4,787 matches
-
Elevul care a fost „gazdă” comunică și celorlalți comentariile făcute de vizitatori. În urma acestui schimb de experiență elevii finalizează produsul, valorificând experiența acumulată prin vizitele la celelalte grupe. Aparent, este o metodă complicată, însă după câteva exerciții ea devine destul de familiară elevilor din clasă. 10. Linia valorilor (participă întreaga clasă) - educatorul adresează o întrebare care permite o gradare a răspunsurilor între două extreme (spre exemplu, întrebarea poate fi legată de atitudinea unui personaj dintr‑o povestire analizată la lecție sau exprimarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
realizează într‑o formă cât mai apropiată de aceea pe care o iau, în mod spontan, exercițiile și jocurile copiilor foarte mici, iar modul lor de organizare trebuie să faciliteze manifestarea unor experiențe multiple, în domenii variate, dar cât mai familiare, care să permită achiziția de informații cu privire la forme, volume, culori, structura materialelor, echilibrul sau instabilitatea unor lucruri sau fenomene; dominanta senzorială este, în aceste condiții, vizuală și tactilă, iar exercițiile vor viza în special aceste domenii; - nivelul II - la acest
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
comportamentele de joc ale copiilor. În general, copiii se joacă mai mult și la niveluri cognitive mai înalte în compania unei cunoștințe decât singuri sau în compania unui copil necunoscut; mai mult decât atât, copiii preferă prieteni, în contrast cu un partener familiar (care nu este un prieten), pentru a se angaja în jocuri de fantezie; jocul dintre prieteni durează mai mult și este mai bogat în conținut. 5. S‑au făcut multe cercetări asupra efectelor factorilor ecologici (cum ar fi tipurile de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a constatat că jocul copiilor care privesc programe de aventuri este mai puțin dramatic și mai agresiv, în timp ce jocul copiilor care privesc programe cu substrat educativ și care transmit mesaje sociale benefice este mult mai imaginativ. 7. O influență mai familiară asupra jocului copiilor este curriculumul școlar. De exemplu, programele preșcolare înalt structurate tind să reducă diversitatea și performanțele nivelului de joc al copiilor mici. Mai mult, jocul imaginativ este mai comun în programele mai puțin structurate, în timp ce programele înalt structurate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
receptarea și înțelegerea mesajului lecției sau în realizarea sarcinilor primite la anumite activități/discipline. În aceste condiții, responsabilitatea sa este dublă, deoarece trebuie să se adapteze atât condițiilor de lucru din clasa obișnuită (unde trebuie să joace rolul unui personaj familiar și discret), cât și condițiilor de lucru în particular cu respectivii copii. Observație Fiecare elev este unic și are valoarea sa, indiferent de problemele pe care le prezintă în procesul de învățare școlară. Învățarea este și ea unică pentru fiecare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
auditiv al pronunției ....................................................................................... Componenta motorie (articulare, pronunțare): - sunete izolate ............................................................................................................ - sunete în silabe ......................................................................................................... - sunete în cuvinte ......................................................................................................... Componenta semantică: a) înțelegerea cuvintelor - cuvinte denumiri ......................................................................................................... - cuvinte acțiuni ............................................................................................................ - cuvinte însușiri ......................................................................................................... - cuvinte de relație ......................................................................................................... - expresii cu sens figurat ................................................................................................ b) formularea și înțelegerea propozițiilor - cu conținut familiar ...................................................................................................... - cu conținut nou ......................................................................................................... c) vocabularul - activ ........................................................................................................................... - pasiv ........................................................................................................................... d) particularități narative ...................................................................................................... e) elemente prozodice ale vorbirii spontane ........................................................................... Componenta afectivă și expresivitatea vorbirii: - ritmul vorbirii ............................................................................................................... - vocea și tonalitatea ......................................................................................................... Citirea: - raportul fonem‑grafem ................................................................................................... - citirea pe silabe ............................................................................................................ - citirea pe text cunoscut ................................................................................................... - citirea pe text
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
științelor limbajului, în special a poeticii, semioticii și retoricii, discipline în vogă în epoca formării lui P., dar și din arsenalul filosofiei și al altor discipline umaniste), împănat imprevizibil și savuros cu arhaisme, regionalisme (moldovenești), vocabule și ziceri proprii registrului familiar ori caracteristice pentru exprimarea colocvială și necenzurată, frustă sau buruienos-colorată, uneori propriu-zis licențioasă. Multe dintre paginile lui P. sunt dotate cu un bogat corp de note, hipererudite și ludice deopotrivă, asemănătoare într-o oarecare măsură celor din Țiganiada lui Ion
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
a doua secțiune - Planetarium - exercițiul imaginativ este total. Prozatorul inventează o serie de ontologii alternative construite pe aer, obturând aproape complet circuitele semantice care fac recognoscibilă, coerentă și confortabilă realitatea curentă. Totuși, fie că extrapolează date ale unei realități (cvasi)familiare, fie că proiectează arhitecturi cu totul stranii, textele au ca referință constantă și ireductibilă umanul, aproximat din perspectiva unui model puternic vascularizat etic. Este de remarcat performanța în registrul stilistic, tonul „flegmatic, sceptic, agresiv-blazat” (Cornel Robu), fraza ce „are nerv
POPESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288927_a_290256]
-
dacă sunt, fenomenul se produce ca distorsiune, ca răstălmăcire, ca deviere. Literatura lui P. vine dintr-o conștiință autoprogramată să coboare în acea stare ingenuă a limbajului în care logica se frânge și se reformulează după legi străine ei - legi familiare însă poeziei. În ceea ce privește sursele, o referință elocventă și rezonabilă pare a fi Marin Sorescu, prin ciclul La lilieci. Aceeași dependență a vocabularului poetic de un nivel „umil” al limbajului, aparent nepoetic, același tip de valorificare a structurilor/ șabloanelor limbii vorbite
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
piciorul rupt, București, 1926; Pufușor și Mustăcioară, București, 1926; Floare de oțel, București, 1930; Mușcata din fereastră, București, 1930; Shakespeare în infern, București, 1932; Velerim și Veler Doamne, București, 1933; Vicleimul, cu un desen de Lena Constante, București, 1934; Acord familiar, București, 1935; Cuiul lui Pepelea, București, 1935; A fost odată un război, București, 1936; Încercarea, București, 1936; Povestiri cu prunci și cu moșnegi, București, 1936; Sfârlează cu fofează, București 1936; Plata birului. Deșteapta pământului. Cățelul sau așa ceva..., cu desenele Lenei
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
între timp sarcinilor trasate literaturii de V.I. Lenin, I.V. Stalin și, mai târziu, de A.A. Jdanov. Cel dintâi a fost proliferarea poematizărilor diluviale, simplist grandilocvente, cu oralitate ostentativ accesibilă; în vers liber, patetic, cadențat, după modelul lui Vladimir Maiakovski (familiar proletcultiștilor sovietici), erau hiperbolizați proletarii cu salopetă, șapcă și pumnul ridicat dârz, se celebra mașinismul și noul decor citadin, saturat de drapele și lozinci; în anii ‘45-’46 a fost lansat și un concept care e „varianta românească a proletcultismului
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
Un loc central îl ocupă aici studiile referitoare la Shakespeare. Astfel, Miracolul shakespearian este, înaintea unui curs ținut în 1945-1946, cea mai amplă cuprindere a marilor probleme ale creației dramaturgului realizată până la acea dată în România. Textele shakespeariene îi erau familiare (de altfel, până în anul apariției Fenomenului englez, tradusese mai multe piese, dintre care unele fuseseră reprezentate la Teatrul Național din București, altele difuzate la Radio), cercetase epoca elisabethană (de mai mulți ani ținea cursuri și seminarii consacrate acestei perioade la
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
demontabile/ liberate/ cad frunzele/ și aproape false/ plonjează printre copaci” - Anesteziate), ca și teroarea prezentului accentuând sentimentul tragic al singurătății („Uneori pe străzi/ în absența oamenilor/ mă simt și mai singur” - Ca orice tânăr cu plete) definesc un univers tematic familiar. Nici absența titlurilor - soi de refuz de a deconspira esența poemelor - nu mai surprinde: „E destul de greu/ să fii titlul/ unui poem care de-abia începe” (E destul de greu). Influența bacoviană, diminuată, persistă încă: „Cu aripi mari și cu gheare
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
sensul definiției date mai înainte: dacă una dintre ele va lua o anumită valoare, celelalte relații vor trebuie să ia valori determinate. Pentru a simplifica analiza, Lévi-Strauss grupează varietatea mare a relațiilor dintre rude în două mari tipuri: relații libere, familiare, afective, notate cu „+” și relații ostile, antagonice sau rezervate, notate cu „-”. Antropologul francez presupune că există o lege structurală care limitează posibilitățile de combinare a valorilor celor patru tipuri de relații: „Relația dintre unchiul din partea mamei și nepot este față de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca atare fixează doar unele limite ale deciziilor, dar nu o determină pe una sau pe alta. În acest sens, demersul comprehensiv nu este principial predictiv. El este doar o înțelegere a unor fapte petrecute. Invocarea situației face opțiunea doar familiară, îi reduce din caracterul ei neobișnuit în aparență. Acest aspect este foarte important de subliniat. Prin comprehensiune, cercetătorul nu face nici un fel de predicție și nici retrodicții. El nu încearcă să judece în felul următor: avem situația X; să îmi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se desfășoară. Îl văd pe Ștefan cel Mare organizând Moldova pentru a face față atacurilor diferiților dușmani, dar îl văd și pe Nero dând foc Romei, pe Hitler făcând planuri să cucerească întreaga lume. Asemenea acte nu îmi mai sunt familiare. Mă șochează, mă intrigă. Nu le înțeleg. Narațiunea istorică are deci proprietatea de a crea în conștiința celui care o urmărește sentimentul de surpriză, de neînțelegere. Ce înseamnă însă în contextul de aici a înțelege și a nu înțelege, a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Narațiunea istorică are deci proprietatea de a crea în conștiința celui care o urmărește sentimentul de surpriză, de neînțelegere. Ce înseamnă însă în contextul de aici a înțelege și a nu înțelege, a aprecia ceva ca fiind „de la sine înțeles”, „familiar”, „de așteptat” și altceva ca „straniu”, „curios”, „de neînchipuit”? Înseamnă că eu înțeleg la modul complet comportamentul vânzătorului sau al vecinului cu care mă întâlnesc în mod curent? Evident că nu. Mijloacele cunoașterii mele cotidiene se salută, își zâmbesc și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dețin totodată și explicația acestui fapt. Nu aș putea explica, așa cum ar face-o un psiholog social, de ce se întâmplă așa, și nu altfel. O cunoaștere pe care noi o numim de regulă comună este implicată aici, dând efectul de „familiar”, de așteptat, normal. Ce înseamnă această cunoaștere însă este mult mai puțin clar. În linii generale, metoda comprehensiunii se referă tocmai la extinderea unui asemenea tip de cunoaștere la evenimentele istorice. Figura 13.4. Schema determinării comportamentului Explicația științifică ar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
despre experiența sa negativă în legătură cu trădările și corupția care l-au dus la ideea că singura soluție de a lupta împotriva acestora este de a recurge la măsuri extrem de dure. O asemenea analiză transformă un act „ciudat” într-un act familiar, care nu mai apare atât de curios, ci oarecum „natural”. Evident, aceasta nu este o explicație de tip științific. Este ca și cum ai explica întregul comportament uman prin intențiile subiective conștiente ale persoanelor, excluzând ca inutilă psihologia. Subiectivitatea, tocmai în calitatea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este intuitivă, slabă, primitivă. În lipsa unor mijloace mai puternice, comprehensiunea este însă un instrument eficace. Ea face din istoria care la primul contact pare să fie o îngrămădire de evenimente care mai de care mai curioase, stranii un loc al familiarului, al normalului, al inteligibilului. În acest sens, metoda comprehensivă nu este altceva decât o prelungire a cunoașterii celuilalt, cu mecanismele ei elaborate de cunoașterea comună. Desigur că metoda istorică este mult mai cultivată, în sensul că informațiile, capacitățile de înțelegere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
îmbinată cu blânde, dulci-amare inflexiuni ironice, chiar autoironice, care dau pe alocuri senzația unui vitalism, dacă se poate spune, resemnat. Doar rareori își fac loc accente de deznădejde sau de sarcasm. Este o poezie degajând îndeobște un aer de simplitate familiară, amalgamând tendințe clasicizante sau de notație realistă cu altele romantice și mai cu seamă simboliste - fluiditatea versului, cultivarea vagului, accentul pe atmosferă, predispoziția spre analogii -, acestea din urmă fiind cele mai pregnante. Dar N. nu e un simbolist (sentimental) propriu-zis
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
interesați în principal de elementele care apar în mod regulat în domeniul comportamentului uman - relațiile dintre ele, constantele, contrastele și tendințele generale. Nu există o știință socială a evenimentului singular. Descrierile lungi, liniare, de tip narativ, care sunt atât de familiare jurnalismului și, în mare măsură, istoriografiei, potconstitui subiecte tratate de către științele sociale, dar nu sunt ele însele acceptabile ca studii în științele sociale. Noi trăim legați inevitabil de un anume spațiu și timp, dar analiza noastră nu trebuie să fie
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
activității de cercetare. Una dintre opțiuni ar fi aceea de a analiza tiparele de comportament uman într-o manieră „cvasi-cauzală”.1 Putem afirma că există o conexiune între antecedent și consecință, ca o generalizare bazată pe motivațiile și înțelegerile umane familiare. Mulți oameni vor migra în timpul unei perioade de foamete fiindcă înțeleg că perspectivele ar putea fi mai bune în altă parte, pentru că sunt motivați să-și apere viața lor și pe cea a familiei lor și cred că riscurile și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dintr-un proiect de cercetare. Am văzut deja cum se aplică acest lucru în cazul relațiilor cauzale. Apoi vom studia niște exemple de imagini grafice care să ne ajute să analizăm situațiile de alegere. În cadrul acestui proces, vom deveni mai familiari cu instrumentele metodologice care sunt utile la construirea unor modele pătrunzătoare și inovatoare pentru științele sociale. II. Negocierea și piețeletc "II. Negocierea și piețele" Negocierea apare ca rezultantă al unei penurii. O situație de negociere apare între două sau mai
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și mătase. / Nu e nimeni în cameră și totuși / aud zgomot de coase” (Ura). Vitalizarea și tirania lucrurilor, transpusă de N. aproape cu voluptate, a determinat trimiterea la ultimul volum de versuri de Marin Sorescu, Puntea, în care răzvrătirea obiectelor familiare împotriva „stăpânului” era un semn al apropiatei sale extincții (Daniel Cristea-Enache). Dacă Moartea este personajul tragic, viclean și amenințător din veșnicie, reversul ei poate fi aflat în întâlnirea cu un Dumnezeu umanizat, pe fundalul unui panteism încântător. În Cină de
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]