1,783 matches
-
hitul Anarchy in the UK (1976) al celor de la Sex Pistols, reflecta Încrâncenarea epocii. Dar politica trupelor punk era la fel de unidimensională ca și gama lor muzicală, redusă la trei acorduri și un ritm: efectul depindea de volumul sonor. Ca și Facțiunea Armata Roșie, Sex Pistols și celelalte grupuri voiau mai ales să șocheze. Până și alura lor subversivă mustea de ironie, iar vulgaritatea era afectată: „Mai țineți minte anii ’60?” păreau să zică. „Vă place, nu vă place, noi suntem ce
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
-l execute: de la ofițerii de carieră scăpătați, care intraseră În armata colonială În speranța unei ascensiuni sociale, până la civilii mobilizați și trimiși cu sila În Africa pentru a le veni de hac rebelilor. În Angola, insurgenții erau divizați În câteva facțiuni, iar armata portugheză a reușit să-i stăpânească, cel puțin o vreme. În Mozambic, unde 60.000 de soldați protejau o populație europeană de numai 100.000 de locuitori, sau În Guineea ori Capul Verde, unde charismaticul Amílcar Cabral imobilizase peste
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pur și simplu prea departe. Nu a fost nici un „complot” cu scopul de a forța mâna clicii conducătoare. În 1989, poporul cehoslovac și-a luat soarta În mâini. Cazul României a fost cu totul altul. Acolo, pare incontestabil că o facțiune din interiorul Partidului Comunist Român a decis În 1989 că singura șansă de supraviețuire era să Înlăture prin forță elita conducătoare din jurul lui Nicolae Ceaușescu. România, desigur, nu era un stat comunist obișnuit. Dacă Cehoslovacia era cea mai vestică țară
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu au lipsit suspiciunile de fraudă electorală). În Bulgaria, „opoziția” politică s-a format În mare parte după căderea regimului; ca și În România, au existat voci care au sugerat că ea a fost Într-o anumită măsură confecționată de facțiunile comuniste disidente, În interes propriu. Cu toate acestea, schimbările erau reale. Bulgaria a evitat o catastrofă În genul celei care a lovit ulterior Iugoslavia: pe 29 decembrie 1989, pe fondul unor furioase proteste cu caracter naționalist, musulmanii și turcii au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
politice: adepții pieței libere, conduși de ministrul de finanțe Václav Klaus (autodescris ca thatcherian) erau din ce În ce mai influenți. În aprilie 1991, după aprobarea În parlament a unui proiect de lege privind privatizarea Întreprinderilor de stat, Forumul Cetățenesc s-a scindat, iar facțiunea lui Klaus (dominantă) a devenit Partidul Democrat Civic. Klaus era hotărât să conducă țara cât mai repede spre capitalism. Dar, dacă pe teritoriile cehești exista o bază populară reală pentru acest obiectiv, nu același lucru se poate spune și despre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
731; recunoașterea suferințelor Î de către România 731; refugiați 43-44; ruși 676; statistici ale eliberărilor 37; statistici ale supraviețuitorilor Holocaustului 732; sub ocupația germană 49; totalul morților 37, 732 exporturi, declinul pieței 421 exterminări În masă 31-32 F Fabius, Laurent 507 Facțiunea Armata Roșie (RAF) 432-434 falangiști 475, 482 fascism; beneficiile Î În Vest 189; italian 45; pedeapsa Împotriva Î 56-60; protecția guvernului militar aliat 69; renunțarea la Î 188-189; rezistența la Î 71-72 fasciști; epurarea italiană a Î 57; protecția guvernului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
246; Bundestag 246; cenzura filmelor 251-252; comerțul internațional 302; consumerismul 256; corporatism de facto 247; demonstrația de la Berlin Împotriva șahului Iranului 387; descentralizarea puterii 246-247; Deutsche Mark 143; ecologiști 453; efectul relațiilor cu Germania de Est 526; etnici germani 249-250; Facțiunea Armata Roșie (RAF) 432-433; filme nostalgice 254; grupuri religioase 246; Heimat 254; identificarea cu America 484; iluziile Partidului Social-Democrat (PSD) 560; inițiative artistice și culturale 351; integrarea celor alungați 38; intelectualii 193-194, 384; intelighenția radicală 384; interesul generației ’60 pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Partidul Socialist Spaniol (PSOE) publicitate 324-325 Pucheu, Pierre 151 Pugo, Boris 599 punk rock 442-443 Puskás, Ferenc 712 Putin, Vladimir 633, 636, 696 Q Quisling, Vidkun 737 R Radice, Lucio Lombardo 197 radio 319 radiouri cu tranzistor 319-320 RAF - vezi Facțiunea Armata Roșie (RAF) Raffarin, Jean-Pierre 746 Rais, Stephan 185 Rajk, László 135, 173-174, 177-178, 181-183, 202-203, 205, 290-291 Rákosi, Mátyás 130, 140, 175, 182-183, 290-291, 297 Ramette, Arthur 734 rata mortalității În al doilea război mondial 31 rata mortalității infantile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
432-433 terorism; Armata Republicană Irlandeză (IRA) - vezi Armata Republicană Irlandeză (IRA); asasinarea echipei israeliene la Jocurile Olimpice de la München de către organizația „Septembrie Negru” 435; atacul de la 11 septembrie din Statele Unite 716, 724; Brigăzile Roșii (BR) - vezi Brigăzile Roșii (BR); efectele 438; Facțiunea Armata Roșie (RAF) 432-434; finanțarea sovietică 438; german 432-435; grec 463-464; italian 435-439; În anii ’70 427-433; palestinian 435; revoluționar 432-435; separatiști basci 427-429, 641 Tertz, Avram 391 Thälmann, Ernst 749 Thatcher, Margaret 483, 495-502, 541, 554, 585, 702, 722
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
simbolismului european, ilustrată elocvent și de Brâncuși, în trecerea sa către arta modernă, fază în care simbolul cedează în fața unei esențializări a materiei și a eliminării oricărui rest narativ. În acest sens, se pot stabili o serie de corespondențe cu facțiunea ermetistă a liricii barbiliene. "Paciurea este mai aproape de Freud, iar el se află, de asemenea, într-o etapă mai timpurie a dezvoltărilor în simbolismul francez și central-european: himerele sale luptă în primul rând cu ele însele, ele sunt smulse de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1906), Cezanne (1907), Braque (1908). Apărea, în 1912, broșura Du cubisme de A. Gleizes și J. Metzinger, iar în 1913, Les Peintres cubistes a lui Apollinaire, considerată ca un manifest al cubismului, scriitorul forjând chiar termenul de orfism pentru o facțiune disidentă în fruntea căreia se afla Frantisek Kupka. Prima expoziție a futuriștilor are loc la Paris, în 1912, deși Marinetti își publicase manifestul în Le Figaro, din 1909. Primul Război Mondial reprezintă clivajul între două lumi, anunțat de aceste expoziții
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
meserii, care era încă neadaptată la standardele școlilor occidentale de Arts and Crafts. Artiștii români fac cunoștință în Franța și Germania, mediile predilecte de formație artistică, cu diferitele secesionisme. Există o întreagă mișcare caracteristică sfârșitului de secol, a desprinderii unor facțiuni, grupuri artistice, din cadrul patronal al artei oficiale, facțiuni care devin extrem de puternice, de influente, mai ales prin deschiderea către noutate și experiment în pictura venită în special dinspre Franța, Germania și Anglia. Dincolo de accepțiile riguros estetice, putem vorbi de un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
occidentale de Arts and Crafts. Artiștii români fac cunoștință în Franța și Germania, mediile predilecte de formație artistică, cu diferitele secesionisme. Există o întreagă mișcare caracteristică sfârșitului de secol, a desprinderii unor facțiuni, grupuri artistice, din cadrul patronal al artei oficiale, facțiuni care devin extrem de puternice, de influente, mai ales prin deschiderea către noutate și experiment în pictura venită în special dinspre Franța, Germania și Anglia. Dincolo de accepțiile riguros estetice, putem vorbi de un Zeitgeist, reprezentat de spiritul secesionist, caracteristic pentru fin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fusese maior în armata sovietică, iar Bodnăraș, un dezertor ucrainean din România. Într-o societate cît se poate de naționalistă, nici unul din acești comuniști "de Moscova" nu erau considerați a fi de origine pur română. Pe de altă parte, exista facțiunea românească a Partidului Comunist Român, condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acesta făcuse închisoare în anii '30, pentru aderarea la un sindicat al muncitorilor ceferiști. Stătuse suficient de mult timp într-o închisoare din Transilvania cît să înglobeze numele orașului respectiv în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care au culminat cu deportarea lui Trifa din Statele Unite în Portugalia, unde a și murit, în 1987. Trifa a sosit în Statele Unite în 1950 și a devenit episcop al Bisericii Ortodoxe Române din America în 1952, după lupte aprinse ale facțiunilor implicate. Aceste lupte au scos la iveală dovezi privind asocierea, în trecut, a lui Trifa cu Garda de Fier, o organizație fascistă din România. Ca lider al studenților din Garda de Fier, se pare că el condusese revolta antisemită de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
intrându-și în drepturi semantice depline în anul 1274, cu ocazia Conciliului de la Lyon, în contextul căreia "națiune" ajunge să semnifice o "comunitate de opinie". Sensul secund se configurează în contextul dezbaterilor teologice medievale, unde "națiune" a început să desemneze "facțiunile din cadrul republicii ecleziale" (Greenfeld, 1992, pp. 4-5). Un al treilea sens s-a cristalizat odată cu emergența înțelegerii conceptului de "națiune" ca "reprezentanți ai autorității politice și culturale" (Greenfeld, 1992, p. 5), prin care s-a făcut tranziția de la sensul eclezial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
promovată de autoritățile de la Buda, care au decretat existența unei singure națiuni, cea maghiară, "una și indivizibilă", în care singura limbă oficială era, desigur, maghiara (Constantiniu, 2011, p. 257). Reacția românilor din Ardeal a fost ambivalentă, intelectualitatea fiind divizată între facțiunea care promova activismul (i.e., apărarea cauzei naționalității române în noile structuri politice ale Monarhiei Duale) și cea care milita pentru pasivism (i.e., abținerea de la activarea în cadrele politice ale Monarhiei Duale, ca mod de a arăta nerecunoașterea legitimității acestora). În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria), România a ezitat să se alăture acestora în Primul război mondial. Până în 1916, România a rămas în neutralitate. În cele din urmă, obsesia Ardealului ca leagăn al națiunii române și moartea lui Carol (partizan al facțiunii filogermane) au tranșat disputa în favoarea alăturării Antantei în vederea desăvârșirii unității naționale. Declarând război Austro-Ungariei, armata română s-a angajat în ofensiva de eliberare a Transilvaniei. După un început entuziast pe frontul din Transilvania, a urmat o suită de grave dezastre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cârtire, o școală de ofensă", care pângănește interesul patriotic producând o "istorie antinațională" (Iorga, 1936, p. 50; Giurescu, 1937, p. 47). Ciocnirea pasională dintre reprezentanții celor două generații și viziuni istoriografice semnalează dislocarea produsă înăuntrul consensului naționalist al interbelicului între facțiunea istoriei angajate scopului politic reprezentantă de școala veche (historia militans) și facțiunea istoriei critice, neangajată politic, reprezentată de școala nouă (historia cogitans)20. Între "militantism și veracitate", astfel poate fi descrisă zbaterea de aripi a istoriografiei interbelice românești (clio inter
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
antinațională" (Iorga, 1936, p. 50; Giurescu, 1937, p. 47). Ciocnirea pasională dintre reprezentanții celor două generații și viziuni istoriografice semnalează dislocarea produsă înăuntrul consensului naționalist al interbelicului între facțiunea istoriei angajate scopului politic reprezentantă de școala veche (historia militans) și facțiunea istoriei critice, neangajată politic, reprezentată de școala nouă (historia cogitans)20. Între "militantism și veracitate", astfel poate fi descrisă zbaterea de aripi a istoriografiei interbelice românești (clio inter arma) (Zub, 1989, pp. 256, 83). Plasăm în sarcina capitolului următor rolul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românismului). Ținând cont de faptul că unirea cu Roma a bisericii ardelene, decisă la 1698 și finalizată la 1700, a deschis calea către cristalizarea conștiinței naționale românești, aceasta a fost privită în decursul timpului ca o manevră politică justificată pragmatic. Facțiunea radical-naționalistă evoluată în interbelic avea să schimbe ambivalența cu care a fost privită unirea cu Roma. Dintr-o manevră politică, aceasta a fost recodată interpretativ și denunțată moral ca o abnegare a spiritualității românești. Iată cum descrie evenimentul unul dintre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
credințe este convingerea nestrămutată că ortodoxia constituie destinul României întru salvare. Contopirea indisociabilă dintre românism și ortodoxie în conștiința națională românească, promovată intens de Stăniloae, a fost preluată și transpusă asiduu în literatura didactică cu atât mai zelos evidențiată de către facțiunea fanatică a naționalismului. Constatarea că manualele școlare colportează clișee auto-gratulatorii care îi prezintă pe români în eroica postură jertfelnică de apărători ai civilizațtiei apuse nu trebuie să ne mire, în lumina faptului că cele mai fine și pătrunzătoare spirite ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trasă pentru derularea "proiectului prometeic" al comunismului (Durandin, 1998, p. 285). Intrigile nu puteau lipsi din desfășurarea acestui proiect prometeic în care a fost angajată societatea românească. În cadrul partidului unic, au izbucnit lupte intestine pentru controlul puterii. Etichetate ulterior ca facțiunea națională, respectiv facțiunea moscovită, forțele între care s-a disputat conflictul intern s-au coagulat în jurul figurii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe de o parte, și a perechii Ana Pauker-Vasile Luca, de cealaltă parte. Până în 1952, Stalin a tranșat disputa în favoarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proiectului prometeic" al comunismului (Durandin, 1998, p. 285). Intrigile nu puteau lipsi din desfășurarea acestui proiect prometeic în care a fost angajată societatea românească. În cadrul partidului unic, au izbucnit lupte intestine pentru controlul puterii. Etichetate ulterior ca facțiunea națională, respectiv facțiunea moscovită, forțele între care s-a disputat conflictul intern s-au coagulat în jurul figurii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe de o parte, și a perechii Ana Pauker-Vasile Luca, de cealaltă parte. Până în 1952, Stalin a tranșat disputa în favoarea lui Gheorghiu-Dej, care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
parțial și încorporată în doctrina comunistă, aceasta a avut doar un scop tactic, acela de facilitare a scopului ultim societatea comunistă a-națională. Însă nu toți socialiștii au fost dispuși la compromisul tactic, în care vedeau o ireparabilă compromitere doctrinară. Facțiunea rămasă fidelă purismului socialist, conștientă de inconciliabilitatea funciară dintre doctrina socialistă și crezul naționalist, este reprezentată de antipatriotismul predicat cu ostentație de Gustave Hervé. Refuzând cu obstinație orice compromis doctrinar pe care l-ar recomanda tactica concesiilor politice, Hervé a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]