverbul de excepție numai. Acesta precede substantivul poetul, prin care se obiectivează eul liric. Prin creație, poetul se sustrage limitelor spațiotemporale ce definesc condiția umană imperfectă, înălțânduse Deasupra valurilor, peste nemărginirea timpului. Mișcarea ascensională echiva lează cu o sublimă evadare din lumea de jos, în care oamenii comuni sunt iremediabil captivi. Accederea la planul cosmicuniversal este figurată prin simboluri mitice. Tărâ mul ideal al imaginației, al ficțiunii, al cugetării poetice este reprezentat prin motivul poetic al copacului sacru și prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o viziune dezolantă a universului lăuntric configurat ca o locuință lacustră - imagine a unui spațiu care nu este protector, securizant, fiindcă „punțile“ ce o leagă de lumea dinafară nu au fost rupte. Evaziunea întrun spațiu mental este urmată de tentativa evadării întrun alt timp, întro durată interioară, întrun timp originar. Tentativa eșuează însă (metafora golului istoric), omul modern fiind ființa fără rădăcini, fără trecut, fără istorie, fără amintiri. Secvența se încheie cu senzația sfârșitului iminent (motivul prăbușirii/al căderii, frecvent la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Genul epic apelează la narațiune ca mod principal de expunere. Această caracteristică se concretizează în textul citat prin crearea unui univers epic ficțional, prin relatarea unor fapte și situații aparent banale, care intră însă, pe nesimțite, sub semnul stranietății: „ritualul“ evadării din oraș, în refugiul tainic străjuit de zidul vechi și de salcâmul cu umbră binefăcătoare, întâlnirea personajului narator cu vânzătorul de înghețată, rememorarea unor întâlniri asemănătoare în anii de liceu. O altă caracteristică a genului epic este prezența instanțelor narative
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tablou îl aduce în scenă pe Ionaascetul cu barbă ca a schivnicilor de pe fresce, Ionailuminatul, hotărât să răzbată la lumină, fiindcă a descoperit că libertatea absolută nu e în afară, ci înlăuntrul său, în spirit. Moartea sa ritualică echivalează cu evadarea din „cercurile de cretă“ ale multiplelor limitări și cu eli berarea eului spiritual, de esență luminoasă, divină. Item 2: evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două scene/citate/secvențe comentate Trăsătura definitorie a eroului sorescian este setea de cunoaștere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
spațiale ce figurează metaforic absurdul lumii. Cu fața spre mare (iluzia libertății), Iona se află, fără so știe, în gura imensă a balenei, captiv în plasa rutinei cotidiene, în automatismele de ființă socială. Contem plarea și visul sunt tentative ale evadării din mediocritatea și absurdul realității. Înghițit de balenă (tabloul al doilea), Iona își începe căutarea inițiatică și aventura cunoașterii. Ridicânduse pe treapta rațiunii, Iona își învinge teama de moarte și resemnarea în fața ei, se eliberează de stereotipii și aderă la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și departelui: Era întuneric, ploaia bătea departe, afară / Și mă durea mâna ca o ghiară / Neputincioasă să se strângă / Și mam silit să scriu cu unghiile de la mâna stângă. Contemplarea acestui tragic univers, în care omul este prizonier fără șansa evadării, provoacă acea suferință care se cere exprimată în cuvânt. Opțiunea finală a eului poetic (Și mam silit să scriu...) echivalează cu un act de revoltă, cu un gest de sfidare a lumii ostile, prin act creator, prin jertfă de sine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pot fi risipite sau jefuite. În concluzie, se poate afirma că influența lecturilor este covârșitoare, favorizând experiențe complexe de cunoaștere, contribuind la dezvoltarea intelectuală și afectivă a citi torilor. Parafrazândul pe Tudor Vianu, putem spune că fără cărți, fără șansa evadării din rutina existențială, am fi „mai altfel și mai săraci“. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume întrun text poetic aparținând lui Lucian Blaga Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii INTRODUCERE: Lirica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fața spre mare (iluzia libertății), Iona se află, fără so știe, în gura imensă a balenei, captiv în plasa rutinei cotidiene, în automatismele de ființă socială (ale profesiei și ale responsabilităților de pater familias). Contemplarea și visul sunt tentative ale evadării din mediocritatea și absurdul realității. Se configurează astfel un prim conflict existențial, între real și ideal, pe care Iona îl depășește prin joc, prin simularea unei alte realități: pescuiește în acvariul adus de acasă, având revelația propriei captivități întro existență
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
că se cultivă în secolul al XVII-lea o intertextualitate programatică, proces care va genera o preluare nu doar a tehnicilor antice, cât și a multora dintre subiectele abordate de aceștia. Astfel, se produce o oarecare distorsionare temporală, în sensul evadării din prezent sau a perceperii acestuia într-o legătură viscerală cu trecutul pe care îl preamăreau și doreau să-l imite, după cum sugera Toma Pavel, numind acest fenomen heterocronie nevoia de a trăi în mai multe epoci deodată: "...oamenii din
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
dacă e bine rânduită va oferi publicului mai multă bucurie." Susținerea acestor aspecte tragicomedia sau diversificarea intrigii contravin doctrinei clasice, fiind rodul acelei libertăți la care spiritul englez nu a putut renunța niciodată. Ion Constantinescu vedea această atitudine drept o "evadare din clasicism"144, permițându-i lui Dryden să-l aprecieze pe Shakespeare a cărui operă este supusă unei analize deosebit de pertinente. Astfel, prin raportarea la Ben Johnson, dramaturg care este mult mai riguros, mai ordonat, se face următoarea afirmație memorabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
noi, căci dincolo de matricea clasicismului, care, de altfel, nu este deloc redundantă pentru spațiul cultural italian, se observă elemente originale, care marchează o diferențiere atât de pregnantă de doctrina secolului al XVII-lea încât s-a vorbit chiar despre o "evadare din clasicism"179 (Ion Constantinescu) sau de o anticipare a romantismului 180 (J.G. Robertson). Aceste "ieșiri din rând" sunt evidente în fragmente precum cel privitor la scopul artistului: "...el trebuie să reliefeze cu putere Natura în deprinderile, faptele, înscrierile și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
secții, odăi, în general încăperi, avea Ospiciul Golia, dar împrejmuirea de ziduri de cetate a mănăstirii, conservată în stare perfectă și astăzi, cuprinde o curte nu prea întinsă, în orice caz insuficientă pentru a fi spațiul unui ospiciu. Bănuim că evadările bolnavilor din cadrul de cetate (de închisoare) al ospiciului erau provocate tocmai de această claustrare apăsătoare. Cele 11 tăblițe de inscripție ale "secțiilor și odăilor" atestă însă un număr redus de încăperi, mai redus decât la Ospiciul Neamț. "Lampe de tiniche
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care respectivul învoit se întorcea din oraș. Ca să se achite față de colegii care l-au ajutat să arate ca scos din cutie, cel în cauză era obligat să povestească, în amănunt filmul întâlnirii, fără înflorituri. Pentru elevii din ultimele clase evadările nocturne din internat, cu sau fără știrea pedagogului erau o practică destul de frecventă. Plecările aveau loc înainte de baricadarea ușilor care dădeau în exterior și revenirea după ora 6, când ușile se deschideau din nou. *** Dacă aveai, cu adevărat, o problemă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
la urcat, dar și mai mari la coborâre. Acolo, în vârful dealului fumam în aer liber, admiram peisajul care ni se înfățișa privirii, citeam, sau chiar ațipeam, mângâiați de razele blânde ale soarelui. Când timpul nu era prielnic pentru asemenea evadări în decorul natural mai îndepărtat, foloseam plimbările prin parc, pe malul lacului sau odihna binefăcătoare în insulă, unde meditam și visam cu ochii deschiși. Erau poate cele mai frumoase clipe de liniște sufletească, de triere și ordonare a gândurilor, de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
din partea unora sau a altora. Cele mai savurate amintiri sunt cele privitoare la năzbâtiile deochiate, care au avut ecou în toată școala la vremea respectivă. Au povestit despre felul cum reușeau să păcălească pe unii profesori sau conducerea școlii, despre evadările nocturne din internat, cu complicitatea pedagogului, felul cum reușeau să-și motiveze absențele nemotivate, cum fumau clandestin, cum copiau, folosind metode inedite, cu alte cuvinte, evocau tot ceea ce dă varietate, culoare și farmec vieții de elev intern. Întâlnirile de promoții
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]