2,392 matches
-
una prin excelență predispusă transmodernității. Calicantus: scene din viața lui Cristal este o scriere tulburătoare, de "biografie interioară", cum ar spune George Munteanu, greu de încadrat într-o specie literară. Sunt aici reflexe de Bildungsroman, de eseu, de memorii, de exegeză hermeneutică, de jurnal. Personajul central se numește Cristal și e ușor de identificat un alter ego al autoarei. Tehnica narativă simulează obiectivitatea scrierilor la persoana a III-a. Nu voi zăbovi asupra amănuntelor biografice nedisimulate, ci voi îndreptăți titlul acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
conform c]reia entit]țile și tr]s]turile individuale sunt instanțe ale formelor ideale (eide) și sunt mai bune sau mai rele în m]sura în care aproximeaz] sau deviaz] de la aceste paradigme perfecte. A doua noțiune deriv] din exegeza patristic] a capitolului I din Genez], care sugera c], prin crearea lumii, Dumnezeu a dat un caracter material instataneu unui plan care există deja ca idee etern] (rațio eternă) în mintea Să. (Acest] noțiune, denumit] uneori, „exemplaritate divin]”, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Române a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru.) Inconvenientul procedurii se relevă îndeosebi în absența perspectivei istorice, nu în sensul documentării eronate (din contra, criticul se arată foarte scrupulos în această privință), ci în impulsul de a-și supralicita obiectul exegezei. De pildă, e discutabil că - așa cum afirmă eseistul pe urmele lui Perpessicius - erotica lui Ion Minulescu ar fi „cea mai personală de la aceea a lui Eminescu încoace” sau că Remember de Mateiu I. Caragiale ar fi „cea mai pură expresie
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
figura tatălui prin „ruptură violentă” (Mateiu), „făcând abuz de autoritatea lui” (Luca Ion) ori, dimpotrivă, prin „formarea [...] unui supraeu indulgent și lejer” (Tușki). Însă centrul de greutate îl reprezintă analiza Momentelor, unde eseistul polemizează cu trei prejudecăți adânc înrădăcinate în exegeza caragialiană: valoarea strict contingentă a operei, unde, dimpotrivă, V. descoperă, urmare a unei lecturi existențialiste în linia Kierkegaard-Heidegger-Jaspers, „multe dintre elementele de bază ale unei posibile ontologii a cotidianității”; lipsa de organizare a volumului Momente din 1901, în fapt construit
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
în versiune engleză, Alexander Pope în literatura română, Oameni și locuri românești în romanele lui Peter Neagoe ș.a.) sunt bazate atât pe cunoașterea unei largi bibliografii, cât și pe o interpretare personală a textului literar, ilustrând pregnant preocuparea pentru o exegeză în spiritul comparatismului modern. Cartea Byron și byronismul în literatura română (1977) pornește de la definirea lui Byron - poet cu apartenență dublă, la tradiția neoclasică și la romantism - și a byronismului ca fenomen european „între modă și necesitate”. În situația în
VERZEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290502_a_291831]
-
corelate cu liniile generale ale politicilor de educare, cu impactul bibliotecilor literare și al colecțiilor de autor, prin care îndrumătorii de opinie ținteau nu doar formarea gustului cititorilor, ci mai ales propagarea de modele sociale, etice și estetice. Cât privește exegeza românească, V. examinează și presa literară, memoriile, însemnările, corespondența celor care au venit în contact cu literatura engleză, sesizând că receptarea critică are un vârf în secolul al XX-lea, când influența lui Byron este în evident declin. Autoarea definește
VERZEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290502_a_291831]
-
o sensibilă transformare a umanității rurale, care, chiar dacă nu se desfășura în sensul idilic proclamat propagandistic de autoritățile vremii, are loc în mod vădit și își găsește în V. un observator perspicace și neconvențional. Scriitorul a putut fi acuzat de exegeza anilor ’70 și ’80 de o oarecare „cedare” în fața rețetarului ideologic impus, până prin anii ’60, literaturii de gen. Acuzația e mult prea aspră: o anumită idealizare a contextului social e de pus mai degrabă pe seama structurii sufletești a prozatorului, interesat
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
deschideri către literatura de ultimă oră: Real și imaginar la Samuel Beckett, Antiromanul în literatura franceză contemporană, „Fructele de aur” de Nathalie Sarraute, Teatrul lui Eugen Ionescu, Preludii ionesciene, cu referire la critica românească a scriitorului, Ironia lui Proust, interesantă exegeză ce statuează două atitudini fundamentale ale viziunii proustiene, lirismul și ironia. V. a mai prefațat opere de Madame de Lafayette, La Fontaine, Racine, Balzac, Georges Courteline, Prosper Mérimée, Sainte-Beuve sau un volum consacrat dramaturgilor francezi contemporani. Tot postum au fost
VIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
Din confesiunile distinsei doamne M., ca și în următoarele două, Pagini și Fisuri (2003), predomină erosul, obsesia morții, dar mai ales revolta unei conștiințe vulnerate de agresiunile unui climat existențial perceput ca funciarmente advers. Textul din Pagini, deși clasat de exegeză ca poezie, e o alcătuire neconvențională, mai degrabă un text de frontieră, omolog autoficțiunilor în proză: un fel de jurnal, o corespondență prin internet, comentarii la acestea, pretins livrate (fragmentar și alternat) ca atare, de fapt atent „lucrate”, cu obținerea
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
între personalități ale acestei părți de veac. A făcut și cercetare literară consacrată scrisului românesc modern, autorii la care se oprește fiind Ionică Tăutu, Gh. Hagi-Peșacov, Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Alecsandri. Mai cu seamă Tragodia... lui Alecu Beldiman beneficiază de o exegeză completă („Arhiva românească”, 1940). Cât privește literatura veche, povestirea versificată Poveste de jale și pre scurt asupra nedreptei morți a preacinstitului Constandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Rumânești, compusă în grecește și istorisind uciderea marelui postelnic Constantin Cantacuzino, este pusă
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
revoluția de la 1848, utilizează o serie de informații furnizate de această sursă narativă, În special datele cu privire la numărul victimelor căzute În războiul civil. Cu excepția unor asemenea sumare mențiuni, Însemnările lui Dálnoki nu au mai fost valorificate istoriografic, fiind practic necunoscute exegezei dedicate memorialisticii revoluției. Ele sunt valoroase Însă tocmai din perspectiva calității lor de izvor memorialistic, subiectiv, semnificativ pentru atitudinile și convingerile intime ale participanților la revoluție. Paginile următoare cuprind o scurtă prezentare a respectivului izvor istoric. Ne vom opri doar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
manuscrisului, vezi R. Rațiu XE "Rațiu" și F. Sabău, „Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , Jurnal”, Manuscriptum, V, 1974, nr. 1, pp. 93-99. Opera lui Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" s-a bucurat de numeroase reeditări și de o generoasă exegeză, preponderent din spațiul istoriei literare; pentru aceasta, vezi Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, 1979, p. 199, sub voce „Codru Drăgușanu, Ion”. Despre relațiile „peregrinului ardelean” cu Italia a scris Claudio Isopescu, Il viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
abundența de fapte Înregistrate pentru prima oară. Ultima secțiune a cărții lui Pamfile a apărut postum, În 1926; ea se află mai ales sub semnul legendelor și al tradițiilor biblice. Dacă studiile citate până acum sunt documente de bază pentru exegeza asupra ideii de destin În folclorul românesc, a existat În ultimele decenii ale secolului al XIXlea și primele decenii ale secolului al XX-lea o Întreagă suită de monografii, extrem de bine documentate, care atacă zone specializate ale etnologiei, dar unde
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
prin sugestie hipnotică, să îndemne la acțiuni premature sau naive. 64 Rămâne să ne mai ocupăm de acele concepții despre funcția literaturii care gravitează în jurul cuvântului "catharsis". Acest cuvânt grecesc, folosit de Aristotel în Poetica, a avut o istorie lungă. Exegeza sensului în care Aristotel a folosit acest cuvânt este încă controversată, dar ceea ce a vrut să spună Aristotel, deși reprezintă o problemă interesantă pentru exegeți, nu se cade să fie confundat cu problema căreia acest termen a ajuns să-i
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
joc de fapte nobile, dar nu le uită generații de-a rândul"10 ș. a. Paragrafele de mai sus, reproduse in extenso sunt concludente nu doar pentru imaginea levantinului cât, mai ales, pentru corecta așezare și înțelegere a paradigmaticului homo duplex. Exegeza a vorbit de adoptarea nei prudentia ce, în triste împrejurări politice, a fost considerată adesea drept civism sau, invers, lipsă de conștiință. Antecedentele urcă, iarăși, până la lumea bizantină, autocratică. Generalul Kekaume-nos îndeamnă "să nu ai încredere", să înaintezi în viață
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
Oxford University Press Augustin (1991): De dialectica, traducere, note și comentarii Eugen Munteanu, București, Humanitas Augustin (1994): De magistro, traducere Mihai Rădulescu și Constantin Noica, 310 introducere și note Lucia Wald, București, Humanitas Augustin (2002): De doctrina christiana. Introducere În exegeza biblică, traducere Marian Ciucă, București, Humanitas Austin, J. (1975): How to Do Things with Words, Massachusettes, Harvard University Press Cambridge Barsalou, W., (1992): Cognitive Psychology. An Overview for Cognitive Scientists, London, LAWRENCE ERLBAUM ASSOCIATES, PUBLISHERS Barthes, R., Baudry, J.L., Derrida
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Theodor Codrescu). Numirea sa, în 1876, la conducerea Arhivelor Statului (al căror director va rămâne până în 1900) îi va permite acumularea unui tot mai consistent fond documentar, din a cărui stăruitoare investigare, va rezulta, prin juxtapunerea și ansamblarea mă-iastră a exegezelor dezvoltate, Istoria critică a românilor (publicată mai întâi, fragmentar, în Revista ,,Columna lui Traian’’, numerele pe 1872, apoi în volum, ediția I, în 1873 și ediția a II-a, care conținea și o Introducere la un preconizat volum al II
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
Theodor Codrescu). Numirea sa, în 1876, la conducerea Arhivelor Statului (al căror director va rămâne până în 1900) îi va permite acumularea unui tot mai consistent fond documentar, din a cărui stăruitoare investigare, va rezulta, prin juxtapunerea și ansamblarea mă-iastră a exegezelor dezvoltate, Istoria critică a românilor (publicată mai întâi, fragmentar, în Revista Columna lui Traian, numerele pe 1872, apoi în volum, ediția I, în 1873 și ediția a II-a, care conținea și o Introducere la un preconizat volum al II
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
istoric al textelor, lui i se adăuga dorința vie de a interpreta însemnătatea textului pentru contemporanii săi. Fenomenul nu era specific doar iudaismului. Încă din sec. al VI‑lea î.Cr., era în curs de formare tradiția greacă de interpretare simbolică; exegezele din literatura homerică fiind alcătuite de pe poziție teologică sau filosofică. Interpretările mai târzii implicau adesea retranspunerea doctrinelor noi în lucrările scriitorilor clasici. Astfel, până în vremea lui Cristos în cultura iudaică, dar și în cea greacă, exis‑ ta o tradiție dinamică
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ce ați pornit descifrarea acestui Chip? Nu v-a fost teamă de vastitatea teritoriilor ce trebuiau investigate? Că veți deforma imaginea celor ce l-au văzut înaintea dumneavoastră? S-au scris, într-adevăr, la noi și peste hotare, cărți profunde, exegeze ilustre despre opera și viața lui Eminescu. Le-am citit cu mare atenție, așa cum am procedat și cu celelalte, mai puțin izbutite, dar imaginea oferită de ele mi s-a părut puțin cam idilică. I-am recitit atunci opera poetică
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
ce ați pornit descifrarea acestui Chip? Nu v-a fost teamă de vastitatea teritoriilor ce trebuiau investigate? Că veți deforma imaginea celor ce l-au văzut înaintea dumneavoastră? S-au scris, într-adevăr, la noi și peste hotare, cărți profunde, exegeze ilustre despre opera și viața lui Eminescu. Le-am citit cu mare atenție, așa cum am procedat și cu celelalte, mai puțin izbutite, dar imaginea oferită de ele mi s-a părut puțin cam idilică. I-am recitit atunci opera poetică
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
-o în închideri mai vaste. Coliba devine sat, apoi cetate, apoi însăși ființa istorică a omului. Toată istoria omului - vom spune - este o bildende Kunst, o artă plăsmuitoare, generatoare de formă, în care se reiterează simbolic actul cosmic al Facerii. Exegeza modernă a religiilor ne-a arătat că fiecare activitate este, în rădăcina ei, o asemenea reiterare. Nu numai agricultorul (a cărui muncă este rit) sau întemeietorul de cetate, dar fiecare om este purtat, în gesturile lui esențiale, de un patos
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sănătate a organismului uman 92 referințe Metodica predării limbii române 2400 de referințe Mihai Dinu Gheorghiu 262 de referințe Mihai Eminescu (1999 - 2000) 58 referințe Mihai Eminescu. Bibliografie pe perioada 1990 1998 1105 referințe Mihai Eminescu. Bibliografie selectivă. Ediții. Traduceri. Exegeză. 55 referințe Mihai Ralea 160 referințe Mihai Ursachi 612 referințe Minorii în dreptul penal 7 referințe Misionarii iezuiți în Moldova - 29 referințe Mistica și estetica lui Plotin 164 referințe Mit și magie în literatura lui Blaga ( Bibliografie 1980-1997) 220 referințe Modalități
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
stânga la dreapta) din șirul reprezentat de Breughel poate fi în același timp Naum sau autorul romanului, surprins într-un moment de totală sinceritate auctorială. Descrierea ekphrastică din Ucenicul neascultător este "contaminată" de câteva interpretări ale tabloului flamand prezente în exegeza plastică românească a deceniilor 6-7. Ion Biberi (vezi nota 21) reține tabloul pentru subtilitatea exprimării ideii de cădere ineluctabilă, tragică. Ideea este reluată și de George Bălăiță, cel de-al patrulea orb din tablou impresionează prin resemnarea cu care "se
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Neuchâtel-Paris, 1952), lucrare a cărei miză vizează dialogul ecleziologic 16. Teologul rus consideră pe bună dreptate că problema Tradiției și cea a a ierarhiei post-apostolice este strâns legată de natura sacramentală a Ecclesiei, atât sub raport istoric, cât și doctrinal. Exegeza romano-catolică consideră pasajul de la Matei XVI, 18 despre întemeierea Bisericii pe Petru ca reprezentând expresia unui principiu primordial pentru cinul ecleziatic. Problema exegetică pe care o ridică acest pasaj nu se rezumă numai la întrebarea dacă Biserica se întemeiază pe
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]