10,767 matches
-
ereditari și de mediu nu pot să fie separați, formând o unitate dinamică. 1.3. Acțiuni vizând factorii genetici: sfatul genetic. Justificarea unei atitudini cu finalitate limitativă, în legătură cu tulburări "genetice sau parțial genetice", are ca suport recunoașterea cadrului potențial de evidențiere al factorilor și condițiilor determinante sau favorizante pentru apariția tulburărilor, cu intenția eliminării sau evitării lor; identificarea și depistarea indivizilor, cuplurilor și familiilor cu risc genetic crescut, susceptibile a dezvolta o tulburare genetică sau în cadrul cărora se moștenește aceasta." Strategia
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
aflați la debutul bolii, sau care prezintă o recădere sunt tratați în secțiile pentru pacienții acuți și apoi, pe măsura stabilizării, transferați în secțiile de reabilitare. Pacienții cu debut precoce și/sau cei ce prezintă tulburări severe la nivel cerebral (evidențierea unui substrat anatomic cert) sunt asistați la nivelul secțiilor pentru pacienți cu evoluție prelungită. Facilitățile pentru pacienții externați și/sau aflați în regim ambulator includ servicii (secții de zi), unități de reabilitare/resocializare, precum și un serviciu de dispensarizare activă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sociale. Autorii, cu o vastă activitate în domeniul statisticii aplicate (Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Prahova), pun accentul nu numai pe prezentarea conținutului și modului de calcul al indicatorilor statistico economici, ci și pe interpretarea lor, pe evidențierea aspectelor pe care aceștia le reliefează. În dorința de a stabili cât mai clar locul indicatorilor statistici în analiza economiei, pe întreg parcursul lucrării, s-a încercat o aprofundare a acestora prin aplicații concrete (în cazul statisticii microeconomice) și studii
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și venitul disponibil. footnote>. Pentru determinarea indicatorilor macroeconomici se pot folosi trei metode, și anume: metoda de producție, metoda cheltuielilor (utilizării producției finale) și metoda veniturilor (repartiției). A) Metoda de producție (metoda valorii adăugate) Sintetic, această metodă presupune măsurarea și evidențierea valorii adăugate brute (VAB) create de factorii de producție în toate unitățile din interiorul țării, producătoare de bunuri și servicii și agregarea acestor mărimi pe sectoare, ramuri și pe ansamblul economiei naționale. Valoarea adăugată brută reprezintă soldul contului de producție
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
diverse, în condiții de comparabilitate internațională. Începând cu anul 1996, ancheta asupra forței de muncă în gospodării se realizează trimestrial, ca o cercetare continuă, permițând astfel obținerea de date conjuncturale asupra mărimii și structurii ofertei de forță de muncă și evidențierea fenomenelor cu caracter sezonier care se manifestă pe piața forței de muncă. Sfera de cuprindere Fac obiectul înregistrării toate persoanele cu domiciliul permanent în România, membre ale gospodăriilor selectate, care sunt prezente, temporar absente sau plecate pentru o perioadă mai
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și indicatorul Ponderea cheltuielilor bugetare în PIB, determinat potrivit relației. Acest indicator exprimă cât din produsul intern brut este preluat de stat și utilizat pentru satisfacerea nevoilor sociale, prin efectuarea cheltuielilor bugetare. Analiza nivelului acestui indicator, în diferite țări, permite evidențierea unor corelații directe între nivelul de dezvoltare economică și ponderea cheltuielilor bugetare în PIB<footnote C. Anghelache, I. Capanu, Statistică macroeconomică, Editura Economică, București, 2004, p. 392. footnote> Indicatorii dinamicii cheltuielilor bugetare Dinamica cheltuielilor bugetare exprimă evoluția în timp a
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
iar pe de altă parte de modul de repartizare a cheltuielilor publice pe destinații. Veniturile și cheltuielile publice sunt cuprinse în bugetul de stat, care reprezintă un important instrument de planificare și conducere a activității financiare la nivelul național. Pentru evidențierea nivelului, dinamicii și structurii indicatorilor bugetului de stat, în cele ce urmează am efectuat o analiză a acestora pentru perioada 2008-2010. Veniturile bugetului de stat Dinamica veniturilor bugetului de stat Resursele financiare publice ale bugetului de stat al României au
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
parcurgerea următoarelor etape: − stabilirea problemelor ce fac obiectul analizei; − obținerea informațiilor necesare realizării analizei; − prelucrarea informațiilor statistice; − interpretarea și analiza rezultatelor obținute în urma prelucrării, formu larea de concluzii. Rezultă din cele prezentate că analiza statistică nu se rezumă doar la evidențierea stării situației economico-financiare a întreprinderii, ci ea constituie și un important instrument de fundamentare a deciziilor manageriale în domeniul economico-financiar. În studiul fenomenelor și proceselor economico-financiare, la nivelul întreprinderii se pot distinge mai multe tipuri ale analizei statistice: a) din
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
dificultăți atât în politica de personal, cât și în activitatea economică. Mobilitatea personalului unei întreprinderi poate apărea ca urmare a unor cauze: − obiective (restrângeri de activitate, restructurări, transferuri, cauze naturale etc.); − subiective (desfacerea contractului de muncă, indisciplină, incompetență, demisie etc.). Evidențierea statistică a numărului, structurii și mișcării personalului se realizează cu ajutorul balanței forței de muncă. În funcție de specificul întreprinderii, de numărul de salariați, balanța se întocmește periodic (lunar, trimestrial, semestrial sau anual), pentru întreg personalul sau pe categorii. Pe baza informațiilor oferite
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
întreprinderii, de numărul de salariați, balanța se întocmește periodic (lunar, trimestrial, semestrial sau anual), pentru întreg personalul sau pe categorii. Pe baza informațiilor oferite de balanța forței de muncă pe categorii de personal, este posibilă analiza modificărilor structurale ale personalului, evidențierea supradimensionării sau deficitelor anumitor categorii de personal și în general adaptarea politicii de personal la situația economică actuală sau de perspectivă. Pentru analiza statistică a mișcării forței de muncă, mai frecvent se utilizează următorii indicatori: Coeficientul intrărilor de personal - exprimă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
discursive", "retorica științei", ajungem la iluzia descriptivă a lui Austin (descriptive fallacy) sau la mitul obiectivității în formularea lui Heisenberg: în ambele situații (limbaj uzual și limbaj științific) este vorba de demitizarea neutralității limbii și a funcției sale asertive, de evidențierea mărcilor enunțării, comportînd atitudini propoziționale, segmentări diferite ale referinței, modulări diferite ale componentelor discursive. Apelul filosofiei științei la concepte semiotice și pragmatice (cercetarea recentă, centrată asupra universaliilor pragmatice precum principiul politeții, al cooperării sau raționalității), deschiderea semioticii spre probleme logico-filosofice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
între paranteze conținutul povestirii (mit, basm, nuvelă etc.) și se concentrează exclusiv asupra formei. Figurile narative nu contează (cîrtița, racul, zîna sau fratele de cruce joacă în basm rolul adjuvantului eroului); ceea ce reprezintă esența demersului este degajarea "structurii povestirii" prin evidențierea relațiilor de paralelism, opoziție, inversiune etc. Principala obiecție adresată din această perspectivă structuralismului a fost omogenizarea valorică (un roman polițist, un fapt divers, un basm, o nuvelă clasică vor fi analizate în același fel, pentru că metoda structurală este analitică și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este constituit dintr-un sistem de semnificare, altfel spus al semioticii care tratează o altă semiotică (cf R. Barthes, 1985: 77). Snt St Snt St Conotație Snt St Snt St Metalimbaj Atracția lui Barthes pentru sistemele conotative rezidă în posibilitatea evidențierii ideologiilor subiacente, vehiculate insidios de semne. De aceea sarcina semiologiei va fi mai mult etică, poli-tică, istorică: "el (semiologul n.n.) pare să posede o funcție obiectivă de descifrare (limbajul său este o asemenea operație) în raport cu lumea care naturalizează sau maschează
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unicitate conform căreia nu pot fi detectate regularități sistematice. Studiul glumei din perspectiva raportului convențional/ conversațional are incidențe deloc neglijabile asupra teoriei cunoașterii (prin capacitatea de a genera, testa, revizui ipoteze, prin abilități de tip problem solving), asupra sociologiei (prin evidențierea mecanismului indirecției ca infrastructură a interacțiunii sociale), asupra semioticii (prin sincretismul gestualitate/ proxemică/mesaj verbal pentru gluma orală sau prin interferența iconic/ simbolic în cazul glumei desenate), ca și asupra didacticii (înțelegerea glumei fiind un excelent test de comprehensiune textuală
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Numeroase discipline au concurat la legitimarea gestualității: antropologia (de la textul fondator al lui Marcel Mauss referitor la "tehnicile corpului" pînă la cercetările lui Leroi Gourhan asupra diacroniei kinezicii sau Marcel Jousse privind antropologia gestului), psihanaliza și fenomenologia (Freud, Merleau-Ponty) prin evidențierea statutului corporalității în instituirea și distribuirea semnificației, științele comunicării și mediologia prin evidențierea spectacularului, look-ului, star-system-ului, altfel spus prin sincretizarea codurilor mobilizate. Gestul este o practică socială (chiar într-o conversație fără vizibilitate, cum ar fi cea telefonică gesturile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Marcel Mauss referitor la "tehnicile corpului" pînă la cercetările lui Leroi Gourhan asupra diacroniei kinezicii sau Marcel Jousse privind antropologia gestului), psihanaliza și fenomenologia (Freud, Merleau-Ponty) prin evidențierea statutului corporalității în instituirea și distribuirea semnificației, științele comunicării și mediologia prin evidențierea spectacularului, look-ului, star-system-ului, altfel spus prin sincretizarea codurilor mobilizate. Gestul este o practică socială (chiar într-o conversație fără vizibilitate, cum ar fi cea telefonică gesturile sînt prezente), o moștenire culturală, un "fenomen social total", (în sensul lui Marcel
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
început țara uriașilor săi Utopie, o denumire pe care a împrumutat-o din opera lui Thomas Morus, apărută cu șaisprezece ani înainte, un autor căruia Rabelais îi datorează poate mai mult decât oricărui alt contemporan al său"258. Încercările de evidențiere a parodiei în romanul rabelaisian par astăzi îngreunate atât de distanțarea temporală, care a făcut ca percepția noastră să fie limitată în raport cu cea a cititorilor contemporani autorului, cât și de gradul de complexitate al universului construit de Rabelais prin continuări
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
aprofunda discursul astfel: dacă în secolul II era foarte atentă la discursul escatologic asupra păcii, spre sfârșitul secolului, alături de tema antiidolatrică, unii Părinți ai Bisericii promovau o extindere a temei antimilitariste prin prezentarea unei etici aparte. Scopul acestui discurs era evidențierea caracterului fundamental anticreștin asupra omuciderii legalizate și a războiului, care contrastau vizibil preceptului conținut în Mt 22, 37-40: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău... Să iubești pe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
copii și la dificultățile pe care ei le Întâmpină În procesul de Învățare școlară, la tehnicile și metodele de modificare a clasei În funcție de cerințele unui copil cu ADHD, abordând diferențiat și personalizat fiecare caz În parte. S-a accentuat necesitatea evidențierii comportamentului pozitiv, valorizării copilului, evitării etichetării și criticii (aprecierea corectă a punctelor tari și a celor slabe ale copilului constituie un aspect fundamental al Încercării de a schimba comportarea lui). În paralel, intervenția a fost adresată și părinților. În primul
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
dacă se au În vedere obiectivele tipice (de pildă, dezvoltarea abilităților de cunoaștere ale elevilor În funcție de scopurile și obiectivele lecției), fără implicarea imaginației elevilor, dezvoltarea motivației și pasiunii lor pentru ceea ce este predat; este fundamental a se avea În vedere evidențierea clară a rostului Învățării, a relevanței informațiilor pentru cei care le vor Învăța. Școala nu este Întotdeauna o joacă plăcută, iar Învățarea nu este Întotdeauna amuzantă și presupune deseori efort și concentrare, iar mulți consideră că aceste elemente sunt Împotriva
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
conținut-metode-evaluare. ► Cere un anumit mediu, context pedagogic de realizare specifică, mai ales prin alternative de realizare metodologică după varietatea acestuia. Poate fi negociat și formalizat. ► Este orientativ, prescriptiv, prezentat în texte explicite care precizează relația curriculum-educat-educator (planuri, programe, proiecte), cu evidențierea a trei categorii de acțiuni (de elaborare, de realizare, de evaluare), cu un aspect descriptiv în derularea acțiunilor. ► Poate fi elaborat în mai multe moduri (fie prin conceperea unui nou curriculum, fie prin modificarea celui precedent în profunzime a elementelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
se poate afirma real participarea educaților la realizarea obiectivelor, • sporește calitatea învățării, • se poate afirma eficiența activității educatorului ca activitate reală, științifică, pedagogică, de îndrumare, iar nu doar de transmitere a conținutului, • se poate realiza optimizarea folosirii resurselor, • ca și evidențierea diferențelor între actorii procesului, • atragerea și a altor factori, • activarea grupurilor, • modificarea managementului obiectivelor pentru obținerea de efecte sociale, culturale, economice sau • dezvoltarea de alternative metodologice. Autoînvățarea, corelată cu autoeducația, este și scop al educației, dar și efect al întregului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
independent, • Exercițiile de procesare primară • Prin sesizare, identificare, detectare, distingere. • Prin observare directă, în condiții variate, globală sau criterială, după un plan sau secvențial. • Prin orientare, recunoaștere, explorare, căutare independentă, individuală. • Prin analiză, descompunere, segmentare, extragere. • Prin comparare, completare, discriminare, evidențiere, eliminare. • Prin ordonare, grupare, relaționare, combinare. • Prin relatare, apreciere, descriere, măsurare, interpretare primară, prezentare. • Prin redare verbală, în scris, prin desene, grafice, schițe, contururi, imagini, obiecte comparabile, culori. • Prin consemnare, înregistrare a celor sesizate, percepute în mod clasic (caiete, mape
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
construcțiilor sau în scris sau prin scheme, modele, rețele cognitive, exemple, texte redactate propriu, desene, experiențe, simboluri. Metode pentru generalizări, conceptualizări în mod propriu: • Experiențe mentale • Conceptualizarea în trepte, • Modelarea, • Exerciții mentale de construcție, • Problematizarea • Prin identificare de relații, comparare, evidențiere de note comune, esențializare, sintetizare, atribuire la o clasă, grupare de elemente similare, asociere de imagini mentale, ordonare și reordonare, structurare și restructurare, comparare, combinare variată. Prin argumentare, interpretare critică proprie, completare de concepte anterioare, codificare, recunoaștere și rezolvare, redefinire
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
final de soluționare și cu variante globale sau parțiale, portofolii tematice. Utilizarea constructivistă a reflecției personale: • Sprijină învățarea • Prin formulare de întrebări, ipoteze, opinii, explicații, anticipări, deducții, analogii proprii mentale. • Prin evaluări proprii, reinterpretări, parafrazări, reorganizări, conexiuni, combinări și recombinări, evidențiere a obstaco Metode deductive Procedee, tehnici, instrumente conceptuală, formarea constructelor, • Implică pluralitatea corelațiilor, variantelor, modelelor, criteriilor, interpretărilor, atribuirilor, • Arată rolul orientării globale, inițiale în problemă, apoi explorarea ei mentală, lelor și erorilor independent, analiză a conflictului cognitiv constatat, comparare și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]