1,796 matches
-
(n. 1 aprilie 1942 satul Făclia Județul Constantă - d. 1 iulie 2003 Dragalina Județul Călărași) a fost un deputat român în legislatura 1992-1996, ales în Județul Constantă pe listele partidului PDSR. Pe data de 1 iulie 2003, atât , cât și soția sa, împreună cu fiica Aldea Alină
Mihai Liță () [Corola-website/Science/305479_a_306808]
-
le-a spus arhiepiscopului și conducătorilor cetății tot ce se întâmplase și că trupul fericitei zăcea pe pământ, și că era cinstit de Dumnezeu cu strălucire cerească. Aceasta auzind, arhiepiscopul împreună cu mai-marii cetății și cu popor mult, au alergat cu făclii și cu tămâie și cu rugăciuni, și văzând sfântul trup strălucind cu acea lumină dumnezeiască, s-au minunat cu toții și au lăudat pe Dumnezeul minunilor, Care și acum, în vremurile din urmă, preamărește pe robii Săi care împlinesc cu fapta
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
Domnească cea din Târgul Argeș-ului, trupul ei a devenit mult mai ușor, iar oamenii au trimis scrisoare lui Radu Vodă, cel poreclit Negru (care zidise și biserica). Acesta, de cum a fost înștiințat, a pornit îndată cu mult alai, cu făclii și cu tămâieri, mergând către Dunăre și a adus sfintele ei moaște în Țara Românească. Le-a așezat în Biserica Domnească, în orașul Argeș. Acolo au stat sfintele ei moaște până la zidirea Mănăstirii Curtea de Argeș de către Neagoe Basarab. Aici au fost
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
de "Tschukurowa" (azi Ciucurova). O altă localitate, "Büffelbrunnen" (Fântâna bivolului) (azi Costinești), era și un loc unde își petreceau vacanțele sașii transilvăneni. La Murfatlar au fost înființate vii care rodesc și în prezent. Alte localități au fost Tariverde, "Fachria" (azi Făclia), "Kobadin" (azi Cobadin), "Sarighiol" (azi Albești), "Groß Pallas" (azi Palazu Mare), Cogealac, "Malkotsch" (azi Malcoci) și "Kalfa" (azi Dobrevo, în Cadrilater) localități existente și astăzi, precum și satul "Kolelie" (ulterior Colelia), care a dispărut. (Atmagea, Ciucurova, Malcoci sunt toponime turcice.) Localitatea
Germani dobrogeni () [Corola-website/Science/313887_a_315216]
-
construit un grup sanitar cu gresie și faianță. Cheltuielile s-au ridicat la 835 milioane de lei vechi. În presă, s-a vehiculat ideea că aceste cheltuieli au fost supravaluate. La 4 iunie 2004, în fața statuii a fost amplasată o făclie arzătoare, alimentată cu gaz metan. Aceasta a fost aprinsă de prim-ministrul Adrian Năstase. Pe făclie a fost așezată o placă metalică cu următoarea inscripție: este construită din bronz și are o înălțime de 6,90 m și o greutate
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt () [Corola-website/Science/323967_a_325296]
-
lei vechi. În presă, s-a vehiculat ideea că aceste cheltuieli au fost supravaluate. La 4 iunie 2004, în fața statuii a fost amplasată o făclie arzătoare, alimentată cu gaz metan. Aceasta a fost aprinsă de prim-ministrul Adrian Năstase. Pe făclie a fost așezată o placă metalică cu următoarea inscripție: este construită din bronz și are o înălțime de 6,90 m și o greutate de 19 tone. Ea este așezată pe un soclu înalt de 8 metri. De o parte
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt () [Corola-website/Science/323967_a_325296]
-
în Sfatul Țării. Apărut la Chișinău abia în 1906, primul ziar de limba română, "Basarabia", funcționează mai puțin de un an, autoritățile închizându-l după ce publică Deșteaptă-te, române!. În 1912, când se celebrau cei 100 ani de la anexarea rusească, "Făclia Țării" scria că "Țărișoara noastră este cuprinsă de întuneric ca și o sută de ani în urmă"; ziarul este închis imediat de autorități. În chemările către basarabeni lansate în aprilie 1917, Emanoil Catelli spunea : Declanșarea revoluției ruse din februarie 1917
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
Bulat. Alți tineri au debutat prin intermediul concursului „La Steaua”, desfășurat de către Uniunea Scriitorilor din R. Moldova: Aurelia Borzin, Doina Postolachi, Adrian Gavriliuc. Activitatea Clipei Siderale e frecvent reflectată în paginile săptămânalului „Literatura și Arta”, dar și în ziarele „Glasul Națiunii”, „Făclia”, „Florile dalbe”, „Ziarul de Gardă”, „Curier pedagogic”. Apariții sporadice în „Dacia literară”, „Curierul românesc”, „Oglinda literară” ș.a. din dreapta Prutului. Emisiunile: „Semnal-Junior” și „Ars-adolescentina” ale Radioului Național, prin atașamentul special față de tinerii creatori al jurnalistei Zina Izbaș, au mediatizat încă de la
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
Glasul națiunii. - 1991. - 6 noiemb. - P. 2. FILIP, IULIAN. Oglinzii făcută țăndări. Revista OGLINDA, 2008. GAFTON, MARCELA. Clipa Siderală // Țara. - 2002. - 9 apr. GÂRNEȚ, VASILE. Veneția ca un poem. Contrafort, Nr. 1-2, ianuarie-februarie 2009. IACHIM, ION. Mărturisire ca o înflorire // Făclia. - 2002. - 13 apr. - P. 2. JOSANU, TUDOR. La Putna mi-e drumul // Călărașii. - 1994. - 9 apr. LANGA, ANDREI. Strigătul și ecoul conștiinței de artist // Furnica. - 2001. - oct. - P. 4. LĂPUȘNEANU, ION. O simfonie a dorului: [Pref. la cartea “ De dor
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Pref. La vol. Veneția ca un dat. Jurnalul unui evadat din Est/Venezia ti fu data. Diario di una latitante del Est. Chișinău, Cartier, 2008. SLUTU-SOROCEANU, NINA. Dezlegarea de muțenie // Lit. și arta. - 2005. - 21 apr. - P. 1. UNGUREANU, LIDIA. Făclie arzând în hăul disperării...: [Activitatea poetei Eugenia Bulat] // Lit. și arta. - 1996. - 26 sept. - P. 2. VASILE, GEO. Identitate în non-apartenență sau poezia unei evadate din Est. Pref. la vol. ÎN DEBARA. Al doilea Jurnal al unui evadat din Est
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
partid și comunicate oficiale. În general, presa folosea cam același limbaj, cu deosebiri în funcție de profilul publicației. În fiecare județ existau apoi ziarele județene, organe deopotrivă ale comitetelor județene de partid și ale consiliilor populare județene. Numele acestora reflectau „culoarea” regimului: Făclia (Cluj), Drapelul (Timișoara), Flacăra Iașului (Iași) etc. Atmosfera din redacțiile comuniste era una apăsătoare, constrânsă de stricta supraveghere a unicului partid. Tovarășul nu trebuia să lipsească din niciun număr al presei. De altfel, a devenit lege ca atât numele, cât
Comunismul și presa românească () [Corola-website/Science/318864_a_320193]
-
tărâm strălucind de razele soarelui. Pe lângă acest rai, Noul Ierusalim al Apocalipsei pare auster, dar este o cetate spirituală: „Cetatea n-are trebuință nici de soare, nici de lună, ca s-o lumineze; căci o luminează slava lui Dumnezeu, și făclia ei este Mielul”. La fel și în cazul chinurilor prin care trec păcătoșii în "Apocalipsa lui Petru". Aici nu ne aflăm în Sheolul evreiesc, sau printre focurile din câmpia lui Hinnom, ci ne aflăm printre caznele din Tartar și noroiul
Apocalipsa lui Petru () [Corola-website/Science/321235_a_322564]
-
și de Scriitor al Poporului (1982). Bucov a colaborat la reviste de stânga ori de avangardă de-butând, probabil, la „Herald" (1933), cu o traducere din rusește. Continuă apoi să publice versuri și proză la „Adevărul literar și artistic", „Cuvântul liber", „Făclia" și „Societatea de mâine", semnând fie Bâcov, fie Bucov. Lirica este a unui insurgent gălăgios, care anunță „apusul Parnasului" și respinge poezia „burgheză" (în care include și „hârdăul eminescian"), cultivând programatic o tematică ostentativ proletară. Modelul era poezia sovietică a
Emilian Bucov () [Corola-website/Science/321675_a_323004]
-
deosebit din cauza inscripției: Ki el mesuot Lahish anahnu shomrim kehol haotot asher natan Adonay, ki lo nire et Azeka După opinia lui Yigael Yadin expresia „el mesuot Lahish” trebuie citită „al mesuot Lahish” , cu alte cuvinte, gardă orașului raportează că făcliile de la Azeka, orașul vecin, s-au stins, si ca Nabucodonosor, regele Babilonului, a cucerit deja orașul, iar tot ce mai rămâne apărătorilor Lahishului este să continue să se baricadeze în cetate. geologul Beni Beghin este de altă părere, și afirmă
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
deja orașul, iar tot ce mai rămâne apărătorilor Lahishului este să continue să se baricadeze în cetate. geologul Beni Beghin este de altă părere, și afirmă că ostrakonul cuprinde un raport de rutină, în care autorul raportează că gardă privește făcliile Lahishului pentru a primi porunci de la comandament, deoarece nu poate vedea făcliile din Azeka care se aflau într-un loc prea jos. Localitatea a fost reînnoita în timpul dominației persane ahemenide, când a fost capitala de district, fiind dotată cu un
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
să se baricadeze în cetate. geologul Beni Beghin este de altă părere, și afirmă că ostrakonul cuprinde un raport de rutină, în care autorul raportează că gardă privește făcliile Lahishului pentru a primi porunci de la comandament, deoarece nu poate vedea făcliile din Azeka care se aflau într-un loc prea jos. Localitatea a fost reînnoita în timpul dominației persane ahemenide, când a fost capitala de district, fiind dotată cu un mic palat și un templu ("al Soarelui"). Ea a decăzut în epoca
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
a continuat activitatea ziaristică deja începută în perioada 1940-1941 la publicația „Vestul". Între anii 1942 și 1944 a efectuat stagiul militar, fiind mobilizat pe frontul din Bucovina, după care a lucrat ca ziarist, dar și ca redactor, la „Românul" (1945), „Făclia Banatului" (1945-1948), „Drapelul roșu" (1948-1950), colaborând și la publicațiile „Colț de țară", „Fruncea", „Scrisul Bănățean" (devenită apoi „Orizont", „România literară" etc., în perioada tulbure de tranziție a puterii politice spre regimul comunist. Cu toate că unele din publicațiile la care a lucrat
Mircea Șerbănescu () [Corola-website/Science/327497_a_328826]
-
publicațiile „Colț de țară", „Fruncea", „Scrisul Bănățean" (devenită apoi „Orizont", „România literară" etc., în perioada tulbure de tranziție a puterii politice spre regimul comunist. Cu toate că unele din publicațiile la care a lucrat erau patronate politic („Românul" de către Partidul Național Liberal, „Făclia Banatului" de către Partidul Social-Democrat, iar mai târziu "Luptătorul bănățean" sub egida Partidului Comunist Român), în ciuda vicisitudinilor vieții și a presiunilor politice, nu s-a angajat în niciun partid, nedevenind membru nici măcar al Partidului Comunist. A fost membru fondator al Filialei
Mircea Șerbănescu () [Corola-website/Science/327497_a_328826]
-
organizată o ședință la minister care se anulează apoi, în anticameră așteaptă o mulțime de oameni, printre care și Manuela Gherdan (Carmen Galin) care vrea să se prezinte la concurs, nu se găsesc mănuși în recuzita teatrului, o ziaristă de la „Făclia” vrea tocmai atunci să ia un interviu. În plus, în anticameră așteaptă și soțul directoarei, dirijorul Mihai Dan (Radu Beligan), care este amânat permanent și pus să aștepte. Când intră în birou, el îi spune soției că problemele de acasă
Premiera (film) () [Corola-website/Science/326499_a_327828]
-
domeniu. Se numără printre membrii colectivelor fondatoare a publicațiilor Mesagerul transilvan, Gazeta de Cluj-Napoca, Inițiativa particulară, alături de scriitori precum Tudor Dumitru Savu, Grigore Zanc, Constantin Mustață, Petre Prunea, Marin Oprea ș.a. Redactor la Gazeta de Cluj-Napoca (1990-1997), Scutul patriei (1958-1960), Făclia (1961-1990), Mesagerul transilvan, Editura Sfinx, Urzica, Curierul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, Informația, Tribuna afacerilor, Adevărul de Cluj, Jurnalul Național. În toată această perioada a scris subiecte din domeniul economic, analiză economică, pamflet, notă critică, foileton, toate aceste genuri jurnalistice primind un
Ion Constantinescu (publicist) () [Corola-website/Science/323071_a_324400]
-
subiecte din domeniul economic, analiză economică, pamflet, notă critică, foileton, toate aceste genuri jurnalistice primind un strop de umor din partea autorului. Este vicepreședintele ”Ligii Scriitorilor”. Din 1997 până în prezent este redactor-șef la "Tribuna afacerilor" din Cluj-Napoca. După desfințarea revistei "Făclia", unde a activat timp de 27 de ani ca redactor șef , a fondat împreună cu profesorul Petre Prunea și scriitorul Dumitru Savu publicația "Mesagerul transilvan". Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști și al Filialei Ardelene a Societății Scriitorilor “Costache Negri”, cu sediul
Ion Constantinescu (publicist) () [Corola-website/Science/323071_a_324400]
-
discuțiilor când l-a citat pe Lenin: "trebuie să luptăm pentru "unirea" copiilor de "toate" naționalitățile în școlile "unice" ale localității respective, trebuie ca în problema școlii, muncitorii de toate naționalitățile să ducă "laolaltă" politica proletară." În zilele următoare ziarul "Făclia" din Cluj a publicat luările de cuvânt ale studenților și profesorilor la conferință. Studenta Magdalena Kacsó de la Universitatea Bolyai, rectorii celor două universități, Constantin Daicoviciu și Lajos Takács continuă ideile lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, cerând organelor de partid soluționarea "apropierii" studenților
Universitatea Bolyai din Cluj () [Corola-website/Science/326900_a_328229]
-
de geografie a universității ieșene nu a putut să creeze o ”școală”, să formeze discipoli, el a desțelenit un drum, a pus o sămânță în ogorul unei noi discipline-noi pentru vremea de atunci-geografia. Cei care l-au urmat au dus făclia aprinsă de el, tot mai sus, tot mai departe.
Ștefan D. Popescu () [Corola-website/Science/324688_a_326017]
-
(n. 1931 - d. 2000) a fost un fotograf român, care a fost o perioadă de timp fotograful personal a liderului comunist român Nicolae Ceaușescu. Și-a început cariera la ziarul Făclia din Cluj, în 1954, iar în 1962 s-a mutat la București la redacția Contemporanul, unde a lucrat până în 1990. O dată cu vizita lui Richard Nixon în România, prima vizită a unui președinte american. Atunci, "nici un fotograf de la Agerpres nu a
Ion Miclea () [Corola-website/Science/328147_a_329476]
-
prin atrii. Într-un tumult sălbatic luptătorii roiesc în jurul sanctuarului. Agitat și surescitat „unul dintre soldați, fără să aștepte un ordin și fără să se îngrozească de aceasta sau, mai degrabă, ca împins de un demon, a luat una dintre făcliile aprinse și, ridicat de unul dintre camarazii săi, a aruncat focul prin Fereastra de Aur, care ducea în încăperile de lângă Sfânta Sfintelor.” Odăile sunt îmbrăcate cu lemnărie veche și conțin, pe lângă materiale ușor inflamabile pentru jertfe, vase cu ulei sfințit
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]