3,430 matches
-
protagonistul narațiunii - este și el un traficant de istorii, cele mai multe cumpărate de la alți fabulanți la conacul din Valea Plânșii. La fel ca Zaharia Fărâmă al lui Eliade, el este o șeherezadă punându-și în încurcătură ascultătorii, care nu știu cum să aleagă fabulosul de real. Poveștile au o țintă regresivă și urmăresc în aparență să reconstituie identități obscure, pierdute îndărăt pe firul timpului și mai ales pe cel al cuvântului. Apropierile se opresc însă aici. Cu fantasticul prozei lui Eliade sunt puține elemente
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
grotești, toate memorabile. La fel de pregnant se prezintă și figurile concepute în cheie sobră și învăluite de abur mitic și magic: pădurarul și copiii săi - vietăți sadoveniene și voiculesciene ale naturii sau descinse parcă din eresuri -, cum și unele animale vorbitoare fabuloase. Ironia incisivă, caricatura și umorul se văd astfel contrapunctate de un registru grav, stăruind adesea în perceperea, lirică și magică, a peisajului sălbatic și a existențelor arhaice. Ineditul personajelor și al scenelor e consolidat de ineditul tehnicii narative: joc liber
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
Împotriva masacrului celor 185 de porci mistreți, au Înfierat megalomania unui personaj care a ucis el Însuși aproape 30 de exemplare etc. Dar substratul acestui incident pare să fie mai adânc: În primul rând, cel care a concesionat terenul acesta fabulos a fost considerat (a vrut el oare să fie astfel considerat?) un urmaș al megalomaniei fostului „mare vânător”, s-a situat Într-o descendență de actor social dominant. În al doilea rând, totul s-a desfășurat Într-un spațiu privat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a desfășurat Într-un spațiu privat Închis, privilegiat, stabilind linii de demarcație față de lumea obișnuită, față de mediile populare fascinate de această opulentă desfășurare de forțe. În al treilea rând, au fost invitați un număr redus de oaspeți străini, o elită fabulos de bogată, inaccesibilă individului obișnuit, la care s-au alăturat doar câteva personaje din România, sugerându-se că ele ar putea, eventual, aparține - prin capitalul de putere și bogăție - acestei lumi. În al patrulea rând, Întreaga desfășurare a fost pusă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
perioada comunismului, și să promoveze un autenticism rafinat, mediat intelectual, prin textualizare, și există, în sfârșit, ficțiunea carnavalesc apocaliptică, flamboaiant postmodernă (în maniera lui Thomas R. Pynchon), marcată de truculență fantasmagorică, propunând lumi alternative, ficțiuni istorice, operând cu fantasticul și fabulosul ș.a.m.d. Reprezentativi pentru prima formulă ar fi Gheorghe Iova și Gheorghe Ene, pentru a doua Mircea Nedelciu și Gheorghe Crăciun, iar pentru a treia Mircea Cărtărescu, George Cușnarencu, dar și Gheorghe Crăciun și Mircea Nedelciu (prin scrierile lor
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
și al subiectului: eul poetic și eventualele lui măști sunt depersonalizate, desubiectivizate. În Persoana de după-amiază (1983), intelectualismul inerent liricii de limbaj conduce la un sentiment agonic, al epuizării. Realul este atât de departe, de derealizat, încât pare un „animal fabulos” și de bună seamă înspăimântător. Proliferează detaliile, materiile, substanțele, mai ales cele feminine, iar singura șansă de salvare este aceea a plonjării în poemul-ca-sine-indistinct, amorf, preformal (poemul e perceput ca „desfoliere”). Volumul La persoana a treia (1992), cu un titlu
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
oamenii și vietățile își schimbă rolurile obișnuite și regnurile ajung la coabitări insolite. Nu de puține ori „jocul” lingvistic trece pe primul plan. Poetul are ușurința de a rescrie, în limbaj incantatoriu, stări care restituie bucuria apartenenței la un teritoriu fabulos, magic, străvechi. Îndeosebi în versurile din Planete albastre se remarcă și unele elemente expresioniste, efect al probabilei influențe a lui Lucian Blaga. Prozatorul P. este și el extrem de productiv, publicând uneori câte două romane pe an. Debutează cu Scara lui
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
spectacolul aparține unui comediograf; verva este inepuizabilă, iar fantezia lexicală pare că se autogenerează permanent. De aceea, P. nu poate fi categorisit drept folclorist, el este un creator care construiește liber în spațiul culturii populare, pornind de la o erudiție aproape fabuloasă: „Erudiția lui în materie de tradiție orală și populară este enormă” (G. Călinescu). La mijloc de veac XIX, timp deschis spre orizonturi noi, s-ar zice că P. rămâne cu un pas în urmă tocmai pentru a tezauriza și fixa
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
întrebat-o: cine ești? tu ești?/ și mi-a răspuns: eu sunt!” Exasperat de amprenta telurică a condiției umane, într-o lume în care perfecțiunea și concretul senzorial se exclud reciproc, poetul închipuie ca refugiu împotriva angoasei existențiale un tărâm fabulos, Baaadul, locul „transcendenței desăvârșite a morții”, în care devenirea este abolită. În cetatea imaginată, poetul nu este de găsit nici printre vii, nici printre morți, pentru că Baaadul este, asemenea limbului dantesc, un spațiu nespațial: „!La Baaad să nu mă cauți
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
se întâmplă în narațiunile din Bunica albă (1986) și Poveștile bunicii albe (1990). Personaj cu dublu rol - ocrotitoare a universului copilăriei și imagine sensibilă a curgerii ireversibile a timpului -, bunica își retrăiește clipele copilăriei, închizând astfel cercul existenței în universul fabulos al poveștilor. Deși narațiunile emană o melancolie discretă, izvorând din conștiința perisabilității ființei umane și a trecerii inevitabile a timpului, unele sunt pline de umor și jovialitate: în Gândul din colț câinii sunt educați precum copiii, iar în Luna dă
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
își va dovedi rostul abia atunci când va fi trecut în poezie. Exceptând culegerea de început: Schituri cu soare - exerciții tinerești de acomodare cu o tehnică poetică dificilă - și volumul Inimi sub săbii, unde lirismul hieratic tinde să construiască o viziune fabuloasă, poezia lui Eugen Jebeleanu se constituie în jurul a două mituri: adevărul și istoria. E vorba, mai întâi, de o concepție morală a poeziei (voce a tribului!), dar și de un ideal liric mai înalt, poezia fiind, după expresia lui Cocteau
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
studii antroposociologice despre țăranul român. Adevărată mină de informații literare, istorice și etnofolclorice, din care oferea oricui i se adresa, „Moș Gheorghe” a lăsat imaginea unui „om al cărții” (Șerban Cioculescu) de o infinită generozitate și modestie, confirmată de o fabuloasă corespondență și de mărturiile contemporanilor. SCRIERI: Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, 123-222; Corespondență, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1977; Scrieri, I-II, îngr. și introd. Constantin Bostan, București, 1989-1997. Ediții: Mihai Eminescu
KIRILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287713_a_289042]
-
erodarea „programelor instituționale” clasice anunță sursele unor segregări și tensiuni sociale pe care terorismul în creștere le exploatează tot mai insistent. Biografia ca poveste Cred că nimeni nu ar ezita să spună că tranziția a multiplicat poveștile autobiografice până la proporții fabuloase. Granițele dintre real și imaginar sunt aici atât de precare, încât e greu de distins între adevăr și metaforă. Confruntarea dintre valorile noi și cele vechi este atât de puternică, încât autobiografiile se tot refac. Ba au apărut și instituții
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
domină confesiunea poetului, care se simte chemat, ca altădată Orfeu, să oficieze un cult al cuvântului ca pe un ritual cu virtuți sacerdotale: „Poezia pentru mine este o stare orfică a vieții și o stare sacerdotală a cuvântului”. O protoistorie fabuloasă, așezată sub semnul unor zeități antice, purtătoare de puritate și de har, îi populează încă de la debut lirica, aflată în prelungirea lirismului gândirist. Ortodoxie păgână e cartea unui poet trecut prin școala lui Blaga, Barbu și Arghezi. Un prim strat
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
în perioada interbelică), ci și de împărtășirea unei anumite viziuni asupra existenței, de adeziunea la un „spirit al locului”. Scrise sub forma unor amintiri din copilărie, ordonate cronologic, narațiunile au un caracter unitar. Atmosfera satului de altădată și haloul de fabulos care înconjoară imaginile reținute de memoria infantilă sunt surprinse într-o proză colorată de un umor discret, scrisă în dispoziție deopotrivă melancolic-nostalgică și hâtră. Discursul narativ e agreabil, cultivând o oralitate dirijată cu meșteșug, recurgând - cu moderație - la particularități lexicale
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
aceeași categorie fac parte și culegerile de povestiri Bingo (1945) și Răscoala din junglă (1947), istorisind „aventurile unui copil în pădurile Africii”. Există întotdeauna o legătură strânsă între poveste și reportaj, aici realul se împletește cu imaginarul, faptul divers cu fabulosul, iar textul e plin de savoare. Ca autor de schițe și povestiri ( Numai oamenii norocoși au noroc, 1989, Șapte buclucuri de scriitor, 1993) M. exploatează elemente autobiografice într-un amestec de amintiri din copilărie, din tinerețe, din viața „zbuciumată și
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
a Peștelui-zburător. Cu o ancoră de fregată în loc de zăbală și ca niște vîrfuri de harpon în chip de pinteni, aș fi vrut să pot încăleca pe balena aceea și să mă avînt în cele mai înalte ceruri, ca să văd dacă fabuloasele lor lumi își au sau nu tabăra cu nenumărate corturi dincolo de raza privirii mele muritoare! Capitolul LVII BRIT îndreptîndu-ne spre nord-est de insulele Crozeti, am dat peste întinse pășuni de „brit“, această materie gălbuie și fină, cu care se hrănesc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
alte cuvinte, trebuie să fie prezentă În mintea cititorului ideea că «balaurul» și bezna În care zace lighioana nu Închipuie cine știe ce forțe mitologice și care, prin oroarea stârnită ar fi de nerăpus. Înțelesul realist trebuie să răsară precis, dincolo de aspectul fabulos al obiectului Încriminat. De aceea poetul care utilizează «balauri» sau «Feți Frumoși», e obligat să pună o notă sau un atribut actual, fără echivoc. Ceea ce nu i-a reușit integral lui Dan Deșliu, ca În Cântec de Faptă. Neadâncind interpretarea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prezentarea vieții studențești din capitala României anilor ’30 are și unele accente de autenticitate, introducându-l pe cititor în atmosfera specifică perioadei. A. a mai publicat culegeri de povestiri pentru copii, în care se îmbină tenta moralizatoare cu elemente de fabulos inspirate de folclor. Câteva reportaje de război consemnează faptele unei escadrile sanitare alcătuite din femei, a cărei misiune era de a transporta răniții grav de pe front. Escadrila albă (1937) a stat la baza unui scenariu de film, realizat de cineaștii
ACSINTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285155_a_286484]
-
La cei care trăiesc în insulele din Pacific, maltratarea copilului practic nu există, societatea lor respectând cele trei criterii (în limba polineziană există un singur cuvânt care desemnează și „adultul” și „părintele”). După emigrare, rata abuzurilot asupra copiilor a crescut fabulos, depășind-o cu mult pe cea a europenilor emigrați în Noua Zeelandă. Cerințele noii societăți exercită o presiune atât de mare asupra părinților, încât aceștia nu mai sunt părinții relaxați din insule și trec la represalii. Faptul că nu mai au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
transcrierea greșită copite În loc de copile, G. Călinescu a făcut un comentariu „seducător și persuasiv, dar, vai, funciarmente fals” (Funeriu, 1995, p. 19). Iată comentariul lui G. Călinescu: Scena e Însă de mare umflătură barocă. Basmul este văzut ca un animal fabulos În continuă generare, contemporană cu ninsoarea stelelor, metaforă minunată, prin chiar greșeala prefacerii lui cresc În verb tranzitiv, din rațiuni poetice, fiindcă metric se putea foarte bine zice „basmelor copite cresc” (apud Funeriu, 1995, p. 19). Multe erori de transcriere
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
nu sunt dați pentru ajutorarea celor lipsiți de lucru, pentru școli, pentru cărți, spitale și alte opere folositoare omenirii? Pentru că războiul este opera capitaliștilor - și industriașii care fac arme sunt stăpânii guvernelor și din ocupația lor sinistră ei scot averi fabuloase. Pentru că toți capitaliștii de orice fel, știu că în caz de război ei nu vor pleca să lupte, ci vor câștiga averi vânzând marfă proaspătă pe prețuri de speculă; Pentru că guvernele sunt ale capitaliștilor și joacă așa cum le cântă stăpânii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nostru pentru a se Îmbogăți pot cumpăra pământ”. În același timp, PRM Își propunea să declare „personae non grata” o parte dintre investitorii străini, făcând diferența Între cei „care au adus capital În România” și cei care „au realizat averi fabuloase”. Confiscarea bunurilor acumulate de „aventurierii și escrocii internaționali” era și ea anunțată Într-un program din 1996. Protecția produselor românești pe piața internă și internațională trebuia să se facă prin „introducerea de taxe vamale preferențiale”, În timp ce dezvoltarea industriei naționale și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
basme moderne, cu aspect de film de desene animate science-fiction, caligrafiate într-un limbaj uneori urmuzian; brodate năstrușnic, cu umor, pe canavaua basmelor populare, ele au ca element de originalitate întrepătrunderea lumii (reale) a împăraților și zmeilor cu „tărâmul celălalt”, fabulos, al calculatoarelor și pagerelor. SCRIERI: Iubire, sunt un obiect nezburător, Baia Mare, 1992; Aventurile lui Nu-Motanul la curtea zmeului Ca-Fe-Mini, București, 1994; Nu-Motanul și zmeul Pager, București, 1995; Alergând prin sine, București, 1995; Cui îi place școala?, București, 1997; Billclintonienii, postfață
BUD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285909_a_287238]
-
București, 1981; Cărticică de cinci ani, București, 1983; Cină bogată în viscol, București, 1983; Planta memoria, București, 1985; Cheia închisă, București, 1987; Pietre sălbatice, București, 1988; Cărticică de șase ani, București, 1988; Ultima Thule, București, 1990; Zgomotocicleta, București, 1996; Foșnet fabulos, Timișoara, 1997; Pelerinaj, București, 1997; Pastelul amoros, Timișoara, 1998; Start la șevalet, București, 1998; Pretext de conversație, Timișoara, 1999; Roua plural, pref. Nicolae Manolescu, București, 1999. Traduceri: Dimcio Dehelianov, Poezii, București, 1987. Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 169-178; Constantin, A
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]