2,240 matches
-
persoana care a decis orientarea mea intelectuală și profesională fără cale de întoarcere. Ceea ce se desprinde pentru mine de aici este în primul rând rolul covârșitor al unui profesor în viața unui elev, dar nu numai atât. Știu sigur că feminitatea profesoarei a fost decisivă în cazul meu fiindcă m-am identificat cu ea în sensul că m-am proiectat pe mine însămi în imaginea maturității, pentru mine desăvârșite, a profesoarei. M-au cucerit timbrul vocii, intonația, ritmul, eleganța ținutei și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
tații sunt cei care pretind nu doar "ascultare", ci și performanțe, integritate, menținerea unor principii ferme? Poate că așa este, într-o măsură. Deja începe să se contureze un alt contrast între feminin și masculin ca tipare culturale de gen: feminitatea (eventual maternă) flexibilă, indulgentă, soft, versus masculinitatea (eventual paternă) exigentă, inflexibilă, principială, tough. Cel puțin așa aș fi înclinată să cred privind în jurul meu și reflectând asupra atitudinii celor care suntem acum generația părinților. Desigur, generalizez. Există și excepții, însă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cu ele și spunem că pur și simplu confirmă regula, ori le considerăm inversiuni de rol atribuit sau asumat cultural și social. Din acest punct de vedere și dacă ipotezele mele sunt adevărate, atunci nu s-a schimbat nimic esențial. Feminitatea este protectoare: soția își protejează soțul de eventuale ofense, are grijă să îl măgulească, să îl facă să se simtă și puternic și deținător al controlului: pater familias. Prin comparație cu auto-efasarea conștientă și deliberată a femeii, pentru a-și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
auto-efasarea conștientă și deliberată a femeii, pentru a-și scoate în evidență bărbatul și a-l asigura mereu de valoarea lui esențialmente virilă, protecția lui față de ea și eventual față de copii este palidă. Dacă sunt adevărate observații mai vechi în privința feminității și lucrurile nu s-au schimbat între timp, protecția feminină este mult mai subtilă, mai dezinteresat devotată și mai solidă decât cea masculină. Mi-o șoptește din nou la ureche Virginia Woolf, care mi-o spune prin metafora mea predilectă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
la sensibilitatea extraordinară pe care o avea Lawrence la acest aspect din punctul de vedere al bărbatului care se alertează în fața semnelor unei asaltări a atributelor masculinității - forța și autoritatea - și a unei erodări a lor sub influența emergenței unei feminități puternice și ambițioase, care, contrar reprezentării andro-centriste, este esențialmente cerebrală. Walter Morel din romanul Sons and Lovers are accese de furie brutală, verbală și fizică. Prin această forță își alungă soția afară din casă și o încuie dincolo de ușă, în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
corp, conceptul nu se referă la materialitate, ci la spirit, după cum Virginia o spune dincolo de orice dubiu. De ce am accepta mai degrabă (pentru a câta oară o citez?) "nu te naști, ci devii femeie" și natura de construct cultural a feminității, pe care oricât am suci-o și am transforma-o în "armă de luptă" feministă, tot construct rămâne, eventual unul reciclat, și nu am accepta natura intelectual-spirituală a minții androgine propusă de Virginia? Inutil să dezbat aici ce rezonanțe și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mele, care nu au legătură cu mediul academic, consideră că încă nu am depășit faza adolescentină și că ar trebui să mă maturizez odată dacă vreau să fac ceva în viața. Tot timpul mă dojenesc că doctoratul mi-a furat feminitatea, în liceu parcă eram mai feminină, mai stilată, mai suavă așa cum trebuie să fie o femeie. Și simt că m-am întors în primii ani de viață în compania prietenelor mamei mele, nu în compania prietenelor mele, iar eu care
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
deciziile și comportamentele femeilor și bărbaților. Iubesc feminismul teoretic pentru că am renunțat la prejudecățile pe care le aveam față de femeile pe care le consideram "slabe", față de bărbații pe care îi consideram "monștrii", față de femeile despre care consideram că își folosesc feminitatea pentru a urca pe scara socială, față de bărbații care profitau de femei pentru a-și susține ego-ul. Iubesc feminismul pentru că m-a ajutat să mă dezbrac de prejudecăți și stereotipuri față de oamenii din lumea largă, că mi-a dat lentile
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
model în ușurința de a interacționa cu oameni din diverse medii sociale, generozitatea și altruismul în relațiile cu ceilalți, sentimentul de protecție, sensibilitatea și tandrețea manifestate mai degrabă prin acțiuni, decât prin gesturi tandre obișnuite. Recunosc o anumită parte a feminității și personalității mele, care s-a construit prin antiteză cu masculinitatea lui armonios manifestată. Pe de altă parte, mama întruchipa binomul echilibrului fragil și misterios dintre calitățile considerate în mod tradițional ca fiind specific masculine, de tipul: putere, ambiție, curaj
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
imaginea șarmantă a tatălui meu îmbrăcat în uniformă și frumusețea radioasă a mamei, îmbrăcată într-o rochie vaporoasă de vară. Păreau îndrăgostiți unul de celălalt și acest lucru îi făcea mai frumoși decât oricând. Îmi doream să mă molipsesc de feminitatea mamei, însă structura mea avea totuși un aer destul de marțial, care a fost intuit încă din timpul sarcinei, mama trăind cu impresia că va naște un băiat, luând în considerare apetitul subit pentru ardei iute sau neastâmpărul pe care îl
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
grijă de copil, aproape mai ceva decât mămicile), priveliște cu care nu eram obișnuită pe străzile din România. Apoi, prietenul meu german, care fiind atras de femeile din țările de Est, m-a făcut mai conștientă de anumite caracteristici, precum feminitatea, modul de se îmbrăca, grija față de aspectul exterior. Am fost destul de surprinsă să citesc în anumite anunțuri cu burse sau posturi din mediul academic, mențiunea care se referea la faptul că femeile au întâietate în obținerea acelei burse sau job
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
posibil ca diferențele dintre ei să se datoreze profilului temperamental personal sau modelelor culturale în care au crescut (mama, moldoveancă din județul Botoșani, tata, ardelean de lângă Blaj). * * * După Revoluția din 1989, în societatea românească, s-au perpetuat modelele tradiționale de feminitate și masculinitate, alături de care s-au afirmat noile modele de "emancipare", cu o puternică tentă comercială, insistent mediatizată - "femeia ca obiect sexual" și "bărbatul de succes". Aceste modele încă domină spațiul social prin vizibilitatea lor exagerată, schematizarea imaginilor și ocultarea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
zbuciumul unei societăți și al unei epoci, care își definesc anevoios și contradictoriu reperele, am sfârșit, în cele din urmă, prin a mă maturiza prin confruntarea directă și adesea dureroasă cu Celălalt semnificativ pentru construcția identității de gen și a feminității. Până la vârsta de treizeci de ani, cred că pot spune că am asimilat și am performat după un model tradițional de feminitate, care a presupus în principal asumarea treburilor domestice, cumulul de roluri, preocuparea pentru aspectul fizic și cochetărie, în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mă maturiza prin confruntarea directă și adesea dureroasă cu Celălalt semnificativ pentru construcția identității de gen și a feminității. Până la vârsta de treizeci de ani, cred că pot spune că am asimilat și am performat după un model tradițional de feminitate, care a presupus în principal asumarea treburilor domestice, cumulul de roluri, preocuparea pentru aspectul fizic și cochetărie, în paralel cu finalizarea studiilor universitare și strădania de a construi o carieră profesională, care se proiecta, aproape inevitabil, în domeniul învățământului, având
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a crescut vizibilitatea publică a unor femei de carieră, care pot servi ca modele și care chiar au ceva de spus. După vârsta de treizeci de ani și în contextul maternității, am căutat să înțeleg condiționările sociale și culturale privind feminitatea și masculinitatea, străduindu-mă să găsesc soluții de "conciliere" a vieții private și de familie cu viața profesională. Am trăit însă destul de tensionat cumulul de roluri "specific feminine", cu atât mai mult cu cât mi-am asumat condiția de familie
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
care i-au inspirat pe autori să redacteze propriile povestiri de viață. Prima dintre dimensiunile teoretice care a stat la baza proiectului editorial - dinamica rolurilor de gen, între opțiuni personale și presiuni sociale - se referă la modelarea socio-culturală a propriei feminități sau masculinități, privite în manieră diacronică (reconstituind traseul principalelor etape de evoluție psihosocială) și sincronică (viața privită ca întreg). În acest registru tematic, cel puțin trei întrebări de cercetare ar putea fi relevante pentru înțelegerea dinamicii rolurilor de gen și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
gen ca și relații de putere. Reprezentările de gen, normele și valorile, trăsăturile, rolurile, status-urile sociale transmise în procesul de socializare diferențiată stereotipă, sunt proiectate și valorizate diferit pentru cele două genuri. Cu alte cuvinte, modelele de masculinitate și feminitate acceptate social sunt construite în manieră dihotomică (A-nonA), urmând coordonate aflate în opoziție activ-pasiv, puternic-slab, autonomie-dependență, rațional-emoțional, subiect-obiect, public-privat, care grupează caracteristici de gen asimetrice și inegal valorizate social 7. Trăsăturile asociate modelelor de feminitate sunt mai slab valorizate
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
modelele de masculinitate și feminitate acceptate social sunt construite în manieră dihotomică (A-nonA), urmând coordonate aflate în opoziție activ-pasiv, puternic-slab, autonomie-dependență, rațional-emoțional, subiect-obiect, public-privat, care grupează caracteristici de gen asimetrice și inegal valorizate social 7. Trăsăturile asociate modelelor de feminitate sunt mai slab valorizate social în raport cu trăsăturile circumscrise modelelor de masculinitate, considerate ca normă sau standard universal. Aceste cercetări aduc în atenție o serie de aspecte problematice ale procesului de socializare, investigat prin prisma (in)egalității de șanse pe care
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
corp, conceptul nu se referă la materialitate, ci la spirit, după cum Virginia o spune dincolo de orice dubiu. De ce am accepta mai degrabă (pentru a câta oară o citez?) "nu te naști, ci devii femeie" și natura de construct cultural a feminității, pe care oricât am suci-o și am transforma-o în "armă de luptă" feministă, tot construct rămâne, eventual unul reciclat, și nu am accepta natura intelectual-spirituală a minții androgine propusă de Virginia? (Dana Bădulescu). Dincolo de predeterminări sociale și culturale
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
prin familie/copii. Dar n-am avut nici modele de rol, posibil de urmat (Cristina Neamțu). Despre diferențele de gen percepute ca deficiențe; despre misoginism, atitudini și practici discriminatorii "invizibile social": • [...] Fără a crede în existența unei conspirații masculine împotriva feminității, observam că reflecțiile bărbaților cu privire la femei au fost dominate, în decursul istoriei, de cel puțin trei teme proeminente și recurente: cum să obțină obediența lor, cum să le controleze sexualitatea și cum să justifice statutul lor inferior. Ele ilustrează foarte
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
deciziile și comportamentele femeilor și bărbaților. Iubesc feminismul teoretic pentru că am renunțat la prejudecățile pe care le aveam față de femeile pe care le consideram "slabe", față de bărbații pe care îi consideram "monștrii", față de femeile despre care consideram că își folosesc feminitatea pentru a urca pe scara socială, față de bărbații care profitau de femei pentru a-și susține ego-ul. Iubesc feminismul pentru că m-a ajutat să mă dezbrac de prejudecăți și stereotipuri față de oamenii din lumea largă, că mi-a dat lentile
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
important să o vedem dincolo de egalitarism sau nivelare și uniformizare a nevoilor și intereselor de gen. Egalitatea sau echilibrul de gen spre care tindem nu se reduce la formula "egalitatea femeilor cu bărbații", sistem în care masculinitatea reprezintă norma, iar feminitatea este negativul/opusul masculinului. De asemenea, egalitatea de gen nu se reduce la aspecte cantitative, în sensul egalizării unor indicatori precum numărul femeilor în structurile de conducere sau în anumite domenii de activitate și nu înseamnă doar măsuri specifice focalizate
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
București, 2000 și în cartea lui Alain Touraine, Lumea femeilor, Grup Editorial ART, București, 2007. Ascensiunea femeii spre condiția de subiect, de actor social al propriei vieți și a vieții comunității nu se reduce la procesul unei eliberări de o feminitate impusă de bărbați și, drept urmare, nu se definește în termeni de opoziție sau de luptă. Femeia subiect este femeia care se construiește pe ea însăși, dincolo de presiunile și prescripțiile sociale care o defavorizează (de tipul "fii frumoasă și taci" ș.a.
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
similare cu rezultatele sondajului de opinie Gallup desfășurat în SUA în anul 1986, pe un eșantion de 1.033 subiecți de sex feminin. Mai mult de jumătate dintre acestea (59%) afirmau că poartă pantofi cu toc ca simbol al modei, feminității și statusului ocupațional. Femeile cu studii superioare, cu un statut socio-economic ridicat aveau tendința de a purta pantofi cu toc mai mult pentru anumite evenimente sociale decât la birou, în schimb cele cu un nivel educațional și economic mai scăzut
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
manifestărilor /180 1.2. Nivelul valorilor /180 1.3. Nivelul postulatelor de bază /181 2. Culturile naționale: lucrările lui Hofstede /181 2.1. Individualism vs. colectivism /182 2.2. Distanța ierarhică /182 2.3. Controlul incertitudinii /183 2.4. Masculinitate/feminitate /184 3. Cultura ca instrument de management /187 3.1. Selecția personalului /187 3.2. Formarea /187 3.3. Gestiunea simbolică /187 3.4. Cultura, factor de performanță? /187 4. Producerea culturii de către salariați /189 4.1. Modelul fuziunii /189
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]