44,964 matches
-
au contribuit la apariția relațiilor de tip capitalist, ajutând la modernizarea economiei, cât și a vieții sociale și culturale locale. Din cauza persecuțiilor politice și religioase, în 1939 au fost adunate în Oborul din Lespezi (pe locul actualei școli), familii de evrei precum Zumzer, Iancu Seeter, Șmilovici, Romașcan, Hoizer, Hoiși și duși la Fălticeni, de unde nu s-au mai întors. După al II-lea război mondial, odată cu constituirea statului Israel, mare parte au emigrat, ajungând în 1956 să mai reprezinte doar 0
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
CEC-ul și farmacia. Miliția de după război a funcționat în Casa Teodorescu, lângă Anei, apoi s-a mutat în casa fostului prefect Roșca, după care, în 1967, s-a stabilit într-o clădire nouă, construită pe fosta proprietate a negustorului evreu Iancu, unde se găsește și sediul poliției actuale. Personalul din momentul de față este format din: agent șef Florinel Chiriac, șef post ; ag. pr. Ciprian Țâmpău, adj. șef post ; ag. pr. Cristinel Potolincă. STAȚIA C.F.R. Heci-Lespezi a fost terminată și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
au înființat prima bancă populară la Lespezi, cu denumirea „Plugul român”, dorind să-i smulgă pe nevoiași din gheara cămătarului. Astăzi, acea bancă populară se numește Cooperativa de Credit „Viitorul”, condusă de Dan Străchinaru și funcționează în casele unui cetățean evreu, numit Meteș. AGENȚIA C.E.C. În 1962 s-a înființat casa raională C.E.C. Pașcani, care avea să aibă o agenție și la Lespezi. Agenția C.E.C. Lespezi are sediul la parterul blocului (N), din centrul civic. Funcționari ai acestei agenții au fost
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
deși era medic la Pașcani, locuia la Lespezi, apoi la Șcheia. În 1888, este încadrat ca medic la dispensarul Lespezi doctorul Iosif Frey, care a absolvit în a doua promoție Facultatea de Medicină Iași. Din cei 3 absolvenți, 2 erau evrei și unul român. Doctorul Andrei Iliescu, după ce a studiat la Facultatea de Medicină din București a lucrat câtva timp la Iași, după care s-a stabilit la Lespezi, unde a rămas până la sfârșitul vieții (1938). În 1891 este numit medic
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care înființează și Spitalul din Lespezi cu 20 de paturi. Anuarul Direcției Sanitare a Serviciului Sanitar pe 1912 menționează medici de la Lespezi pe doctorul Engel Simion, medic particular, cel care în 1900 confirmă un caz de scarlatină la un copil evreu care moare. Doctorul În prezent, nu există o evidență riguroasă a medicilor care au lucrat după război la Lespezi. Vom enumera o serie de nume de medici care au muncit pentru sănătatea oamenilor, cu toate că au avut de luptat cu urmările
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mielițoiul și ragilile pentru cânepă și in. De asemenea, pentru vopsirea firelor se foloseau culori naturale obținute din coji de ceapă, sunătoare (pojarniță), flori de tei, sovârful, șofranul, coaja și frunze de nuc sau arin ori se cumpăra boială de la evreii din Lespezi. Tot femeia era aceea care se ocupa de zestrea fetelor ca să aibă cât mai multe țesături, alesături, cusături. Materiale folosite pentru aceste produse erau inul, cânepa, bumbacul și borangicul, obținut din gogoșile viermilor de mătase. Țesăturile și cusăturile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Evul mediu ne-a lăsat Mănăstirea Probota, una din cele mai mari realizări ale arhitecturii feudale din Moldova. În epoca modernă și contemporană, în comuna Lespezi, îndeosebi în târgul Lespezi, există elemente multiculturale aduse de lipoveni (limbă, îmbrăcăminte, obiceiuri), de la evrei rămânând mai mult arhitectura locuințelor. Celelalte elemente evreiești au dispărut pentru că nu mai există nici populație de această origine. O mărturie ce va rămâne peste veacuri este cimitirul evreiesc. Creația populară dăinuie pe Valea Siretului prin folclorul literar, muzical, dramatic
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Gallimard" și alte edituri franceze. Vorbind la Institutul francez din Tel Aviv despre cel mai inspirat din aceste volume, "Le palais des vases brisés", Shahar povestea că titlul lui i-a fost sugerat de teoria cosmogonică a unuia din cabaliștii evrei, mort acum 400 de ani. Potrivit acestei teorii, care se întîlnește pe undeva cu aceea a fizicii moderne referitoare la "Marele Bang", de abia după ce Dumnezeu, bun artizan, a creat viața pe Pămînt cu puzderia de plante, ierburi, copaci, animale
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
Nicolae Iorga. Brăila exista încă din vremea lui Vlaicu Vodă, iar "drumul Brăilei era cea mai importantă cale comercială cu Transilvania, cu Dunărea și Marea în Evul Mediu". Brăila era oraș cosmopolit. Aici viețuiau alături de români, greci, italieni, armeni, bulgari, evrei etc. între anii 1831-1837 Brăila a fost ocârmuită de Ion Slătineanu pe care Nicolae Iorga îl numește "ctitorul" orașului Brăila, iar numeroși contemporani îl apreciau pentru spiritul său gospodăresc și acțiunile sale menite a determina dezvoltarea modernă a orașului. După
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
misoginismul eroului și chiar la presupusul său antisemitism (ca anecdotică legată de acest ultim aspect, se spune că, pentru a elimina orice malentendu, unele dintre romanele sale scrise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost discret retușate, cuvântul "evreu" fiind înlocuit de fiecare dată cu mai inocentul "om"). Una peste alta Metafizica detectivului Marlowe este o analiză cvasiexhaustivă făcută operei unuia dintre cei mai populari autori de la mijlocul secolului XX, Raymond Chandler. Dincolo de nostalgia generată de coperta încărcată de
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
Duvid) Mironovici Fiksman. S-a născut în orașul Orhei, Basarabia, în familia unui băcan. Copilăria și-o petrece la Chișinău (descrisă în volumul Povestiri din Chișinău), unde familia se stabilește în 1903. A studiat la heder (școală religioasă începătoare la evrei), apoi în școala semită de stat. În 1920, își caută un rost la Paris, unde, la începuturi, lucrează la o fabrică de zahăr, apoi hamal, vopsitor de pânzeturi, pentru ca, în fine, să deschidă propria cafenea în Cartierul latin. După un
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
cel mai bun imitator al Nazariteanului, un Mediator între oameni și Iisus, așa cum acesta fusese mediatorul dintre oameni și Dumnezeu. La fel de surprinzătoare pot părea și pozițiile, diametral opuse, pe care, în diferite momente ale vieții sale, Papini le adoptă față de evrei. Prin matricea culturală, el era rodul anitiiudaismului cu greu și destul de târziu condamnat de Conciliul Vatican II (1965). Așa că severitatea atitudinii adoptate și tonul caustic din Dizionario dell'Omo selvatico (Dicționarul Omului Sălbatic), publicat în 1923 și scris la patru
Note pentru un portret by Roxana Utale () [Corola-journal/Journalistic/8768_a_10093]
-
consistent în timp ce trenul pornește, alergînd apoi după tren cu banii întinși fără ca (intenționat) joncțiunea cu mîna întinsă a clientului să se petreacă. Imaginea este reluată în altă ipostază cu aceleași personaje, numai că Dite alergă atunci cu un sandviș pentru evreii transportați în lagărele de concentrare, fără a reuși să-l paseze. Gagul inițial dobîndește ceva din haloul tragediei fără a se transforma niciodată pe deplin în genul ca atare. Jiri Menzel reușește această extraordinară convertire a mijloacelor pionierilor cinematografiei la
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
soi de tulburare părinților, transformată în șoc când îi dă numele Sim. Intuitiv, copilul simte că părinții săi păstrează mai multe secrete, iar dezvăluirea lor are loc în adolescență. Mai întâi își află adevărata identitate: este copilul unei familii de evrei ce și-au schimbat numele prin jocul a două perechi de litere: n devine m, g devine t (Grinberg se transformă în Grimbert), ca într-un soi de rit magic. Treptat, află de la bătrâna Louise povestea căsătoriilor anterioare ale părinților
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
de rudenie (soțul ei și soția lui erau frate și soră), a iubirii și a devotamentului pe care le-ar fi trădat, dacă și-ar fi dus până la capăt atracția. Maxime și Tania trăiesc ca fatalitate pasiunea lor interzisă, ca evrei trec prin peripețiile evadării din Parisul ocupat de naziști, cu pericole și soluții salvatoare mereu amenințate de neprevăzut. Amândoi își pierd perechea, dar împrejurările îi silesc să se simtă vinovați, fiindcă iubirea lor, deși reprimată, nu poate fi ascunsă. Hanna
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
vorbit de rasism. Există poate o minoritate care se exprimă în termeni rasiști, dar sunt în genere persoane care nu gândesc atunci când se exprimă astfel. Italia nu are o tradiție culturală rasistă. Chiar atunci când au fost promulgate legi rasiale împotriva evreilor (1938), ele nu erau deloc populare. Există o tensiune între comunități. Să ne amintim că în Italia, în urmă cu doar câteva decenii, când meridionalii emigrau în nord, au existat tensiuni. Nu rasism (care asumă o formă ideologică), ci doar
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
Constantin Țoiu Dețin, bătute la mașina de scris cu o panglică albastră azurie, nuanță mai rară, expediate la 8 august 1958, două scrisori adresate domnului Vasi Bater de către prietenul său plecat din țară, Lazăr Haberthal - din Montreal, - acesta, evreu, găsindu-și o altă patrie dincolo de Ocean, după cum reiese din scrisoarea plină de aduceri aminte și de evenimente, tipice epocii... Reproduc prima dintre scrisori cu ortografia și grafica vremii. "Dragul meu Vasil, Am găsit scrisoarea ta, la revenirea din voiajul
Scrisori din Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8866_a_10191]
-
român". O vocație a "asimilării", deci, vocație de care va vorbi și fiul său în textele memorialistice: "A făcut războiul și a fost decorat*. Cetățenia a dobândit-o prin lege specială votată de parlament înainte de 1914"5, fiind recunoscut drept "evreu de categoria a doua"6. [...] Profesional vorbind, Oscar Steinhardt își conservă standardele de excelență în toată această perioadă. Spiritul său inovator se manifestă și în ipostaza lui de director al fabricii Sylva, o instituție creată cu capital exclusiv românesc. Societatea
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
circulat prin atelierele fabricii în uniformă și cu sabia scoasă din teacă..."7 În timpul celui de-al Doilea Război Mondial nu pare să fie afectat de persecuțiile aplicate populației evreiești din România, datorită probabil și faptului că statutul său de "evreu de categoria a doua" îi punea la adăpost familia de măsuri vexatorii. Atitudinea sa față de mareșalul Antonescu va fi, sunt convins, un subiect de dispută: "Să nu mai aud nici un cuvânt împotriva țării sau a lui Antonescu: face tot ce
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
familia de măsuri vexatorii. Atitudinea sa față de mareșalul Antonescu va fi, sunt convins, un subiect de dispută: "Să nu mai aud nici un cuvânt împotriva țării sau a lui Antonescu: face tot ce e posibil, nu are pe cap numai grija evreilor, ai prefera cumva să fii pe front în coclaurile Rusiei?"8 - avea să le spună el celor doi fii. Această atitudine - după o fază, totuși, de reticență - avea să se transmită și lui N. Steinhardt. În schimb, în august 1944
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
bună prietenie. Era Nicolae Steinhardt, un om tare respectuos, cu bune maniere și cărturar de soi. Făcea parte din grupul de scriitori condamnați, între care erau Constantin Noica, Alexandru Paleologu, Sergiu Al. George, Dinu Pillat și alții. Numai el era evreu. Și, deși în celulele prin care m-am perindat erau preoți de diverse confesiuni, predicatori evangheliști, unitarieni etc., de niciunul nu s-a atașat așa de mult. De aceea, când mi-a spus că el, "ovreiul", cum își spunea foarte
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
romancierului italian, va rămâne celebru în istoria dinastiei prin codul său de legi, prin faptul de a fi pus în circulație prima monedă longobardă, înlocuind-o pe cea bizantină, dar și prin toleranța sa față de alte etnii, cum ar fi evreii, sau alte credințe religioase. Folosind surse de primă mână, Marco Salvador a reușit să reînvie o epocă (cu principalele sale locații cum ar fi Cividale, Brescia, Ravenna, Roma, Constantinopolul porfirogenetului Eraclion etc.) și o întreagă tipologie (de la călugărul clarvăzător, vindecător
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
a unui personaj precum generalul Antonescu își are originea în ideile vehiculate în cadrul unora din galeriile marilor cluburi fotbalistice. Ura de rasă și xenofobia au devenit forme curente de exprimare a insatisfacției sociale. Mai vechilor categorii, tocite prin suprauz (țiganii, evreii și ungurii), li s-au adăugat recent chinezii și arabii. Am avut prilejul unei discuții stupefiante cu un reprezentant tipic al acestui nou tip de xenofobie. "Și totuși, de ce-i urâți pe chinezi și pe arabi? Ați avut, vreodată, un
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
îl dă fiului său înainte ca acesta să se prezinte la Securitate, urmînd să fie arestat. Este același sfat, dar cu alte cuvinte, părintele îi cere imperios să nu-l facă de rîs și să nu se comporte ca un evreu fricos. Papa Ioan Paul al II-lea spune același lucru, nu într-o enciclică, ci într-o cuvîntare directă, iar cuvintele sale au de asemenea valoare testamentară: "Să nu vă fie frică!" În definitiv, întreaga acțiune, pe care mulți au
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
ale Inchiziției creștine, ca Giordano Bruno sau Gallileo Gallilei cu vestitul său E pur si muove. Și tot au avut noroc, că amândoi nu au fost arși pe rug de Inchiziția creștină. Așadar, la Amsterdam, în secolul al șaptesprezecelea, și evreii și creștinii sufereau la fel, când gânditorii lor încălcau legile doctrinelor lor, Spinoza fiind cel mai înalt exemplu al acestei autorități israelite fără milă, egalând-o pe cea creștină din epocă. Parisul de astăzi, angajat în polemici teribile, având ecou
Amsterdam, Spinoza, Centrul Mondial al doctrinelor nonconformiste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9919_a_11244]