5,557 matches
-
Va fi prim-ministru pentru câteva luni, la 10 februarie 1938 regele cerându-i demisia. Era actul final al unei activități politice care începuse sub semnul unui ardent patriotism, dar degenerase într-o formulă nefastă, înrudită cu diversele totalitarisme de extremă dreaptă ale epocii. G. se va stinge din viață curând, la numai 57 de ani. Militantul neobosit pentru unirea Transilvaniei cu țara publicase încă înainte de război o serie de volume conținând articole politice: O seamă de cuvinte (1908), Însemnările unui
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
codurilor ideologice după 1989 Ieșirea din « literatura socialistă » Construcția socială a intelectualilor: o retrospectivă istorică Monografia ideologiilor literare Anii ’90: Întoarcerea cămășii Declinul Uniunii Scriitorilor, Înmulțirea premiilor literare Noii ideologi și spectrul revoluției conservatoare O spălare ideologică Dublul discurs al extremei 6. Winners și loosers Timpul profeților Noile structuri Politizarea intelectualilor Genealogii și traiectorii Întreprinzătorii noii ordini morale Bibliografie Prefață Această carte reunește pentru prima dată În limba română rezultatele mai multor proiecte de cercetare privind elitele intelectuale din două țări
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
muzeul de la Sighet devenit reper al noii „societăți civile”, serialul TV „Memorialul durerii”, revista Memoria) și s-au aliniat ideologic la direcțiile unei istoriografii politic marcate de autori precum François Furet (1995) ori Stéphane Courtois (1997), orientată cu precădere spre extremele „sistemului”, „călâii” (organele de represiune ale regimului comunist) și „victimele”, precum spre diferitele forme de opoziție, de la „rezistență” la „dizidenta”. Caracterul polemic, acumularea necritica de documente și moralizarea discursului au fost principalele reproșuri aduse acestei istoriografii, orientată prioritar spre judecarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
strategii individuale și colective În raport cu PDS, partid În care se regăsesc majoritatea foștilor membri ai școlilor de partid, care a făcut din excludere (partidul fusese declarat la un moment dat „anticonstituțional”, Verfassungswidrig, datorită faptului că adăpostea un grup minoritar de extremă stânga, „Platformă Comunistă”) un program de opoziție față de orice formă de excludere. PDS părea să fi reușit Într-o mai mică măsură să-și desăvârșească modernizarea ca partid al „stângii europene”, așa cum o doreau unii dintre liderii săi, datorită prezenței
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nu doar școală, dar și partidul pentru care se angajase cu consecventă. N-a mai avut nici o activitate politică după aceea, s-a retras din partid și s-a Înscris Într-un sindicat care să-i poată reprezenta interesele. Cu exceptia extremei drepte, toate partidele i se par demne de Încredere și se declară dispus să le susțină pe toate cele care reprezentau pluralismul și democrația, care deveniseră convingerile sale. Joachim L. nu voia să-și revadă foștii colegi de la Parteihochschule Karl
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
putin dezvoltată. André Brie răspundea În momentul anchetei de politische Bildung În conducerea PDS, dar se simțea depășit și incompetent pentru o asemenea sarcina. Realizarea unei adevărate pregătiri politice, ar fi presupus mult mai mult efort. «Am trecut de la o extremă la alta, așa cum li se Întâmplă Întotdeauna germanilor: nu există metodă, nici concertare În organizare, nu există o concepție unitară.» Și nu se Întrevedea nici o soluție pe termen scurt. Ceea ce lipsea În special era o concepție modernă a stângii occidentale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
au fost posibile datorită publicării mai multor antologii. Dar examinarea raporturilor dintre literatura și politica rămâne foarte lacunara, În afară cazurilor când este vorba de statutul de victimă al cutărui autor sau de denunțarea unora din cei compromiși. Trecuturile de extremă dreaptă sunt mult mai discret tratate, când nu este vorba chiar de-o adevărată reabilitare. Angajamentul fascist este adesea prezentat că un accident biografic de tinerețe, care n-ar fi afectat frontierele dintre literatura și politică, daca n-a contribuit
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de toată lumea, În unele cazuri a fost nevoie de patruzeci de ani ca ele să fie puse În discuție publică și continuă să fie teme tabu pentru o parte a intelectualității românești. Or tocmai această orientare spre dreapta și spre extremă dreaptă, precum și stigmatul naționalismului au Împiedicat recunoașterea politică și intelectuală a reprezentanților acestui exil. Unul din pericolele cu care se confruntă cercetarea și restabilirea adevărului istoric este și restaurarea unui consens În exil și asupra exilui printr-o reacție de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mult mai pragmatică și urmărea „recuperarea” cât mai multor suflete rătăcite. După 1989, discursul oficial s-a schimbat și reabilitarea colectivă și nediferențiata a vechiului exil a produs efecte perverse asemănătoare celor ale fostului antifascism instituțional: legitimarea naționalismului și a extremei drepte În numele rezistenței „antitotalitare” și/sau al performanței culturale. Acest discurs reprezintă În momentul de față principalul obstacol În calea „prelucrării trecutului” În România. Pentru a identifica mai bine un specific românesc al exilului și elementele comune cu situația existentă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
aceștia apar informații tot În cartea lui Dumitrescu). Printre refugiații care au părăsit România după 1945 temându-se de consecințele ocupației sovietice, o populație de fapt foarte heterogena, cei care au constituit „exilul românesc” proveneau În majoritate din rândurile fostei extreme drepte (legionari și colaboratori ai regimului Antonescu), stabilindu-se inițial, după cât se pare, mai ales In Germania de Vest. Structură politică („statul românesc În exil”) organizată cu sprijin american după 1947 de către câțiva oameni politici „democrați”, partizani ai alianțelor tradiționale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
culturale asupra vieții literare românești. Cei mai Îndrăzneți În linia numită de «naționalizare» a partidului comunist, deja desemnați de Monica Lovinescu drept reprezentând «nouă dreapta» românească Într-un partid presupus a fi «de stânga», vor deveni, În anii ’90, refondatorii extremei drepte naționale. Ei Își revendică astăzi rezistență față de linia internaționalista („kominternistă») a partidului comunist, denunță «Holocaustul Împotriva culturii române» și pretind că ar fi sabotat sistemul din interior (vezi Bădescu, Ungheanu, 2000). Dezbaterea În jurul postmodernismului la sfârșitul anilor ’80 prevestește
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a națiunii, a fost celebrat În mod aproape consensual Încă de la Începutul anilor ’90. Sistematic cenzurat până În 1989 datorită apologiei nazismului și fascismului național al «Gărzii de Fier», precum și responsabilității sale În orientarea unui număr Însemnat dintre discipolii săi către extremă dreaptă, Nae Ionescu reprezenta Incarnarea râului istoric absolut pe care regimul comunism pretindea că reușise să-l extirpe. Denunțând efectele perverse ale unei cenzuri care, desi revendicându-se dintr-o tradiție antifascista, făcuse imposibilă o adevarată abordare critică a trecutului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
funeste ale acțiunii sale. Narcisismul intelectualilor de astăzi În căutare de genealogii proprii, grăbiți să șteargă «paranteză istorică comunistă» și să restaureze o mitică vârstă de aur a culturii naționale este, fără Îndoială, o altă cauză. Un dublu discurs al extremei Este vorba În fond de un dublu discurs extremist, cel al unui fascism ordinar și cel al unui elitism care se pretinde apolitic sau uneori chiar liberal sau pro-occidental. Punctele lor de Întâlnire se situează În reprezentarea istoriei și În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
asociații ale «societății civile» (Alianță Civică). GDS avea să aibă un nou puseu mobilizator patru ani mai tarziu, În 2000, după Înfrângerea acestei coaliții democrate și liberale și apariția În al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale a candidatului extremei drepte, Vadim Tudor (situație comparabilă din punct de vedere electoral cu ceea ce s-a petrecut În Franța În 2002, cu Le Pen). Mobilizarea În favoarea lui Iliescu, revenit la putere ca președinte al republicii, după ce petrecuse patru ani În opoziție, ales
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Fassmann și Rainer Münz (coord.), Migration în Europa: historische Entwicklung, aktuelle Trends und politische Reaktionen, Campus, Frankfurt am Main. Opitz, Heinrich (1988), „Wessen wir uns nicht versichern müssen. Gedanken zur Nietzsche-Diskussion”, Theorie und Praxis, 3. Ornea, Zigu (1995), Anii treizeci. Extremă dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București. Osang, Alexander (1992), Aufsteiger Absteiger. Karrieren în Deutschland, Links, Berlin. Paști, Vladimir (1995), România În tranziție. Căderea În viitor, Nemira, București. Perian, Gheorghe (ANUL), Scriitori români postmoderni, EDITURA, LOCALITATEA. Petcu, Dionisie (1993), Nicolae
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Springer (Bild-Z), ajungînd chiar pînă la denumirea statului („DDR”), niciodată pe deplin recunoscut. Criticii „de la stingă” preferă să vorbească mai degrabă de „socialism real” sau de „stalinism”, În vreme ce celelalte se Înscriu În tradiția anticomunismului conservator, al dreptei extreme sau al extremei drepte. Pentru primele, se pot cita lucrările istorice despre impunerea leninismului și studiile sociologice asupra inegalităților sociale. Pentru celelalte, În special cercetările și publicațiile privind „comunismul” și „totalitarismul”. În cursul unei conferințe a economistului Dieter Klein, la sediul PDS din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
000 de volume și îi dăruise diurna de deputat. În ceea ce privește situarea politică, I. este, prin excelență, un naționalist democrat. Democratismul consecvent și incoruptibil l-a determinat în perioada interbelică să respingă hotărât naționalismul extremist, șovin, să combată intransigent mișcările de extremă dreapta, să înfiereze nazismul și să denunțe ca antinațională politica de orientare spre Germania hitleristă. Stârnind prin aceasta ura legionarilor, „dascălul neamului” a plătit cu viața curajul de a fi încercat să împiedice instaurarea barbariei în România. Prin scrierile sale
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
evalua itemii în acord cu poziția sa, adică va folosi ca puncte de reper atitudinile, valorile proprii. Mecanismul de proiecție este „îngroșarea prin contrast”. În general, oamenii au tendința să plaseze afirmațiile cu care nu sunt de acord mai la extrema opusă decât în realitate; astfel, subiectului care are o atitudine defavorabilă cu privire la obiect, o propoziție ce exprimă o atitudine neutră față de acel obiect i se va părea favorabilă. Același mecanism funcționează și în cazul procedeului numit „emiterea de opinii” sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Populația feminină de 15 ani și peste din România, după școlaritate și numărul de copii Sursa: Recensământul populației și locuințelor din România, 2002 După cum se poate sesiza, diferențele de școlaritate sunt perfect corelate cu numărul de copii, mai ales la extrema mulți copii (3, 4, 5 și peste): cu cât școlaritatea e mai mică, culminând cu „fără școală”, cu atât proporția femeilor ce au trei copii și peste este mai mare. 6.3. Satisfacția în viața familialătc "6.3. Satisfacția în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și creștere a copiilor (Waite, Gallagher, 2000). Se poate constata o ideologie a experților (sociologi, psihologi, antropologi, juriști etc.), a oficialităților și a oamenilor de cultură în general despre „valorile familiale”, începând de la apărătorii fervenți ai valorilor familiale tradiționale până la extrema cealaltă, care pledează împotriva oricărei îngrădiri și constrângeri cu privire la opțiunea de viață, contestând deci și militantismul pentru mariaj, fie el în formă mai puțin tradițională. Apărătoarele acestei poziții susțin că promovarea valorilor familiale maschează deliberat sau nu perpetuarea dominației bărbatului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Ist. lit. (1941), 831, Ist. lit. (1982), 915; Papadima, Creatorii, 93-104; Murărașu, Ist. lit., 409-410; Micu, „Gândirea”, 978-979; Mircea Braga, Recursul la tradiție, Cluj-Napoca, 1987, 104-105; Tudor Teodorescu-Braniște, Între presă și literatură, II, București, 1989, 125-130; Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, București, 1996, 28-29, passim; Mihail Sebastian, Jurnal, îngr. Gabriela Omăt, pref. L. Volovici, București, 1997, 37-38. C.H.
ROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289383_a_290712]
-
afirme o viguroasă identitate a contribuției bănățene. Autorul tabloului regional deține o calitate nu tocmai comună: simțul măsurii, care îl ferește atât de frenezia autohtonistă/localistă („Banatu-i fruncea!”), cât și de complexul sterilizant al marginalității. Într-o anumită măsură, de extreme îl protejează însăși metoda adoptată, R. urmărind cu o implicare detașată cum se inserează literatura bănățeană în „întregul” literaturii naționale și, concomitent, care sunt notele ce îi conferă diferența specifică, într-un joc bine condus între general și particular. Materia
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
îndrăgostise de soția unui om politic notoriu, ministru, și, ca el să consimtă a-i reda acesteia libertatea, îi acceptă condițiile. Schimbă linia ideologică a ziarului său foarte influent, atrăgându-și astfel ura tinerilor membri ai unei formații teroriste de extrema dreaptă. Situația din Ion se repetă în cu totul alt mediu (protipendada bucureșteană, cercurile industriale și gazetărești), iar foamea țărănească de pământ devine arivism social feroce. Deși romanul suferă de pe urma ezitărilor autorului între obiectivul inițial (critica politicianismului ca rău funest
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
modernă, pretenția individului la independență nu a devenit atât de radicală. Ideea unui individ autonom a cărui libertate era bazată pe abilitatea de a acumula bogăție și de a-i exclude pe alții din domeniul său material era atât de extremă, Încât a amenințat cu dizolvarea naturii sociale a vieții umane și cu o reîntoarcere la războiul coșmaresc al lui Hobbes, război al tuturor Împotriva tuturor. În timp ce filosofii iluminiști au pus accentul pe meritele diferențierii, ei nu au prezentat o viziune
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și furia lor sunt adesea direcționate către imigranți și azilanți, pe care Îi văd ca pe o amenințare la abilitatea lor de a-și menține identitatea culturală. Sentimentul de a fi „invadați” duce adeseori la xenofobie și mișcări politice de extremă dreaptă. Totuși, subculturile locale, În special cele care există ca minorități În interiorul unei culturi mai mari, care pretinde să reprezinte identitatea națională, au găsit motive să creeze o cauză comună cu Uniunea Europeană. Scoțienii și catalanii, de exemplu, văd Uniunea Europeană ca
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]