54,110 matches
-
proprietarilor de bunuri să-și exercite drepturile de proprietar în așa mod încât să nu aducă vătămări sau pagube altor proprietari vecini, de exemplu. Orice persoană vinovată de vătămarea sau păgubirea altuia, din culpă sau cu intenție va răspunde pentru fapta săvârșită. A săvârși din culpă o asemenea faptă înseamnă că autorul a prevăzut urmările ei și nu le-a acceptat, socotind cu ușurință că nu se vor produce, sau, pur și simplu nu a prevăzut rezultatul, deși, potrivit legii, trebuia
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
proprietar în așa mod încât să nu aducă vătămări sau pagube altor proprietari vecini, de exemplu. Orice persoană vinovată de vătămarea sau păgubirea altuia, din culpă sau cu intenție va răspunde pentru fapta săvârșită. A săvârși din culpă o asemenea faptă înseamnă că autorul a prevăzut urmările ei și nu le-a acceptat, socotind cu ușurință că nu se vor produce, sau, pur și simplu nu a prevăzut rezultatul, deși, potrivit legii, trebuia să-l prevadă. Se apreciază că, culpa este
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
sau, pur și simplu nu a prevăzut rezultatul, deși, potrivit legii, trebuia să-l prevadă. Se apreciază că, culpa este gravă atunci când făptuitorul a acționat din totală neglijență și imprudența pe care nu ar fi trebuit să le manifeste. O faptă este săvârșită cu intenție atunci când autorul prevede rezultatul ei și urmărește producerea acestui rezultat sau, pur și simplu, acceptă producerea lui. Dat fiind faptul că în cadrul asociațiilor de proprietari au loc frecvente certuri și bătăi între proprietari sau locatari, pe
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
Un alt exemplu de limitare a drepturilor proprietarilor de apartamente se referă la faptul că proprietatea asupra acestora este inviolabilă, nimeni nu poate intra cu forța într-un spațiu sau în gospodăria unui proprietar fără voia acestuia, în caz contrar, fapta persoanei care intră în mod abuziv se consideră violare de domiciliu. Cu toate acestea, legea prevede anumite situații în care se poate pătrunde în apartamentul și spațiul proprietarului, ceea ce, de asmenea, este o limitare a dreptului de proprietate, avându-se
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
în care se poate pătrunde în apartamentul și spațiul proprietarului, ceea ce, de asmenea, este o limitare a dreptului de proprietate, avându-se în vedere anumite valori care pot fi salvate în aceste cazuri. Este vorba de cazurile de incendii, o faptă infracțională gravă ce se poate consuma într-o încăpere, distrugere de bunuri ca instalații interioare de gaze, apă etc. când se trece peste opunerea proprietarului. Art.656 Cod civil prevede obligația proprietarului de a permite accesul în spațiile care constituie
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
și acceptate obligatoriu. Mediatorii, pe baza principiilor cuprinse în Codul de etică și deontologie, iar judecătorii pe baza celor prevăzute în Codul de procedură civilă, au obligația să se abțină și să refuze soluționarea prin împăcare a părților care prin fapta săvârșită au adus atingere ordinei de drept și bunelor moravuri, ele făcând obiectul după caz, al cercetării în procesul civil sau al judecării ca infracțiuni în cauze separate. Și în mediere ca și în instanță operează instituția recuzării mediatorilor sau
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
președintele asociației si administratorul acesteia refuză în mod nejustificat să predea cenzorului actele spre verificare, existând suspiciunea că ascund prin refuzul lor unele ilegalități pe care le-au comis. Cu ocazia medierii acestui conflict, mediatorul va avea în vedere că fapta celor doi de a refuza să supună verificării actele oficiale pe care le-au încheiat în numele asociației de proprietari este contrară prevederilor alin.2 din art.32 cuprins în Legea nr.230/2007, actualizată. A se avea în vedere că
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
părți renunță de a se împăca prin mediere; 2una adintre părți recunoaște vinovăția și dorește să se împace; 3procedura medierii s-a închis prin înțelegerea părților. B.Pe linia procesului : 1 reclamantul se desistă(renunță la judecatăă; 2 pârâtul recunoaște fapta; 3între părți s-a încheiat o tranzacție. Baza legală prin care se pune capăt conflictelor în materie de mediere sau judecății în instanță a unor fapte civile, este prevăzută după cum s-a arătat, după caz, de prevederile legii medierii nr.
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
nici un chip, nici un corp, doar iriși umeziți de pleoape. Iar pleoapele se vor închide o dată dacă îl înțelegeau și de două ori dacă nu. Va rămâne acolo și va învăța și el să clipească, ca să fie sigur că făcuse o faptă bună pentru cei care nu pot decât să asculte. SOARELE RĂSARE DIN TELEVIZOR Mai întâi intră plutonul de execuție și Sebi înlemni: o bucată de zid dată cu var la repezeală peste stropii de sânge uscați cam la nivelul ochilor
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
pozitivitatea dreptului - adaugă filosoful român -, ca și aceea a moralei, nu trebuie confundată cu „idealitatea” lor, care singură le justifică. „Numai acei care neagă validitatea transcendentă a Eticii și confundă, cu mai multă sau mai puțină conștiință, fenomenul și ideea, fapta și norma, forța și dreptul, pot să atribuie oricărui stat existent, pentru simplul motiv ca există o rațiune de a fi absolută și o valoare etică imanentă”. Critica filosofică nu poate decât să dizolve această statolatrie, conchide Mircea Djuvara. Rațiunea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
o „lege permisivă a rațiunii mele practice”. În Expunerea conceptului de al meu și al tău exterior, Kant deosebește trei clase de obiecte exterioare ale liberului arbitru, și anume: un lucru corporal exterior mie, liberul arbitru al altuia În raport cu o faptă determinată și situația celuilalt În raport cu mine. Posesiunea inteligibilă este superioară posesiunii empirice, deoarece legitimează apartenența unui obiect exterior la sfera mea proprie. „Eu nu pot spune că un obiect din spațiu (un lucru corporal) este al meu, decât atunci când, cu toate că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
tratează despre dreptul personal. Dreptul personal, care este unic, constă În totalitatea legilor prin care eu pot intra În posesiunea liberului arbitru al celuilalt, ca posibilitate de a-l determina prin liberul meu arbitru, conform legilor libertății, la o anumită faptă. Achiziționarea dreptului personal nu este nici originară nici autoritară. Contractul este cel care justifică, prin liberul arbitru unit al ambelor părți, actul prin care ceea ce aparține uneia din părți se preschimbă În ceea ce este al celeilalte părți. Această relație nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
timp. Dar această simultaneitate este imposibilă În actele empirice ale declarației, care trebuie să se succeadă cu necesitate În timp, fără ca niciodată să fie simultane”. Ceea ce eu dobândesc prin dreptul personal nu este posesiunea directă a unui lucru, ci o faptă a persoanei, prin care obiectul este adus În puterea mea. El nu este Însă un drept real. Dreptul prin care un obiect exterior este posedat ca un lucru și este Întrebuințat ca o persoană, se numește drept personal În modalitate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
modalitate reală. Cele care intră În sfera legislativă a acestui drept sunt cele casnice. În acest caz se impune relația existentă Între membrii unei comunități (cămin), care se bazează pe principiul libertății exterioare. Achiziționarea nu se realizează nici printr-o faptă arbitrară și nici printr-un contract, ci prin legea care nu exprimă nici un drept asupra unei persoane și nici asupra unui lucru. De aceea, această dimensiune a dreptului este superioară atât persoanei și lucrului, deoarece reprezintă dreptul umanității În propria
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cu conștiința libertății și responsabilității noastre. Fiecare din faptele noastre Își are sursa În noi Înșine și poartă din acel moment marca unei libertăți absolute, ba chiar considerată drept o urmare a fenomenelor; adică, raportat la un principiu al naturii, fapta trebuie să ni se Înfățișeze ca fiind condiționată de către acest principiu. Tocmai aci rezidă antinomia, sau o refracție a ființei, În faptul că Încercăm și nu reușim să o eliminăm, În timp ce ea conține drama eternă și ireductibilă a existenței noastre
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
toate otrăvurile acumulate în sufletul meu de-a lungul timpului?, gândi Olga. Veni apoi lângă mama Inei și lângă Alex, șoptindule: - S-a trezit Ina, vă conduc la ea. - Dar băiețelul? - Dacă aveți puțină răbdare, o să-l vedeți... Copleșită de fapta ei reprobabilă, tot amâna cu bună știință momentul prezentării copilului Inei. Cum deschise Alex ușa, Ina întâlni ochii veseli ai soțului ei, radiind de bucurie. Starea lui euforică îi făcu bine, și-i transmise o doză de tonicitate, soldându-se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ca nu cumva, fiind în preajma ei, aceasta să-i audă chiar gândurile ce nu erau animate de sărbători, deși ea se ținea cu strășnicie să nu deconspire împovărările de care era încercată. Toate neliniștile Olgăi se aflau pe suportul acelei fapte care, deși nu fusese dată în vileag, întinase îndelungata lor prietenie. Aparent, relațiile lor erau decretate ca fiind reașezate pe făgașul normalului. Olga nu putu să suporte mult timp această stare de lucruri dar, pentru a masca abil situația, găsi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
preferate. Îi plăceau mai ales poveștile scrise de Ion Creangă. Ascultase discul pe care era imprimat basmul: Capra cu trei iezi de peste o sută de ori. Îl ura pe lupul cel hapsân și se bucura că mama-capră îl pedepsise după fapta sa. Dar inima îl îndemna cel mai mult către muzică. Stătea ore în șir în fața televizorului și asculta concerte, sorbind unele melodii care îi mergeau direct la suflet. Această artă îl atrăgea ca un magnet, mai ales de când vizitase cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
a unui suflet care începuse deja, după toate aparențele, să călătorească spre lumea de dincolo... - Părinte, ce părere aveți, ar fi înțelept să o chem pe cea căreia i-am pricinuit răul pe care vi l-am mărturisit, necugetata mea faptă? Preotul stătu o clipă în cumpănă. Simțea că îngrijorările acestei femei îi măcinau încă cele mai ascunse fibre ale conștiinței, dar nu avea chemarea de a fi pus în postura de judecător. El, ca slujitor al Domnului, o dezlegase de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
erau, oare, destule? Iar, dacă a făcut ceea ce a făcut, cu acea cameristă, nu și-a putut rupe, din cât avea, atâta, cât, femeia să fie mulțumită, și să nu-l mai reclame, ulterior? Lumea nu prididea să-i comenteze fapta, socotită a fi oribilă, și să-l țintuiască la stâlpul infamiei. Acuzațiile de viol, aduse lui Sarco, au răscolit inimile și mințile celor mai diferite categorii de oameni. În opinia lui Putin, acolo trebuie să fie vorba de o lucrătură
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
otrăvii otrăvurilor de pe lume. Nimic nu-i mai cumplit decât așa ceva! Nimic, oameni buni. și, o să vedeți, de ce spun asta. și, o să vă îngroziți. Casapu, că ăsta era numele său, Casapu Ion, chiar avea să nu-și dezmintă numele. Prin faptă. Prin fapta oribilă, care a rușinat, în fața lumii și a istoriei, un întreg sat, românesc, din partea de Nord a țării. Făcuse, cu Ilinca lui, cum zic, cinci copii: trei băieți și două fete. Fata cea mare avea, în vremea pe
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
de pe lume. Nimic nu-i mai cumplit decât așa ceva! Nimic, oameni buni. și, o să vedeți, de ce spun asta. și, o să vă îngroziți. Casapu, că ăsta era numele său, Casapu Ion, chiar avea să nu-și dezmintă numele. Prin faptă. Prin fapta oribilă, care a rușinat, în fața lumii și a istoriei, un întreg sat, românesc, din partea de Nord a țării. Făcuse, cu Ilinca lui, cum zic, cinci copii: trei băieți și două fete. Fata cea mare avea, în vremea pe care o
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
nevasta, colo, la pubelele parcului. Da, am ucis o. Ei, și? De ce ai făcut asta? Pentru că asta am vrut să fac. De mult i-am pus gând rău. și, dacă acum i a venit sorocu’, gata, gându’ s-a făcut faptă, și așa va rămâne, până-n veci de veci. Ăla scoase cătușele. Tatăl nu opuse rezistență. Întinse mâinile, și urcă, înaintea tuturor, în dubă. Rumoarea străzii creștea. Artera rutieră respectivă devenea tot mai trezită la viață, și tot mai circulată Cu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
direcție, să-l faci bărbătește, cu sânge rece, și, dacă este cazul, cu duritate; să nu existe clipă în care să nu te avânți ca într-o amenințătoare cascadă, de unde vei fi sigur că vei ieși învingător; orice gând, fiece faptă, să ți le irigi cu sânge rece; fiecare bob de iubire, să ți-l îmbibi cu sânge rece, apoi, să ți-l ocrotești în plapuma dulce și caldă a eternității! Din lucrul asupra căruia era adânc concentrat, l-au perturbat
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
așteptând, de la moș Costache, o precizare. Anume, cam pe când va mai poposi pe aici. El știa obiceiul, și le răspundea, cu mare plăcere: peste două sau trei săptămâni. După care, fiecare: își căuta liniștit, mulțumit și bucuros de drum. și fapta și-o muta, cu repetabilitate matematică, în fiecare din satele acelei porținuni de țară. Uneori, la mijlocul localității, unde se afla, de regulă, și cârciuma satului, oprea. Cobora, din car, în mână cu o traistă, iar din ea, scoteau capul, pe
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]