2,704 matches
-
Pe lângă ceea ce am făcut până acum, mai adaug, ca moldoveanul, nu las ideile să se părăduiască, că i păcat. - Și în ce constă acest „până acum”? - În următoarele cărți: Pe fluviu la deal - roman, Editura Moldova, Iași,1992; Vitrina cu fantasme - roman, Editura Moldova Iași,1998; Pastile contra morții - povestiri, Editura TipoMoldova, Iași,2001; Erotica - 2 romane: Clubul Megasexe și Prețul vieții ca de câine, Editura TipoMoldova, Iași 2002; Ademenirea - roman, Editura Moldova, 1996; Jurnal tardiv început și fără sfârșit 2000
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
una de natură documentară, un fel de radiografie a societății prin care călătorim. Cine să o facă, dacă nu noi cei ca re ducem în cârcă tot balastul ideologic al diferitelor curente pol itice? Așa s-au născut „Vitrina cu fantasme” (că ce poate fi altceva utopia comunistă de a aduce fericirea generală pe pământ, decât o fantasmă?), Pe fluviu la deal (de avânt socialist și promisiuni „cât cuprinde”, prăbușit în decembrie 1989, în cenușa lagărului care-și dăduse obștescul sfârșit
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dacă nu noi cei ca re ducem în cârcă tot balastul ideologic al diferitelor curente pol itice? Așa s-au născut „Vitrina cu fantasme” (că ce poate fi altceva utopia comunistă de a aduce fericirea generală pe pământ, decât o fantasmă?), Pe fluviu la deal (de avânt socialist și promisiuni „cât cuprinde”, prăbușit în decembrie 1989, în cenușa lagărului care-și dăduse obștescul sfârșit, ca orice imperiu). În rest, am mai meditat și eu asupra vieții și am gândit niște Pastile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și în Statele Unite, și, cu un lux al mijloacelor de securitate, din ce în ce mai mult și în Europa. Grija și gustul pentru intimitate sunt dublate în țările sărace de o nevoie de securitate care nu ține, cel mai probabil, deloc de domeniul fantasmelor. Inegalitățile sociale sunt de așa natură că barierele simbolice nu mai sunt suficiente pentru a-i opri pe cei care ar putea fi tentați de atâta opulență. În toate aceste țări în care individualul primează asupra colectivului, întreprinderea privată asupra
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
cele două modalități de reprezentare și de a regăsi timpul pierdut cu mintea și cu inima deopotrivă, înțeleptul, fericitul Bizu plânge ca să poată uita ceea ce știe deja, amintindu-și mai bine. Însă chemarea vieții se dovedește mai puternică decât mirajul fantasmelor de odinioară. Nu întâmplător, eșecul eroului lovinescian (inevitabil doar în planul vieții afective, nu și în acela al creației artistice) e ilustrat, simbolic, de ultima secvență a cărții, în care Bizu încearcă în van să dea de mâncare unei păsări
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din afară [...], ci, în mijlocul activității impusă de viață, putința de a-și izola o insulă spirituală" ceea ce înseamnă că nu e vorba atât de o confuzie, cât de o mistificare deliberată a "realității", care ajunge să fie percepută voluntar ca "fantasmă", ca vis un "vis" în care dorințele se împlinesc (ca în melodramă!). Iată câteva exemple: "se puse să observe o frunză în momentul desprinderii de pe ram; ar fi preferat să vadă un mugur plesnind"; "uneori nu mai simt realitatea; totul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
transmite trupului toate activitățile vitale, și mobilitatea", trupul deschizând la rândul său sufletului "o fereastră spre lume". Stagiritul rezolva astfel "contradicția corporal/ incorporal", câtă vreme acorda phantasiei (simțului intern) rolul de a transforma "mesajele transmise de cele cinci simțuri în fantasme perceptibile sufletului"168. Dar dacă simțul intern 169 "traduce și face posibilă comunicarea suflet/ trup", trebuie totuși reținută ideea (fundamentală și pentru înțelegerea erotismului eminescian) că "sufletul are întâietate asupra trupului, tot așa cum fantasma are întâietate absolută asupra cuvântului, precedând
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
transmise de cele cinci simțuri în fantasme perceptibile sufletului"168. Dar dacă simțul intern 169 "traduce și face posibilă comunicarea suflet/ trup", trebuie totuși reținută ideea (fundamentală și pentru înțelegerea erotismului eminescian) că "sufletul are întâietate asupra trupului, tot așa cum fantasma are întâietate absolută asupra cuvântului, precedând articularea și înțelegerea oricărui mesaj lingvistic". Ca atare, erosul (vincula vinculorum) se situează "la un nivel intermediar, între suflet și trup", ceea ce face ca dorința să fie înțeleasă drept o formă de trăire pur
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cuvântului, precedând articularea și înțelegerea oricărui mesaj lingvistic". Ca atare, erosul (vincula vinculorum) se situează "la un nivel intermediar, între suflet și trup", ceea ce face ca dorința să fie înțeleasă drept o formă de trăire pur imaginară, vizând "urmărirea unei fantasme". Prin urmare, preliminariile dorinței vor constitui chiar "instaurarea unei fantasme înlăuntrul subiectului". Chiar dacă, teoretic, nu a înțeles lucrurile tocmai așa, Lovinescu a reușit totuși să descrie foarte comprehensiv simptomatologia erotismului eminescian, în spiritul demonstrației lui Culianu, ca fenomen de natură
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
erosul (vincula vinculorum) se situează "la un nivel intermediar, între suflet și trup", ceea ce face ca dorința să fie înțeleasă drept o formă de trăire pur imaginară, vizând "urmărirea unei fantasme". Prin urmare, preliminariile dorinței vor constitui chiar "instaurarea unei fantasme înlăuntrul subiectului". Chiar dacă, teoretic, nu a înțeles lucrurile tocmai așa, Lovinescu a reușit totuși să descrie foarte comprehensiv simptomatologia erotismului eminescian, în spiritul demonstrației lui Culianu, ca fenomen de natură pur fantasmatică, în care ochii ("iscoditorii firii", cum îi numea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
s poetics, as one of its main values. What provides a reason for it? Wherefrom comes its legitimacy? A simple appeal to psychoanalysis should shed light, at least partially, on the way repetition tunes itself. Au lieu de reproduire un fantasme brute selon les règles d'un genre, il s'agit d'imiter un fantasme déjà romance, says Marthe Robert. Sure enough, the issue does not boil down to a psychological 'complex', triggering the formation of literary works, but to a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Wherefrom comes its legitimacy? A simple appeal to psychoanalysis should shed light, at least partially, on the way repetition tunes itself. Au lieu de reproduire un fantasme brute selon les règles d'un genre, il s'agit d'imiter un fantasme déjà romance, says Marthe Robert. Sure enough, the issue does not boil down to a psychological 'complex', triggering the formation of literary works, but to a method that might lead to objectification of psychic functions. What is being repeated within
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
but to a method that might lead to objectification of psychic functions. What is being repeated within the prose works has already been existing as an 'inward' world, resembling to a mental scheme, which can apply and interpret reality; un fantasme déjà romance, that is to say, in Marthe Robert's phrase, a representtation of life, containing in advance the formation germs, which can anticipate relationships, the roles of characters, and narrative structures. In other words, before stepping into fiction, the
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
au cœur de la poétique de E. Lovinescu comme une de ses valeurs centrales. Qu'est-ce qui la justifie ? D'où puise-t-elle sa légitimité ? Un recours à la psychanalyse éclaircit au moins en partie ses enjeux : " Au lieu de reproduire un fantasme brute selon les règles d'un genre, il s'agit d'imiter un fantasme déjà romancé " (Marthe Robert). Bien entendu, il n'est pas question d'un " complexe " qui préside à la formation des œuvres, sinon de la possibilité d'objectivation
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
est-ce qui la justifie ? D'où puise-t-elle sa légitimité ? Un recours à la psychanalyse éclaircit au moins en partie ses enjeux : " Au lieu de reproduire un fantasme brute selon les règles d'un genre, il s'agit d'imiter un fantasme déjà romancé " (Marthe Robert). Bien entendu, il n'est pas question d'un " complexe " qui préside à la formation des œuvres, sinon de la possibilité d'objectivation des fonctions psychiques. Ce qui se répète dans la prose existe déjà dans un
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
qui préside à la formation des œuvres, sinon de la possibilité d'objectivation des fonctions psychiques. Ce qui se répète dans la prose existe déjà dans un monde intérieur, comme un schéma capable d'interpréter et de modeler la réalité. " Un fantasme déjà romancé " c'est-à-dire une représentation de la vie contenant des germes formateurs, qui anticipe les rapports, les rôles et les structures narratives. Autrement dit, avant d'entrer dans la fiction, la réalité est donnée sous la forme triangulaire (le cornu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
occidentală despre realitate", ce reprezintă "condensarea sexului și a psihicului, dincolo de realitatea curentă". Vezi și Ioan Petru Culianu (Eros și magie în Renaștere, ed. cit.), care a arătat motivele abolirii fantasticului o dată cu Reforma. Pentru un filosof ca Bacon, de pildă, fantasmele sunt "idoli concepuți de simțul intern", de care rațiunea trebuie să scape. Or, de la Aristotel și până în perioada Renașterii, "cunoașterea" se rezuma exclusiv la "observarea" fantasmelor, din convingerea că "în lumea sensibilă, omul e condamnat să cunoască numai în mod
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a arătat motivele abolirii fantasticului o dată cu Reforma. Pentru un filosof ca Bacon, de pildă, fantasmele sunt "idoli concepuți de simțul intern", de care rațiunea trebuie să scape. Or, de la Aristotel și până în perioada Renașterii, "cunoașterea" se rezuma exclusiv la "observarea" fantasmelor, din convingerea că "în lumea sensibilă, omul e condamnat să cunoască numai în mod fantastic". 166 Camille Paglia, op.cit., p. 63: "The Egyptians eye is synonymous with Western personality. Because the soul was thought to reside there, the eye is
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mari la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru" (În Nirvana, în I.L. Caragiale, Opere, vol. IV, publicistică, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu și Liviu Călin, E.P.L., București, 1965, p. 10). 167 Ioan Petru Culianu, "Fantasmele erosului la Eminescu" (subcapitolul "Incubii și apariții ignee"), în volumul Studii românești I, traduceri de Corina Popescu și Dan Petrescu, Editura Nemira, București, 2000, pp. 72-75. 168 Îngânându-l pe Aristotel, Eminescu credea că sufletul "nu înțelege niciodată nimic fără
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
erosului la Eminescu" (subcapitolul "Incubii și apariții ignee"), în volumul Studii românești I, traduceri de Corina Popescu și Dan Petrescu, Editura Nemira, București, 2000, pp. 72-75. 168 Îngânându-l pe Aristotel, Eminescu credea că sufletul "nu înțelege niciodată nimic fără fantasme", poetul localizând și el "aparatul pneumatic" în inimă. După cum a arătat Ilina Gregori, citând un fragment manuscris, pentru Eminescu "organul oniric" (care e principalul instrument de cunoaștere, câtă vreme deschide o cale de acces către inconștient) este inima: "orice cugetare
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, ed. cit., capitolul "Istoria fantasticului", pp. 23-55. De "simțul intern" depind și imaginația, și rațiunea, și memoria. Imaginația, mai întâi, "convertește limbajul simțurilor în limbaj fantastic, astfel încât rațiunea să poată capta și înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a fost definită mai apoi ca "o tehnică de manipulare a fantasmelor bazată pe principiul aristotelic al precedenței absolute a fantasmei asupra
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în limbaj fantastic, astfel încât rațiunea să poată capta și înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a fost definită mai apoi ca "o tehnică de manipulare a fantasmelor bazată pe principiul aristotelic al precedenței absolute a fantasmei asupra cuvântului și al esenței fantastice a intelectului" (pp. 25-26). 170 Analizând metamorfozele liricii eminesciene, care evoluează de la o poezie retoric-mimetică (a "privirii") la una metaforic-transfiguratoare (a "viziunii"), Ioana Em. Petrescu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a fost definită mai apoi ca "o tehnică de manipulare a fantasmelor bazată pe principiul aristotelic al precedenței absolute a fantasmei asupra cuvântului și al esenței fantastice a intelectului" (pp. 25-26). 170 Analizând metamorfozele liricii eminesciene, care evoluează de la o poezie retoric-mimetică (a "privirii") la una metaforic-transfiguratoare (a "viziunii"), Ioana Em. Petrescu sublinia opoziția dintre "raționalismul individualist european, pentru care văzul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în societatea românească în ansamblu. S. A.: Așa este. A existat și în țară un fel de scurtă comuniune anti-Ceaușescu, care a născut o clipă sentimentul iluzoriu de comunitate. Dar societatea noastră "echilateral dezvoltată" era, ca toate societățile, extrem de diversificată în fantasmele, frustrările, opțiunile și alternativele sale, până atunci secrete, adesea inconștiente, rareori mărturisite de bună voie ori până la capăt. V. N. : Interesant. Asta era probabil previzibil, dar pe mine m-a frapat când, să zicem cu un an-doi înainte de 1989, un
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
așteptări mult prea mari de la Ministerul Culturii, care trebuia redus după "Revoluție" la funcțiunile pe care numai statul le poate exercita, în special cele legate de noțiunea de patrimoniu, oricum ar fi ea definită. La noi, a supraviețuit multă vreme fantasma unui ministru al Culturii situat în vârful piramidei sistemului cultural, un super-Mecena infinit de bogat și de darnic, o instanță publică la care te poți duce să ceri la nesfârșit (și să obții dacă ai pile), nesocotind astfel elementele de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]