6,056 matches
-
păstrează doar turnul din colțul sud-estic, fiindcă cel din colțul vestic s-a prăbușit odată cu zidul. Construcția dominantă a ansamblului Cetățuia este Biserica, căreia ctitorul i-a acordat cea mai mare atenție. Observăm că în ceea ce privește planul și ordonanța generală a fațadelor, Cetățuia aparține unei stil care își găsește prototipul în biserica de la Galata. Însă, ea imită biserica Sfinții Trei Ierarhi, în măsura în care și această biserică, la rândul ei, imită Galata. Acesta este motivul pentru care va fi preluat aproape milimetric modelul reprezentat
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu florile care creșteau în zona unde ridicau monumentul. Erau prevăzători, că dacă, în anul următor acele flori nu mai creșteau acolo, ele vor rămâne permanent pe cămașa lui Hristos. Începând cu Galata se introduc forme noi de decorare a fațadelor, care vor intra în ansamblul arhitectonic al celor mai importante biserici din secolul al XVII-lea (brâul înconjurător, arcadele de o parte și de alta ale brâului nu numai la altar ci și absidele laterale, trei ferestre la fiecare absidă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
secolul al XVII-lea (brâul înconjurător, arcadele de o parte și de alta ale brâului nu numai la altar ci și absidele laterale, trei ferestre la fiecare absidă, zidul de piatră cioplită care alternează cu cărămida). La Dragomirna, de exemplu, fațada exterioară a turlei este împodobită cu o decorație sculptată artistic, cu motive ce se regăsesc în manuscrise. Brâul de piatră cu aspect de funie răsucită și reliefurile ornamentale de la Dragomirna sunt de influență caucaziană. Sistemul acesta de decorare a ajuns
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu motive ce se regăsesc în manuscrise. Brâul de piatră cu aspect de funie răsucită și reliefurile ornamentale de la Dragomirna sunt de influență caucaziană. Sistemul acesta de decorare a ajuns la desăvârșire prin biserica de la Sfinții Trei Ierarhi, unde toate fațadele exterioare sunt sculptate. Într-o măsură cu totul redusă această decorație o regăsim și la Cetățuia, unde încadrează brâul înconjurător răsucit în trei. Acest brâu median nu este doar un element decorativ, ci are semnificații religioase și populare. Știm că
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
strâmt și dreptunghiular, acoperit cu boltă semicirculară transversală și din naos acoperit cu calotă sferică. Stilul moldovenesc înseamnă supraînălțarea bolților (turlelor) în interior prin suprapunerea arcurilor încrucișate (în diagonală) și prin bazele stelate de la exterior sau bogatul decor extern al fațadelor: piatră, cărămidă și ceramică. În secolul al XVI-lea în vremea lui Petru Rareș, stilul moldovenesc evoluează cu gropnița și tainița (ascunzătoarea sau camera tezaurului), pridvorul deschis, iar pictura exterioară înlocuiește decorul sculptural al fațadelor. În secolul al XVII-lea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sau bogatul decor extern al fațadelor: piatră, cărămidă și ceramică. În secolul al XVI-lea în vremea lui Petru Rareș, stilul moldovenesc evoluează cu gropnița și tainița (ascunzătoarea sau camera tezaurului), pridvorul deschis, iar pictura exterioară înlocuiește decorul sculptural al fațadelor. În secolul al XVII-lea la elementele vechi se adaugă o puternică influență orientală, de origine caucaziană și arabă venită prin Rusia. Se înlocuiește zidul despărțitor dintre naos și pronaos cu o triplă arcadă sprijinită pe doi stâlpi, se măresc
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de origine caucaziană și arabă venită prin Rusia. Se înlocuiește zidul despărțitor dintre naos și pronaos cu o triplă arcadă sprijinită pe doi stâlpi, se măresc numărul de ferestre în naos și altar, se lărgesc pridvoarele, iar stilul moldovenesc al fațadelor se înlocuiește cu motivee arnamentale muntenești (brâul median, arcade oarbe, firide dreptunghiulare și rotunde etc.) De la jumătatea secolului al XVII-lea apar influențe eterogene venite din Occident (prin Polonia). Ele alternează stilul moldovenesc prin motive neoclasice care ornează fațadele așa cum
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
al fațadelor se înlocuiește cu motivee arnamentale muntenești (brâul median, arcade oarbe, firide dreptunghiulare și rotunde etc.) De la jumătatea secolului al XVII-lea apar influențe eterogene venite din Occident (prin Polonia). Ele alternează stilul moldovenesc prin motive neoclasice care ornează fațadele așa cum vedem la Golia. Combinațiile cu stilul baroc și cu cele mai vechi, dau naștere în Moldova unui hibrid de decor exterior. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea apare un curent de artă neoclasică
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
intrări laterale. Spre sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea se văd în arhitectura din Moldova și influențe muntenești. La Hlincea 1586-1587, Aroneanu 1594, Galata 1584 apar aceste influențe: pridvorul deschis pe coloane de cărămidă, decorația fațadelor cu registre în arcade cu arhivolte intrânde, și o mai ușoară trecere din pronaos în naos prin îndepărtarea peretelui despărțitor, iar ușa mediană este înlocuită cu o triplă arcadă. La Galata apare pentru prima dată în Moldova turla pe pronaos
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a conceput întregul complex ca o mănăstire cetate, susceptibilă de a folosi domnilor țării ca loc de apărare în preajma Iașilor. Palatul răspunde astfel acestei destinații. El nu dă o notă de lux și de confort. Are abateri, cum ar fi fațada care cuprinde un spațiu fără ferestre la parter, iar la etaj, ferestrele lipsesc în partea stângă de pe fațada principală din cauza scării din zid care coboară la apartamentul doamnei. La subsol și demisol, sistemul bolților este permanent prezent. Ne rețin atenția
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în preajma Iașilor. Palatul răspunde astfel acestei destinații. El nu dă o notă de lux și de confort. Are abateri, cum ar fi fațada care cuprinde un spațiu fără ferestre la parter, iar la etaj, ferestrele lipsesc în partea stângă de pe fațada principală din cauza scării din zid care coboară la apartamentul doamnei. La subsol și demisol, sistemul bolților este permanent prezent. Ne rețin atenția ancadramentele de la intrări și ferestre, executate din piatră fasonată și frumos decorată. Ingenios a fost realizat și sistemul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
situată în partea de sud, lipită de zidul de incintă. Edificiul are etaj și două rânduri de pivnițe suprapuse, prima la nivelul terenului, a doua subterană. Clădirea este ceva mai mică în comparație cu palatul domnesc de pe cealaltă parte a incintei. La mijlocul fațadei o scară exterioară de piatră dă într-un pridvor de zid cu coloane. Scara este lipită de una din laturile soclului de la pridvor. Sub pridvor se află ușa de intrare în pivniță. Al doilea pridvor mai mic, din zid, este
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
elemente gotice. Cele două încăperi ale pivniței subterane sunt spațioase, înalte, cu bolți longitudinale, semicilindrice, susținute de stâlpi pătrați. În ele se poate pătrunde pe o scară cu intrarea sub foișorul principal, iar lumina o primesc prin ferestruici amplasate pe fațada principală, la nivelul solului. În cele trei grupe de pivnițe de la nivelul solului se poate pătrunde prin trei intrări de pe fațada principală. Bolțile, frumos construite, se nasc din pătrunderea reciprocă a doi cilindri longitudinali în alți trei cilindri transversali, formând
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
se poate pătrunde pe o scară cu intrarea sub foișorul principal, iar lumina o primesc prin ferestruici amplasate pe fațada principală, la nivelul solului. În cele trei grupe de pivnițe de la nivelul solului se poate pătrunde prin trei intrări de pe fațada principală. Bolțile, frumos construite, se nasc din pătrunderea reciprocă a doi cilindri longitudinali în alți trei cilindri transversali, formând în mijlocul pivniței două picioare puternice de susținere cu secțiunea pătrată. Lumina se primește prin două ferestruici. O altă pivniță, boltită tot
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
stare bună. Alte 3 sinoade ecumenice sunt reprezentate în partea de sus a zidurilor laterale ale pronaosului (sud, est și nord). Pe latura de est, tot în partea de sus s-a pictat Adormirea Sfintei Ana. După sinoadele ecumenice, pe fațadele laterale urmează câte trei registre cu scene care reprezintă Menologul sau Sinaxarul, dar nu în întregime. Fiecare registru are câte 8 scene, deci, 24 de scene pe fiecare fațadă, iar pe toate cele patru fațade ale pronaosului sunt 96 de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sus s-a pictat Adormirea Sfintei Ana. După sinoadele ecumenice, pe fațadele laterale urmează câte trei registre cu scene care reprezintă Menologul sau Sinaxarul, dar nu în întregime. Fiecare registru are câte 8 scene, deci, 24 de scene pe fiecare fațadă, iar pe toate cele patru fațade ale pronaosului sunt 96 de scene, care ilustrează momente din viețile sfinților, mai ales sfârșitul mucenicesc, minunile etc. Numeroase sunt și scenele cu decapitările sfinților. Unii dintre ei sunt răstigniți pe cruce ca și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ana. După sinoadele ecumenice, pe fațadele laterale urmează câte trei registre cu scene care reprezintă Menologul sau Sinaxarul, dar nu în întregime. Fiecare registru are câte 8 scene, deci, 24 de scene pe fiecare fațadă, iar pe toate cele patru fațade ale pronaosului sunt 96 de scene, care ilustrează momente din viețile sfinților, mai ales sfârșitul mucenicesc, minunile etc. Numeroase sunt și scenele cu decapitările sfinților. Unii dintre ei sunt răstigniți pe cruce ca și Iisus Hristos. După cele trei registre
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
al neghinei, care se aruncă în focul veșnic. Se remarcă mișcarea oamenilor care seceră și duc snopi etc. Iisus este reprezentat de două ori, în colțul din dreapta cu doi îngeri, și la mijloc, ținând câteva spice și un coș. Pe fațadele laterale sunt câte 7 scene, din care 4 pe glafurile celor două ferestre, în total 14 scene. Pe latura de sud sunt următoarele scene de la vest la est: Pilda despre bogatul și săracul Lazăr, bogatul stă la masă, un tânăr
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sulițe în mâna dreaptă, iar în stânga monograma X. În colțurile calotelor sunt serafimi ce au aripile lucrate cu multă finețe. Pictura se păstrează într-o stare bună. Tema principală din pridvor este Judecata de apoi, care se desfășoară pe întreaga fațadă de est ca la bisericile din secolul al XVI-lea. În centrul primului registru de sus este reprezentat Iisus Hristos ca Judecător pe o aureolă de raze susținută lateral de câte un înger, iar în spate are cete de îngeri
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
domniilor lui Gheorghe Duca rămâne Mănăstirea Cetățuia, ctitorie ce se lasă influențată de arta populară și ideile inovatoare venite din Transilvania, Țara Românească, Polonia și Orient. În arhitectură și sculptură se concretizează elemente noi ca rozetele și chenarele care decorează fațadele, iar în interior portalurile și bolțile. Picturile au un spirit nou, mai profan, cu împrumuturi din viața zilnică, cu desene în linii simple și căutarea în amănunt a efectului. Unele figuri de sfinți pot fi portretele oamenilor din acele vremuri
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Așa că m-am întors la locul crimei. înapoi la dulap, sus pe scaun și jos cu oul de Paște. De data asta l-am mâncat pe tot și n-a mai rămas nimic de pus în cutie pe post de fațadă. Frica și rușinea au revenit, dar într-o formă mult mai gravă, mult mai puternice decât înainte. Prea târziu. Mi-am dat seama că soarta îmi fusese pecetluită. Inima îmi bubuia în piept de frică. Știam că nu pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mai iei vacanță, dar o să te crezi grozavă. —îmi pare bine că te bucuri pentru mine, Rachel, a zis Brigit cu voce scăzută. După care s-a dus la ea în dormitor și a trântit ușa așa de tare, încât fațada apartamentului era pe cale să se dărâme. Am privit amărâtă în urma ei. Care e problema ei, m-am întrebat convinsă că dreptatea era de partea mea. Nu ea era cea care tocmai fusese concediată! Mă simțeam de parcă cineva mi-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pregăteste compromisul cu barbarii, coruperea formelor, asaltul putregaiului... Urcă, dinspre ulicioara murdară, spre Dealul Mitropoliei. La câțiva pași, Piața, zarva zarzavagiilor. Culoarul Lipscanilor, feeria negustorilor. Acum, totul amuțit, somnolând în lene și gunoaie. Câteva clipe în dreptul bisericuței lui Ioanikie Stavropoleos. Fațada grațioasă, baroc în vervă, în contrast cu interiorul auster, limpede, geometric. Trece pe lângă Palat, se oprește în fața Ateneului, contemplă brâul bolții, uitatele capete încoronate. În stânga, o nouă construcție, un bloc masiv și alb. Sicriele cutremurului din urmă cu trei ani, umplute cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
centrul de sifoane. Traversezi, o iei la stânga, până la capătul blocurilor. Se mai văd macaralele. Mormane de cărămizi, cofraje. Treci prin noroaie, până la penultimul bloc cu patru etaje. Îl recunoști ușor. Balcoanele-s pline cu flori. Au pictat flori și pe fațadă, că e ciupită, a căzut tencuiala. Iubesc florile, pribegii mei, dintotdeauna. Acolo stau eu, la etajul doi. Nu-i nevoie să întrebi. Sunt grămadă, toți, în fața blocului. Te întreabă ei pe cine cauți. Te duc cu alaiul, până la ușă. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
adolescenței. Trenul avusese întârziere, vechea gară de graniță se contura, greoaie, roșiatică, în oboseala amurgului. Se însera repede, ca și altădată, peste dealurile tăcute. A pus valiza pe zgura umedă dintre șine, a ridicat privirea, da: se afla la destinație. Fațada de cărămidă, stâlpii metalici, acoperișul de sticlă murdară. I-a urmat, grăbit, pe puținii călători spre stația deautobuz. Căciuli, sacoșe, basmale, boccele. Se strânseseră, așteptând, așteptând și înmulțindu-se, în jurul chioșcului închis, unde se vindeau cândva țigări și biscuiți. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]