14,902 matches
-
singur, și este ECHILIBRUL INTERIOR, care ține în balanță mintea și sufletul. Natura este în continuă evoluție, deci în continuă transformare. Nu poți găsi echilibru și stabilitate în exterior, în natură, pentru că așa ceva nu există. De asemeni și corpul nostru evoluează în mod continuu și este supus unor transformări continui, deci nu trebuie să căutăm echilibru și stabilitate nici în corpul nostru terestru, căci nici aici nu există. Singurul loc unde putem găsi echilibru și stabilitate este profunzimea ființei noastre spirituale
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
lucru, dar cuvintele sunt bune doar atunci când sunt dulci și pot contribui la starea de bine a altora și a ta. Mai bine taci, atunci când nu ai nimic bun de spus. Este o alegere voluntară, atunci c=nd vrei să evoluezi pentru binele tău și a altora, este o alegere voluntară să fii plin de compasiune pentru toți oamenii și să mulțumești permanent pentru viața care ți-a fost dăruită, pentru aerul pe care îl respiri, pentru hrana pe care o
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
de togă. Văzând acestea, Damocles scoase sabia, iar Wilhelm de Ockham, briciul. Ascuns după un fișet de medicamente, Sitting Bull extrase o săgeată din tolbă, iar o secundă mai târziu, amiralul Nelson nu mai avu din ce să plângă. Conflictul evolua Într-un mod periculos. Lipsa instrucției și epocile diferite din care proveneau combatanții făceau ca fiecare să lupte după cum putea, Într-o teribilă ignorare a convențiilor militare. Evadat Între timp din coșul de rufe, Bonaparte Își stabilise cartierul general după
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pe banda a treia, care nu fusese blocată, șoferii făceau același lucru: ieșeau din mașini și deschideau capotele. Un timp, s-a auzit tusea tabagică a zecilor de automobile chinuite prin răsucirea obsesivă a cheilor În contact. Apoi, metodele au evoluat. Unii se propteau cu mâinile În șold În fața cutiilor de tablă, cu aerul pierdut al artiștilor Înaintea lucrurilor mărețe și de neînțeles, alții, mai pricepuți, după o scurtă scărpinare În cap, se aplecau deasupra pacientului deschis, cerând cu glas sigur
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Cumperi?“ Îl Întrebam, la rândul meu, luni la prima oră, pe șeful teribilei miliții neomarxiste Peace Brothers, adus În mare secret În biroul meu, deghizat În lucrător la Fisc. Clătinând dojenitor din cap, mi-a răspuns că, Între timp, lucrurile evoluaseră În zona comună de acțiune, nu prea mai eram la curent cu ultimele tendințe, el Însuși se reprofilase În activist ecologic, militând activ pentru Împădurirea deșertului. Dar cum să te miri, când teroristul numărul unu al lumii, celebrul Al Q
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
A fost Însă o victorie efemeră, căci, onorații mei companioni, neștiutori Într-ale Apocalipsei, se dezvoltase parcă și o geopolitică a microorganismelor, ca și cum acestea nu și-ar fi disputat doar oameni și populații, ci stăpânirea asupra Întregii lumi. Unele virusuri evoluaseră În așa măsură, prin mutații, Încrucișări și alianțe, Încât sufereau deja de propriile boli. Erau maladii care, În fața leacurilor, se retrăgeau În munți pentru a reveni după câteva săptămâni, cu tulpinile modificate, convingând antibioticele să Întoarcă armele, ca și cum tratamentul la
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
o pereche de cătușe, un clește de grădinărit, un set de cârlige de pescuit și un gârbaci cu vârfuri plumbuite, pe care a Început să-l Învârtă chiuind prin Încăpere, plecând apoi În pași de gimnastică ritmică spre coridor. Lucrurile evoluau Într-un mod neașteptat și nici o asigurare de sănătate, cred, nu acoperea astfel de activități. În ritmul acesta, capătul zilei urma să mă găsească zâmbind enigmatic de pe fundul unui borcan cu formol. Am prins, așadar, a aplauda cu entuziasm exercițiul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
să se facă un schimb de prizonieri. Iar povestea începe abia cînd Luka se îndrăgostește de această fată, între timp soția își luase cîmpii în urmărirea unei cariere prodigioase alături de un pasional muzician ungur. În jurul acestor Romeo și Julieta balcanici evoluează întreaga poveste, al cărei glamour idilic este întregit de pastorala locală cu pisică, un motan mare și obraznic, cățel, care fugărește găinile, găini, rațe și porumbei, din care mai ciugulește și pisica, un măgar bolnav de chagrin d'amour, care
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
e ucigătoare, la Dorin Tudoran) defileză prin această lume de hârtie care are suspect de multe trăsături comune cu cea reală. Absurdistan e un teritoriu al absurdului, firește; dar se prezintă așa fiindcă România - personajul principal și cadrul în care evoluează toate celelalte - este o țară a simulacrelor. Judecata morală nu are în ce să se înfigă, întrucât reperele sunt mobile, culorile se amestecă, iar îndărătul unui fapt stau motivații și așteptări complet diferite. Dublul discurs e în floare. Analistul politic
În țara simulacrelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9161_a_10486]
-
reevaluare periodică cardiologică, endocrinologică și gastroenterologică. PARTICULARITATEA CAZULUI Acest caz are particularitatea de a întruni mecanisme complexe, ce au favorizat dezvoltarea cirozei: dubla infecție virală (VHB + VHC) pe de o parte și pe de altă parte steatoza hepatică ce a evoluat cu steatohepatită nonalcoolică. De aceea, evoluția spre ciroză a fost rapidă: în 1996 s-a stabilit diagnosticul de hepatită cronică, iar în 2000 pacientul este etichetat ca cirotic. Acest caz asociază unele endocrinopatii care în acest moment sunt inactive (reevaluare
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR () [Corola-journal/Journalistic/92055_a_92550]
-
hepatică este desigur primară: pacientul este obez, hipertensiv și asociază diabetul zaharat, elemente ce sugerează steatoza prin insulinorezistență. Nu putem exclude însă alți factori care întrețin și dezvoltă steatoza hepatică: diabetul zaharat și infecția cu virus hepatitic C. Aceste condiții evoluează cu steatoză hepatică secundară. Steatoza poate fi secundară obezității, dar și conexă diabetului zaharat. Pe de altă parte în etiologia ei poate fi implicată și infecția cu virus C. Se consideră că și virusul hepatitic C este responsabil de dezvoltarea
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR () [Corola-journal/Journalistic/92055_a_92550]
-
a Hat: „un exces de energie nervoasă și o mare bogăție de mișcări și comportamente bizare - ticuri, smucituri, afectări, strîmbături, zgomote, Înjurături, imitații involuntare și tot felul de gesturi forțate...“ Mai mult, În cazul anumitor indivizi, tulburările de percepție au evoluat spre faze delirante, Încît, pentru a-i readuce În simțiri, forțele de ordine s-au văzut nevoite să-i ude din cînd În cînd cu tulumba. Unii pretindeau că au primit telefoane de la persoane care muriseră cu cîtva timp În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
tot ce ai de spus... Păi, de cînd am venit Îți tot spun ce am de spus, nu-i așa? Întrebarea de la urmă fusese adăugată involuntar și exprima nu atît nevoia de confirmare, cît temerea că discuția lor ar putea evolua Într-o direcție neconvenabilă. — Te Întreb prietenește pentru ultima oară: CINE EȘTI? — Îți răspund sincer și la fel de prietenește: NU ȘTIU! Michel păru că acceptă răspunsul. Se uită atent În jur, de parcă ar fi vrut să se asigure că erau numai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de literatură și avea un salariu prea mic față de ceea ce pretindea el de la viață. Sau viceversa. Cu mulți ani În urmă, la cenaclurile pe care le frecventam pe atunci Împreună, era socotit o mare speranță a poeziei românești. După care evoluase ca orice scriitor român, care se naște genial și moare tînără speranță. Ajunsese un biet profesor de provincie, În vreme ce eu alesesem cariera de inginer - nu reușisem mare lucru, dar măcar aveam din ce trăi. Pentru el eram oricum un veritabil
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
răspuns. N-am fost niciodată un adept al convingerilor tale. Așadar, după părerea ta, toți avem de câștigat. — Da, răspunse Palmer. Nu spun că vom fi mai fericiți, deși s-ar putea să se întâmple și asta. Dar cu toții vom evolua. Tu ai fost pentru Antonia ca un copil și ea ți-a fost ca o mamă, iar asta v-a ținut pe loc, spiritual vorbind. Dar și tu ai să crești, și tu ai să te schimbi, mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
să te desparți de noi, spuse el. Într-un mod ciudat și absolut minunat noi nu ne putem lipsi de tine. O să rămânem mereu alături de tine, o să-ți purtăm de grijă. Ai să vezi. — Credeam că a venit timpul să evoluez. Palmer răspunse râzând: — Ah, să nu crezi că va fi ușor! Nimic nu va fi ușor în povestea asta. Va fi o aventură plină de primejdii. Dar, așa cum ți-am spus, faptul că tu ții la mine este important. — Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Ea se îndreptă și se sprijini de spătarul scaunului. Fața ei era acum complet imobilă. Da. — Înțeleg. Și Georgie? am întrebat. — Se pare că Palmer și Georgie au ajuns să țină foarte mult unul la altul, răspunse Honor. Nu știu cum vor evolua lucrurile. Dar Palmer a vrut neapărat să plece, să se rupă definitiv. — De tine? Își aținti asupra mea privirea imobilă. — Da. — Și cu tine cum rămâne? Pe toată durata acestor întrebări inevitabile deținusem, pentru o clipă, controlul total asupra ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de la sfârșit, pentru că Îi dădea cuvântului un aer franțuz, oarecum decorativ - ca o pală de aer Înghețat. Așadar, i-am spus femeii din camera 202 „madame Dora“ sau, pur și simplu, „madame“ mai bine de șase luni - până când lucrurile au evoluat Într-o anumită direcție, sfârșind cu această Întâmplare nefericită din vara anului 1928, numită „spectaculoasă“ În toate ziarele. Dora așteptă să termin cu scuzele, apoi se ridică și sugeră să ne Înțelegem asupra unei sume care să ne convină amândurora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o privire ce amesteca trăirea intensă cu uimirea. Vedea oare ce vedeam și eu? Doamnelor și domnilor, în crețul negru, în greutate de șaptezeci și șapte de kilograme, din care cel puțin o jumătate înseamnă halva și pastramă iute nedigerată, evoluează Alexander Trompă Portnoy, din Newark, New Jersey! În puful blond, adversarul său, cu mădularele-i elegante, cizelate și chipul delicat, feciorelnic al unei picturi de Botticelli, veșnic populara furnizoare de amabilități sociale aici, în Grădină, cincizeci și două de kilograme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
auzit una ca asta? Scrisul de pe ziduri e evreiesc - graffiti evreiesc! Steagul e evreiesc. Fețele sunt aceleași pe care le zărești pe Chancellor Avenue! Chipurile vecinilor, unchilor, profesorilor, părinților prietenilor mei din copilărie. Chipuri asemănătoare cu al meu! Doar că evoluează pe un fundal de ziduri albe, soare orbitor și vegetație tropicală țepoasă. Și nu-i nici Miami Beach! Nu, sunt chipuri din Europa de Est, dar la numai o azvârlitură de băț de Africa! Bărbații în pantaloni scurți îmi amintesc de instructorii-șefi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
psihanalitic desemnând inconștientul ca sursă a energiei psihice derivate din nevoile și impulsurile instinctuale) și yid (evreu). Doamne! Joc de cuvinte: cuvântul englez pentru bou este ox (deci conține litera x). Mezzosoprană americană, (1897-1993), prima cântăreață de culoare care a evoluat pe scena Operei Metropolitan din New York (în 1955). Romancier american din secolul XX. Romancier american din secolul XX. Edward Bellamy (1850-1898), scriitor american; romanul său Privind înapoi este inspirat de ideile socialismului utopic. Politician american (1901-1972), șef (între 1938 și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
isprăvile domnului Myatt. — E foarte drăguță, spuse Janet Pardoe, cu Înduioșare evidentă. Domnul Savory aruncă o privire spre Myatt, ca să vadă dacă acesta nu se simțea jignit, dar lui Myatt Îi era mult prea foame. Își savura prânzul lui Întârziat. — Evoluează pe scenă, nu-i așa? Întrebă el. — Da. Varieteu. — Am spus eu că era dansatoare În ansamblu, remarcă Janet Pardoe. Avea pe undeva o notă ușor comună. Vă mai Întâlniserăți și Înainte? Nu, nu, spuse Myatt În graba mare. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Oricum, la o vizită ulterioară insula avea să fie o sursă de carne. Insulele acelea erau neatinse. Acolo trăiau specii de păsări lipsite de prădători naturali. Specii de păsări care nu mai trăiau nicăieri altundeva pe pământ. În lipsa prădătorilor, plantele evoluaseră fără să dezvolte spini sau otrăvuri. În lipsa prădătorilor și a dușmanilor, insulele acelea erau raiul pe pământ. Data următoare când aveau să ajungă pe insulele acelea, nu mai găseau decât turmele de capre sau de porci. Povestea asta o spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ori o întărîți mai rău. Nțt! face Vlad un gest de respingere. Mă liniștesc. De pe-acum?! rîde Mihai. Astea-s intenții pentru mai tîrziu. Poate... simte Vlad nevoia să se mărturisească, să-și reverse din bucuria așteptării -, nu știu cum va evolua, dar poate mă însor: o fată... minunată, am cunoscut-o prin vară, cînd am fost la Iași în delegație; oferă avantaje: condiție materială, origine extra, bătrînul ei, mare doctor ginecolog, îmi poate înlesni transfer la catedră, asistent, ori cercetător la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
hi-hi-hi! și ho-ho-ho! cînd i se făcea curte, jenîndu-se foarte la vorbele frumoase, trimiterile la mitologie ori la literatură, dar care devenea gravă și aproba cu bunăvoință, ascunzîndu-și marea fericire, cînd i se spunea direct să se dezbrace. O parșivă evoluată între timp, care, acum, de cînd reluaseră legătura, îl umilea, în pat, de fiecare dată, pervertindu-l: "degeaba ai atîtea diplome, că tot prost ești! O, ești tîmpit; vrei să mă umflu?! Așa făcea bunica, la țară..." Se jura mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]