1,866 matches
-
scrisul lui C. „seamănă cu o femeie care, de la distanță, nu-ți spune nimic, dar de îndată ce te apropii de ea simți o privire arzândă și o răsuflare animală care nu te lasă indiferent”. SCRIERI: Raze de soare, București, 1956; Întâia făclie, București, 1958; Jurnal de front, Tel Aviv, 1967; Florile nisipului, pref. H. Sain-Saicu, Tel Aviv, 1968; Răspântii, Ierusalim, 1970; Cu mâna pe inimă, Tel Aviv, 1977; Războiul sărmanilor, Tel Aviv, 1980; Târziu, Tel Aviv, 1984; Poezii de nerostit, Tel Aviv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
Guillaume Apollinaire, Cele unșpe mii de vergi nebune, Cluj-Napoca, 2002; Daniel Wildenstein, Negustori de artă, Cluj-Napoca, 2002; Vasile Igna, La Province de l’érudit, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Emanoil Marcu). Repere bibliografice: Valentin Tașcu, „La bal cu Marcel Proust”, „Făclia”, 1976, 9247; Ion Marcoș, „La bal cu Marcel Proust”, ST, 1976, 10; Miron Blaga, „Ținuta obligatorie!”, TR, 1981, 1; Vasile Igna, Confesiunile lui Tudor Ionescu, „Făclia”, 1981, 10606; Ilie Călian, Poezia picturii lui Tudor Ionescu, „Făclia”, 1981, 10719; Valentin Tașcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
în colaborare cu Emanoil Marcu). Repere bibliografice: Valentin Tașcu, „La bal cu Marcel Proust”, „Făclia”, 1976, 9247; Ion Marcoș, „La bal cu Marcel Proust”, ST, 1976, 10; Miron Blaga, „Ținuta obligatorie!”, TR, 1981, 1; Vasile Igna, Confesiunile lui Tudor Ionescu, „Făclia”, 1981, 10606; Ilie Călian, Poezia picturii lui Tudor Ionescu, „Făclia”, 1981, 10719; Valentin Tașcu, „Glose franceze”, TR, 1981, 38; Carmen Varfalvi-Berinde, De-a povestirea, TR, 1994, 43; Irina Petraș, San Antonio, TR, 1995, 20; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
bal cu Marcel Proust”, „Făclia”, 1976, 9247; Ion Marcoș, „La bal cu Marcel Proust”, ST, 1976, 10; Miron Blaga, „Ținuta obligatorie!”, TR, 1981, 1; Vasile Igna, Confesiunile lui Tudor Ionescu, „Făclia”, 1981, 10606; Ilie Călian, Poezia picturii lui Tudor Ionescu, „Făclia”, 1981, 10719; Valentin Tașcu, „Glose franceze”, TR, 1981, 38; Carmen Varfalvi-Berinde, De-a povestirea, TR, 1994, 43; Irina Petraș, San Antonio, TR, 1995, 20; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, coordonatori Cristian Bârsu, Ion Bob, Dan Brudașcu, Cluj- Napoca, 2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
este metaforă a purității, a inocenței și a gingășiei. Portretul nu are doar valoare estetică în sine, ci se dorește și pedagogic, femeia iubită este un model la care oricine ar trebui să se raporteze: „Eu o asemui c-o făclie/ Din care toți lumină vie/ Luau din plin făr’ s-o micească./ Purtare-aleasă și crăiască/ Aveandrăgita mea domniță;/ și orișicine-avea putință/ Să-nvețe-a se purta ca ea,/ Privind-o 657 Ibidem, p. 57. 658 Ibidem. 659 Ibidem. 660 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
umezeală se nasc toate, așa și familia". Mireasa se stropea cu apă, însemnând că "ea intră curată în casa bărbatului său, cu care va împărtăși focul și umezeala" 297. La greci, mama mirelui o aștepta pe mireasă în prag, cu făclii aprinse 298. La slavi, ca simbol al fecundității, la intrarea în casa mirelui, mireasa era așezată, mai întâi, pe vatră.299 Aici, mireasa era primită cu pâine și miere și se aruncau pe ea simbolurile pământului grăunțe de cereale, mac
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este structurată antitetic, legătura dintre cele două stări existențiale realizându-se prin intermediul anadiplozei: ( "Luam satu de-a lungu, / De-a lungu și de-a latu"; "Porțile că-mi deschidea / Porțile că-mi închidea; / Focu-n vatră-l dezvelea, / Focu-n vatră învălea, / Făclii pe masă punea, /Făcliile le stingea." ). Opoziția existențială este anulată, de cele mai multe ori, de enunțul gnomic conclusiv: " Frunză verde stejărel, / Când era eu tinerel / Luam satu de-a lungu, / De-a lungu și de-a latul; / Când mândruța mă vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dintre cele două stări existențiale realizându-se prin intermediul anadiplozei: ( "Luam satu de-a lungu, / De-a lungu și de-a latu"; "Porțile că-mi deschidea / Porțile că-mi închidea; / Focu-n vatră-l dezvelea, / Focu-n vatră învălea, / Făclii pe masă punea, /Făcliile le stingea." ). Opoziția existențială este anulată, de cele mai multe ori, de enunțul gnomic conclusiv: " Frunză verde stejărel, / Când era eu tinerel / Luam satu de-a lungu, / De-a lungu și de-a latul; / Când mândruța mă vedea / Cu mânuța că-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de enunțul gnomic conclusiv: " Frunză verde stejărel, / Când era eu tinerel / Luam satu de-a lungu, / De-a lungu și de-a latul; / Când mândruța mă vedea / Cu mânuța că-mi făcea, / Porțile că-mi deschidea, / Focu-n vatră-l dezvelea, / Făclii pe masă punea, / În casă că mă poftea / Și din gură că-mi zicea: / Vină, bade, pe-acolea, / Că tu-mi ești pe sama mea / Și cu vin că mă cinstea, / Nume mie că-mi punea: / Spate late de voinic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Luam sat de-a lungu, / De-a lungu și de-a latu, / Care mândră mă vedea / Ușurel mă ocolea / Și din gură că-mi zicea: / Ce cați, bade, pe-acolea, / Doar nu ești de sama mea?! Porțile că-mi închidea, / Făcliile le stingea, / Focu-n vatră învălea, / Nume nou că îmi punea: / Spate late-ncârjobate, / Buze moi dubalăzate. / Mult aș da, mult aș plăti / Tinerețea de-aș opri, / Aș da bani, aș cheltui, / Viața-n loc s-o pot opri, / Și-aș goli
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
punè, / Când luna răsărè, / Soarele-apunè."193 Aflată sub semn lunar, sărbătoarea Sânzienelor are rol apotropaic și oracular, restabilind echilibrul inițial dintre teluric și cosmic prin deschiderea cerurilor. Astfel pentru dezlegarea forțelor destinului, în ajun de Sânziene, băieții fac ruguri, aprind făclii pe care le rotesc în sensul drumului soarelui spre apus și rostesc: "Du-te soare, vino lună, / Sânzâienele îmbună, / Să le crească floarea floare, / galbenă mirositoare, / fetele să o adune, / să le prindă în cunune, / să le pună la pălărie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau de Rusalii care sunt considerate malefice, dar pot deveni forțe distrugătoare dacă le este nesocotită ziua, aducând grindină și piatră sau boala numită "luatul din Drăgaică". Pentru alungarea duhurilor necurate, de Sânzâiene se aprind focuri și se merge cu făclia, înveșnicindu-se, astfel, relația "de sânge" dintre lună și soare: "Pe raze de soare, / Pe scursuri de mare, / Țese / Iana, țese, / Războiaș de fier, / Suluri de oțel / Cu spată de sârmă, / Face pânză bună. / Soare că venia, / D-aș-te
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
exemplu, neapărat de slăbiciunile altuia, ci de a-l ajuta să se Îndrepte: „Omul care arată cu plăcere calea celui rătăcit, face ca și cum ar aprinde o lumină din lumina sa; oare luminează mai puțin pentru tine, dacă ai aprins din făclia ta și pe a altuia?” (Ennius). * „Cine așteaptă să fie rugat nu vrea să servească.” (P. Syrus) Sau vrea, prin acest fapt, să arate cît de important este gestul său de a ajuta. * „Cine trăiește numai pentru el, cu drept
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și al sfintelor și înțelegătoarelor Tale puteri, și binevoiește ca din inimă curată și cu duh de umilință, să Ți se aducă Ție laudă din necuratele mele buze; ca și eu să mă fac părtaș fecioarelor celor înțelepte, cu luminată făclia ssufletuluiui meu, și să Te slăvesc pe Tine, Dumnezeu, Cuvântul, cel slăvit în Tatăl și în Duhul Sfânt. Amin. îngerule cel sfânt al lui Hristos, către Tine cad și mă rog, păzitorul meu cel Sfânt, care ești dat mie de la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
am citit cartea. Eu n-aș recomanda-o studenților, ci i-aș obliga (dacă aș putea) pur și simplu s-o citească sau măcar s-o consulte”. Criticul și istoricul literar Mircea Popa a publicat o recenzie amplă a cărții (Făclia, 4 februarie 2007, p. 4), din care reproduc un fragment: Nevoia unui asemenea Îndreptar sau chiar a unui manual academic de profil se pune cu tot mai mare insistență În ultimul timp, când o mare masă de tineri studioși sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
NU GRAȚIAT! Recepționând mesajul, funcționarul de la poștă, cuprins de sentimente umanitare demne de veacul XX, Își permite o minimă intervenție grafică, mutând punctul după NU. Depeșa sună acum altfel: EXECUTAT NU. GRAȚIAT! (Funeriu, 1995, p. 229). Într-un articol din Făclia Ardealului (nr. 1527, 22 august 1951, p. 6), care apărea la Cluj-Napoca, În articolul „Programul manifestațiilor În zilele de 20-23 august”, tot din cauza lipsei unei virgule, se schimba sensul frazei: Pentru a cinsti memoria ostașilor sovietici căzuți pentru eliberarea patriei
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
țară se revoltă mișcarea...”. Într-un articol din Frontul plugarilor, intitulat „Oamenii muncii din Capitală și-au exprimat voința de a contribui...”, verbul și-au exprimat a fost Înlocuit cu și-au suprimat (Ficeac, 1999, p. 59). IMAGINEA SCANATĂ DIN FĂCLIA (P. 235)!!! LEGENDA!!! Greșelile de tipar, intenționate sau nu, Îmbrăcau cele mai diverse forme. Astfel, Într-un număr din Dobrogea nouă, s-a scris că pe lângă o anumită școală funcționează „și un curs de analfabetizare”. În sfârșit, În ziarul Înainte
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
văd figurând trei harnici învățători de la Zorleni - Tutova, unde, anume în Slobozia-Zorleni a lui Alecu Calimahi, înainte de 1820 era școală cu dascăl sistematicesc din Ardeal.” Biblioteca municipală „Stroe Belloescu” tezaurizează numerele de reviste Făt Frumos din anii 1904 și 1905. * Făclia Făclia, revista Liceului pedagogic Bârlad, numerele 1‐3 în 1970. În comitetul de redacție: elevii - Barbu Iulius, Apostol Aurelia, Alexa Constantin, Cameniuc Adelamina, Munteanu Iulian, Pletea Safta, Filimon Ecaterina, Gavrilă Geta; profesori îndrumători ‐ Ghioroae Ilie, Daraban Mihai, Țâțan Liviu. Revista
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
figurând trei harnici învățători de la Zorleni - Tutova, unde, anume în Slobozia-Zorleni a lui Alecu Calimahi, înainte de 1820 era școală cu dascăl sistematicesc din Ardeal.” Biblioteca municipală „Stroe Belloescu” tezaurizează numerele de reviste Făt Frumos din anii 1904 și 1905. * Făclia Făclia, revista Liceului pedagogic Bârlad, numerele 1‐3 în 1970. În comitetul de redacție: elevii - Barbu Iulius, Apostol Aurelia, Alexa Constantin, Cameniuc Adelamina, Munteanu Iulian, Pletea Safta, Filimon Ecaterina, Gavrilă Geta; profesori îndrumători ‐ Ghioroae Ilie, Daraban Mihai, Țâțan Liviu. Revista apare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Alexa Constantin, Cameniuc Adelamina, Munteanu Iulian, Pletea Safta, Filimon Ecaterina, Gavrilă Geta; profesori îndrumători ‐ Ghioroae Ilie, Daraban Mihai, Țâțan Liviu. Revista apare „datorită inițiativei colective a 327 profesorilor și elevilor liceului, dornici de a răspunde prin muncă și talent dezideratelor...” „Făclia continuă în condiții noi scopul și tradițiile revistei „Îndrumări pedagogice”, care apărea la Școala normală din Bârlad în noiembrie 1932, în dorința de a p une la dispoziție viitorilor învățători și educatoare o parte din experiența școlii românești.” Adresându‐se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
preocupare fundamentală și permanentă la școala normală” interviul realizat de profesorul Gh. Gohoreanu cu profesorul Petru Todicescu, fost director al Școlii Normale din Bârlad, este interesant de menționat: ‐ Dar despre revista Îndrumări pedagogice ce ne puteți spune? - întreabă gazetarul de la Făclia. ‐ Revista a apărut în 1931 și viața ei s‐ a prelungit până în 1939. La început s‐ a numit „Tribuna pedagogică” apoi a devenit „Îndrumări pedagogice”. Aveam aproximativ 1200 de abonați din rândul învățătorilor din toată Moldova... Și profesorul Petru Todicescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a iubit țărănimea și pe foștii lui elevi, care l‐au iubit sincer și au avut ce învăța de la el...” Ion Șușnea, din„Profesorul Petre Todicescu - Bârladul odinioară și astăzi.” Alte detalii a se vedea la medalioanele referitoare la revistele Făclia (Liceul pedagogic) și Tribuna pedagogică. * 358 Justiția Tutovei Justiția Tutovei, revistă de drept, destinată activității instanțelor judecătorești, din Județul Tutova, anul I, nr. 1 - ianuarie 1935, apare lunar sub direcțiunea domnului Octavian Tănăsescu, președinte supra‐numerar la Tribunalul Tutova, redacția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu povestirile‐ 431 i pline de tâlc și de veselie. Îmi aduc aminte, cât de mult a râs „Maestrul Vlahuță” ascultând snoava „Un gospoda r care se ... ouă” (pentru o mai completă edificare a se vedea și Îndrumări pedagogice și Făclia - revistă a Liceului pedagogic Bârlad). * Tribuna liberă Tribuna liberă, revistă politico‐ literară, apare bilunar, sub conducerea unui comitet, în 1923. Redacția și administrația în Bârlad, str. Poșta Veche nr. 9. Revista își propunea „să combată pe toate căile și cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
301 Crucea......................................... ......................302 Curierul sănătății, 1912.....................................303 Doina ............................................... .................303 Documente răzășești...................................... ....306 Debuturi și tradiții .............................................30 9 Dialog......................................... .......................310 Dragostea ............................................... ...........312 Duh nou............................................ ................313 Duh parohial ............................................... ......317 Editura “Sfera” ............................................... ...317 Echinox ............................................... ..............319 Elanul ............................................... ................320 Făt Frumos ............................................... ......322 469 Făt-Frumos ............................................... ........325 Făclia ............................................... .................326 Florile Dalbe ............................................... .......329 Freamătul...................................... ....................334 Freamătul...................................... ....................337 Gazeta Unirea......................................... ...........338 George Lazăr ............................................... ......339 Graiul nostru......................................... ............343 Gurița Bârladului ..............................................3 46 Idealul ............................................... ................347 Indus T.............................................. ................348 Ion Creangă ............................................... ........348 Istoria Bârladului ..............................................3 55 Însemnări medicale....................................... .....356 Îndrumări pedagogice, anul I
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
său, subsumată „răului”. Bine primită a fost S-a stins candela, dramatizare a povestirii Răzbunarea lui Eremia Runcu din volumul Destăinuirile colonelului Mihu (1934). Tot pentru scenă M. a tradus din Edmond Rostand (Puiul vulturului, 1924) și din Henry Bataille (Făcliile, rămasă în manuscris). Proza - secțiunea mai rezistentă - a fost abordată relativ târziu de autor. Mai întâi cu Iconița Zorinei (1931), o poveste pentru copii, cu infuziuni poematice, având atingere cu motivul tinerețe fără bătrânețe, apoi cu povestiri din lumea satului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]