2,037 matches
-
tulburări de personalitate anumite. Se are în vedere posibilitatea raportării acestora la sistemele categoriale. Trăsăturile de bază se diferențiază însă mai departe în trăsături detaliate, care apar circumstanțial sau doar din anumite puncte de vedere, ca „fațete”. În diverse sisteme, fațetele sunt analizate distinct și explicit. Pe de altă parte, la o analiză mai atentă, ansamblul trăsăturilor anormale de bază apare ca tinzând să se organizeze în puține clase sau clustere de mare generalitate (Widiger, 2005Ă. Toate sistemele dimensionale cuprind un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Acești autori și-au început studiile în 1980 și au creat un chestionar care, inițial, evalua doar trei factori, dar varianta din 1992 a NEO-Personality Inventory (NEO-PIĂ se referă la toți cei cinci factori. Pentru fiecare factor se urmăresc șase fațete, astfel încât, în total, sunt 30 de scale. În evaluarea caracteriologică a persoanei din perspectiva FFT este clasică și lista adjectivelor a lui Goldberg, care are o variantă cu adjective bipolare și una cu 100 de adjective monopolare, ce descriu trăsăturile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să evalueze în acest mod cazurile. Astfel, o cercetare recentă (Sprock, 2002Ă solicită 500 de psihologi practicieni cu experiență în tulburările de personalitate să evalueze cazuri prototipice - ideale - în termenii FFM. Se constată că interpretarea în termenii celor 30 de fațete permite o mai bună conceptualizare, comunicare și planificare a tratamentului. O altă problemă e cea a terminologiei, FFM și NEO-PI-R fiind concepute pentru persoane normale, a căror trăsături sunt exprimate într-un anumit limbaj, diferit de cel al psihopatologiei. Studii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Concepția despre tulburările de personalitate a lui Tyrer se distinge prin flexibilitate. Tulburările de personalitate sunt caracterizate atât prin trăsături, cât și prin categorii. Sistemul său dimensional are în vedere doar trăsături exagerate, disfuncționale de personalitate, și nu trăsături și fațete ale persoanei normale, ca în cazul teoriei celor cinci mari factori. Deschiderea spre înțelegerea dimensională a tulburărilor de personalitate se extinde și în perspectiva continuumului cu stările psihopatologice de pe Axa I. Tyrer pledează pentru menținerea conceptului de nevroză, cu referire
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
10. expresii restrânse; 11. automutilare; 12. evitare socială; 13. căutare de stimuli; 14. suspiciozitate; 15. submisivitate; 16. anxietate; 17. labilitate afectivă; 18. compulsivitate. Fiecare dimensiune bazală constă, în varianta inițială a demersului lui Livesley, din mai multe dimensiuni subordonate sau fațete - în total, aproximativ 79. Astfel, dimensiunea bazală a neîncrederii în sine, cea de-a cincea din listă, ar avea următoarele fațete: - submisivitate: individul este neasertiv, îndură abuzul pentru a menține relația, urmează ordinele și dorințele altora; - sugestionabilitate: e ușor de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
18. compulsivitate. Fiecare dimensiune bazală constă, în varianta inițială a demersului lui Livesley, din mai multe dimensiuni subordonate sau fațete - în total, aproximativ 79. Astfel, dimensiunea bazală a neîncrederii în sine, cea de-a cincea din listă, ar avea următoarele fațete: - submisivitate: individul este neasertiv, îndură abuzul pentru a menține relația, urmează ordinele și dorințele altora; - sugestionabilitate: e ușor de convins, ușor de păcălit și excrocat, are prea multă încredere în alții; - nevoia de sfaturi și reasigurări: individul urmează frecvent sfaturi
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sistemul categorial al acestuia. Concepția lui Livesley asupra tipologiei tulburărilor de personalitate este una ierarhică. Se are în vedere un nivel bazal al trăsăturilor exprimate prin cei 18 factori, care, la rândul lor, pot fi prezentați fiecare prin mai multe „fațete”. Deasupra acestora se organizează însă un nivel mai general, supraordonat. Analiza statistică a cazuisticii indică existența, în cele din urmă, a patru clustere. Acestea sunt: instabilitatea generală a comportamentului: dezorganizare persistentă care implică procese perceptuale și cognitive instabile și distorsionate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sistemelor prezentate Diversele concepții necategoriale despre tulburările de personalitate sunt, implicit, concepții despre personalitatea umană. Varietatea lor este, până la un punct, utilă pentru că aruncă o lumină asupra unor aspecte ale persoanei care sunt complementare, o lecturează în diverse coduri, reliefând fațete variate ale acesteia. E de presupus, desigur, că persoana umană, în general, în anumite specificități dizarmonice și în multiple cazuri individuale, se afirmă independent de modurile din care e privită și lecturată. De asemenea, e de presupus că există ceva
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihopatul identificat prin PCL-R HARE se caracterizează printr-o redusă agreabilitate - antagonism crescut - și o redusă conștiinciozitate. Autorii trec în revistă toți cei 20 de itemi ai scalei PCL-R și îi comentează din punctul de vedere a celor 30 de fațete a scalei NEO-PI-R (COSTA & McCRAEĂ, găsind că Factorul 1, cel ce se referă la modul de a se manifesta al persoanei - e exprimat cel mai bine prin antagonism, iar factorul 2, care integrează comportamentul antisocial - de antagonism și scăderea conștiinciozității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
veac, fapt ce necesită tot mai multe și variate adaptări la noi situații, spontaneitate și ingeniozitate pentru schimbare, maleabilitate, frecvente reorganizări interioare ale psihismului. În acest context, personaliștii și existențialiștii europeni au încercat să vorbească despre autenticitate și angajare, ca fațete ale responsabilității etice. Dar, în lipsa unor doctrine mai coerente această mișcare s-a pierdut în comentarii morale cazuistice, într-o „morală a ambiguității”. Explozia informațională se însoțește de modificarea stilului de comunicare care nu mai implică prezența celuilalt față în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se descoperă identitatea (the experiences in which we discover identity) (Maslow, 1968b); propriile preferințe și aprecieri, capacitățile de acțiune, forțele ce conduc la neliniște, la stres, la mulțumire sau la fericire maximă. Pot rezulta multe consecințe ale acestei a doua fațete a învățării. O asemenea implicație a punctului de vedere este schimbarea imaginii profesorului. Acceptarea acestei concepții asupra tipului de învățare, ca fiind mai centrală decât învățarea impersonală a aptitudinilor sau achiziționarea obiceiurilor, înseamnă, în cazul unei persoane, a afla ce
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
discuții tutorial. Pe de altă parte, această metodă nu este folositoare doar celorlalți membri din grupul tutorial, ci se adresează chiar și celui care posedă cunoștințele la un nivel înalt (tutorului) - deoarece, pe de o parte, acesta poate identifica noi fațete ale fenomenului în momentul în care încearcă să explice informațiile respective colegilor, iar pe de altă parte, la nivel motivațional, mulți cursanți găsesc provocatoare o astfel de perspectivă, de a explica altora ceea ce au învățat. 2.16. Reuniunea Phillips 66tc
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
utile în obișnuirea cursantului cu metoda problematizării. Tabelul 6. Exemple de dileme sociale (adaptare după Baron și Kerr, 2003) Desigur că asemenea dileme pot constitui o bază de plecare nu doar în cazul problematizării; astfel, ele pot defini cele două fațete a unei probleme în controversa creativă ori de la ele se poate constitui un studiu de caz. Iată de ce considerăm că din punct de vedere didactic, o asemenea perspectivă este deosebit de generoasă pentru practica metodelor de învățământ. O tehnică aparte de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a emigrantului și destinația aleasă, cultura țării de origine și cea a țării de destinație, forțele individuale, sociale și politice care determină migrația, politicile dezvoltate pentru a contracara fluxurile de migrație și așa mai departe. Migrația este un fenomen cu fațete multiple, care nu pot fi înțelese doar dacă se face referire la considerațiile demografice ce constituie nu mai mult de o singură variabilă. Dicționarele și enciclopediile definesc migrația drept circulația oamenilor sau animalelor dinspre o zonă spre alta. Cauzele circulației
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
vorbindu-se, dar "sunetul vocii plugarului (îl) asurzește!". În timpul ultimei călătorii, va încerca să învețe limba houyhnhnmilor. În Laputa, la academia din Lagado, dă peste două tentative originale în ceea ce privește limbajul. Pentru început, o mașină, având cuvintele inscripționate pe cele patru fațete ale unui cub, înșirate cu zecile pe un război de țesut pe care îl rotesc patruzeci de eleve, fiecare cu fusul ei de cuvinte. Întâmplarea le pune în legătură pentru a alcătui o eventuală frază, notată de secretari și încercând
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
specialitate privește durerea invocată de pacienți are o importanță deosebită în economia acestei secvențe a lucrării, deoarece circuitele neuronale implicate în durerea fizică sunt aceleași cu cele aferente durerii psihice. Acest capitol, deși nu epuizează subiectul violenței, prezintă câteva dintre fațetele ei esențiale, încheindu-se cu informații reprezentative privind politicile internaționale de prevenire a acesteia. Următorul capitol este centrat pe analiza plurivalentă a traumei și suferinței. în elaborarea acestei părți s-a procedat bifocal. Pe de o parte, s-a urmărit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
analiza plurivalentă a traumei și suferinței. în elaborarea acestei părți s-a procedat bifocal. Pe de o parte, s-a urmărit portretizarea cât mai sugestivă și acurată a traumei și suferinței, cu focalizarea asupra sindromului de stres posttraumatic și a fațetelor adiacente (profil neuroendocrinologic, protecție și risc, diagnoză, terapie și prevenție). Pe de altă parte, prin fructificarea amplă a avangardei științifice, s-a realizat un inventar al principalelor etape și/sau evenimente ontogenetice cu potențial traumatic: prenatalitatea, nașterea, copilăria, boala și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
toate laturile ființei umane: biologic (injurii și modificări fiziologice); psihologice (boli mentale și mecanisme defensive ce limitează capacitatea de dezvoltare și creativitate a omului); socială (atingeri ale demnității persoanei). Am văzut în rândurile de mai sus, modul în care aceste fațete multiple ale manifestării umane interacționează în economia funcționării individului. Demnitatea omului poate fi așadar integrată în conceptul de bunăstare (Chilton, 2006), în sensul larg al acestui concept, utilizat de OMS în definirea sănătății individului. Unul din cele mai eficiente programe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
imensă, care invadează fără milă întreaga lui ființă, iar suferința celor din anturajul apropiat (mai ales a familiei), nu face decât să o fertilizeze suplimentar. Realizând o remarcabilă sinteză în literatura de spacialitate a domeniului, E. Vkolka (2004) surprinde principalele fațete ale suferinței unui bolnav terminal, semnalând prezența alături de suferința fizică și psihică (cea dintâi fiind cel mai ușor de controlat), a încă două specii: suferința socială și cea existențială (spirituală). Prima este generată de absența suportului social, iar cealaltă de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și orientat spre proces, care se bazează pe o multitudine de factori aflați în interacțiune și care de aceea poate fi înțeleasă doar ca un model de dezvoltare multicauzal.”(Wustmann, 2005, p. 16) „Reziliența este un concept multidimensional, cu multiple fațete, ce se exprimă diferit în funcție de context, vârstă, sex și cultură””și sensul cuvântului aplicabil la situații și domenii diferite este acela de „resalt sau redresare”(Ionescu, 2008, p. 4). Preluând și traducând din literatura anglofonă, lucrarea lui Michel Manciaux (2001
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
monocorzi, ciupind la nesfârșit aceeași strună, pentru a obține melodia specifică, litania lor expresivă. Arghezi, dimpotrivă, își schimbă poezia așa cum își schimbă pieile un șarpe, rămânând, cu fiecare etapă, același și totuși altul, un altul, și totuși același. A treia fațetă a acestui extraordinar fenomen liric fiind reprezentată de felul întotdeauna neașteptat, insolit în care zvâcnesc versurile argheziene. Dacă scriitorul e poematic în romane, creînd tablouri memorabile ce se înșiră numai formal pe un fir al intrigii, el este, așa zicând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
epocii. Aici se încadrează demersul salutar al istoricilor Dumitru Preda și Mihai Retegan, care, în cazul de față, „profită” de accesul la Arhivele Ministerului de Externe pentru a dezvălui, cercetând corespondențele diplomatice dintre misiunile românești din străinătate și centrală, o fațetă a evenimentelor din 1989. Este vorba despre 299 documente - rapoarte, informări, telegrame, note - dispuse în ordine cronologică, referitoare la transformările din Polonia, Ungaria, URSS, RDG, Cehia, Bulgaria, Iugoslavia, transmise atât din capitalele țărilor respective, cât și din alte state importante
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un ungur, o săsoaică deportată, o evreică, un legionar, un militar, un făgărășan. Statutul felurit și paleta social-politică și etnică variată semnifică dorința coordonatorilor de a colecta mărturii de la diverse categorii din nevoia de a redescoperi trecutul în multiplele lui fațete și niveluri de receptare. Acest principiu de lucru și criteriile de alegere a subiecților nu sunt expuse dintru început, iar cititorul este lăsat să le descopere singur. Considerăm totuși că era necesară o explicație care să detalieze metoda de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pun`nd bazele unui mit destrămat t`rziu. Istoria României, manual pentru clasa a XI-a, 1960, p. 263. N. Manolescu, Contradicția lui Maiorescu, Editura Humanitas, București, 2000, p. 11. Adrian Cioroianu, „Dilemele mimetismului istoriografic. Episodul Analelor Româno-Sovietice (1946-1963)”, `n Fațetele istoriei. Existențe, identități, dinamici, Editura Universității București, 2000, p. 593. Anneli Ute Gabanyi, op.cit., p. 111. Doru George Burlacu, Revenirea la Maiorescu (1963-1993), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, pp. 23-24. Din aprilie 1945 este numită o nouă conducere a Universității din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
corpul profesional, în speță Colegiile Medicilor Județene prin comisiile de disciplină și Colegiul Medicilor din România, prin Comisia Superioară de Disciplină, analizarea cazurilor fiind făcută prin raportarea normelor etice și deontologice specifice profesiei medicale. Răspunderea disciplinară este doar una dintre fațetele responsabilității medicale, iar reclamarea faptei unui medic pentru abateri disciplinare nu exclude răspunderea penală și civilă a acestuia. Particularități ale medicinii de urgență Serviciile de medicină de urgență reprezintă un mediu complex, adesea generator de probleme etice și deontologice variate
RASPUNDEREA DISCIPLINARA ÎN MEDICINA DE URGENTA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Beatrice Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1074]