12,837 matches
-
vorbesc din proprie experiență; cazul s-ar putea aplica, probabil, și celorlalte orașe mari din țară), acum vreo cincisprezece ani, erau la modă tot felul de grupări de fani punk. Acestea erau compuse din tineri suficient de inteligenți ca să se ferească de manele, dar insuficient de cultivați ca să se orienteze spre o formă reală de cunoaștere spirituală. Pentru a fi fidel unui principiu de pură istorie, mă văd constrâns să menționez aici că emergența explozivă a punk-ului european ar fi fost
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ar putea circumscrie imaginarul, metafizica și pragmatica somnului? Încerc să sistematizez ceea ce mă șochează la somnul japonez. Și noi dormim în mijloacele de transport, nu? Totuși, numai în trenuri, pe distanțe lungi. Și atunci, cei mai mulți dintre noi încearcă să se ferească, să-și creeze un spațiu intim protejat de privirea celuilalt, ferindu-și chipul cu mâna, cu perdeluța de la geam, cu ziarul etc. Apoi, nu dormim niciodată la școală, în timpul conferințelor, al ședințelor de lucru, una dintre experiențele cele mai bulversante
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ceea ce mă șochează la somnul japonez. Și noi dormim în mijloacele de transport, nu? Totuși, numai în trenuri, pe distanțe lungi. Și atunci, cei mai mulți dintre noi încearcă să se ferească, să-și creeze un spațiu intim protejat de privirea celuilalt, ferindu-și chipul cu mâna, cu perdeluța de la geam, cu ziarul etc. Apoi, nu dormim niciodată la școală, în timpul conferințelor, al ședințelor de lucru, una dintre experiențele cele mai bulversante ale oricărui străin ajuns în Japonia. Se poate întâmpla ca, într-
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
decât o mică fereastră prin care prinsesem o fărâmă din peisajul gigantesc al unui fenomen mentalitar, cultural, spuneți-i cum vreți, japonez. Păcatul generalizărilor este întotdeauna mai mic atunci când ai de-a face cu niponii, pentru că gregarismul lor fundamental te ferește de greșeli prea periculoase. Sunt coborâtă de pe Sirius-Vega, sau cel puțin așa susține iubitul meu, cu naivitatea poetului care hotărăște cu de la sine putere că, pe Sirius-Vega, ziua are patruzeci și opt de ore sau, poate, nouăzeci și șase. Am
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
clasă medie. E drept, japoneze, și asta schimbă totul, după cum veți vedea. Și atunci, de ce, vă întrebați pe bună dreptate, mă lansez într-o asemenea temă? Pentru că îmi place să cred tocmai inexistența ambițiilor mele poetice sau eseistice mă poate feri de fărădelegi de neiertat. Nu vreau decât să expun, cu umilință, povestea unei nesfârșite uimiri. Uimirea aceasta nu numai că nu s-a veștejit deja, dar m-a condus, prin filele unui eseu pe care cine știe în ce mod
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
din casă un loc al bunului gust, l-au alăturat frumuseților naturii și l-au înconjurat cu o aură de plăcute asocieri. Comparativ cu perspectiva occidentalilor, care privesc de la bun început acest loc ca pe ceva impur și chiar se feresc să vorbească în public despre el, a noastră este mult mai înțeleaptă și atinge o culme a rafinării gustului". Albul imaculat și luminos care domnește în toaletele noastre nu este, poate, decât o încercare de exorcizare brutală a unui întreg
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
băieți am ce învăța, așa cum ar fi curajul sau bucuria de a lupta și învinge cu orice preț. Apoi în fiecare băiat cu care mă împrietenesc, găsesc un frate care în orice clipă mă protejează sau mă învață să mă feresc de pericolele care ne înconjoară. De multe ori Magnolia se plângea bunicii că fetele nu se joacă cu ea și că o vecină i-ar fi zis: -Tu, copchilo, ești lucrătura diavolului! Bunica cu înțelepciunea-i caracteristică, o mângâia și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
fără voința ei divina-i făptură, observând câtă suferință îndură bunicul. Apoi și-a aruncat privirea piezișă către bunica încredințându-se dacă nu cumva a prins de veste că bunicul plânge de durere, știind că acesta de multe ori se ferea să nu fie observat. -Știu, bunicule, ce am de făcut, să mă duc după apă vie în pădurea Suharău, a zis Magnolia fără prea mare bucurie. După ce bunicul și-a privit îndelung nepoata a observat că pe obrăjorii ei roșii
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
poartă și se tot întreba. Într-un târziu se hotărăște: -Mai bine intru ... Ce-o fi o fi, nu am altă variantă decât aceea de a deranja sau supăra. Dar dacă nu am dreptate? Dacă săracul greierul este bolnav? Dacă, ferească Dumnezeu, este mort? Mai bine intru și gata. -Bună ziua, vecine! zise furnica surprinsă, găsindu-l pe greier tolănindu-se în așternut, dar să-i răspundă la binețe nici că se deranja. Stătu furnica și se gândi: -Ce-o fi cu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
mulți ani împreună ca buni prieteni. DONDICĂ ȘI DONDONEL Locul de naștere al acestor frați era tare departe de orice altă așezare, loc unde numai păsările cerului și fluturii nopții ajungeau. Dondică era mai mare decât Dondonel de aceea îl ferea de alți băieți să nu-i pricinuiască necazuri pentru că Dondonel era într-o dungă. Dacă i se spunea să se ducă la deal, el o lua la vale, pentru că înțelegea totul și pe toate le făcea pe dos. Părinții lor
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pustiului, a răspuns încurcat Stup.. Când a auzit Dardailă că a pomenit de Fata pustiului s-a făcut foc. Și-a ridicat amândouă capetele, ochii i-au ieșit din orbite și s-a năpustit asupra lui Stup. Acesta s-a ferit cu ajutorul nevăzut al lui Căiță, iar Trotinel a dat o lovitură puternică unuia din capete amețindu-l. Ciric, Cârtița și Zvârluga gâdilau celălalt cap al monstrului făcându-l să râdă zgomotos. Dacă a văzut aceasta Dardailă a ridicat capetele și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
care se pretindea prințul barbarilor. Uran a fost derutat, Zombo s-a enervat aflând astfel că fiul lui este mort, profitând de moment, s-a aruncat cu toată forța asupra lui Uran pentru a-i tăia capul. Uran s-a ferit, dar vârful iataganului lui Zombo l-a lovit, producându-i o rană pe față din care curgea sânge din belșug. Atunci Amar s-a postat în fața lui Uran parând un nou atac din partea lui Zombo. Uran a șters fața plină
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
esența problemei morale și nucleul unei întregi Weltanschauung.2" Nu sunt un reprezentant al pesimismului existențial, care presupune că orice acțiune este destinată eșecului; în viață sunt și succese, progrese, daruri, noroc. Dar nici persoanele de mare succes nu sunt ferite de crizele existențiale, care fac ca totul să devină problematic. Se poate întâmpla încă în tinerețe. Sau în plină criză a vârstei mijlocii, în fața unei boli mortale care poate veni pe neașteptate, în fața unui insucces profesional, a unei depresii cauzate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și bogați fură de la cei săraci, iar cei săraci o iau anapoda, fiindcă dau ascultare acelora, cari au învățat prin străini numai rele. Toate acestea ține-le în inimă și mai spune și altora, ca toți să știe să se ferească din vreme"120. În consecință, la finalul articolului îndemna cititori să-și găsească drept ancoră a existenței modelele oferite de școală și mai ales biserică. 25 de ani mai târziu, în revista Flacăra Sacră, arhimandritul revenea asupra intervenției sale din
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și bogați fură de la cei săraci, iar cei săraci o iau anapoda, fiindcă dau ascultare acelora, cari au învățat prin străini numai rele. Toate acestea ține-le în inimă și mai spune și altora, ca toți să știe să se ferească din vreme. Nu uita iarăși a-ndemna pe toți, frații noștri țărani și muncitori, să-și deschid capul și să țină-n frâu pe copiii lor, trimițându-i necontenit la școală și biserică; să fugă de cârciumi și să facă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de frica pedepsei, ci și din îndemnul cugetului (Romani XIII 5); uită ce este-n urma ta și aruncă-te spre țintă, pentru premiul chemării cerești a lui Dumnezeu, în Christos Iisus (Filipeni III 13.14); crede-n Dumnezeu, dar ferește-te de lupii îmbrăcați în piei de oaie, care vin în numele Lui, să te amăgească; adapă-te numai de la izvorul viu al Luminei lui Christos, ca să învieze și în tine și pe pământul acestei țări, o lume nouă de simțire
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nu este decât manipularea unui obiect, convocarea unui oarecare proces care se pornește să funcționeze el singur și căruia, ca simplu spectator, savantul îi cere să exhibeze un "adevăr" străin, cel al naturii, a cărei alteritate, adică obiectivitate, o păstrează, ferindu-se să intervină în ea sau, dacă acest lucru este imposibil, neutralizând această intervenție, tratând-o pe aceasta chiar ca pe un proces obiectiv cea dintâi, experimentarea în viață, nu are altă cale și, fără îndoială, alt scop decât să
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
a le putea deosebi unele de altele, umbra vieții transcendentale căreia îi aparțin actul de a ucide, actul de a fura, actul de a viola. Însă deoarece ea suprimă în același timp această subiectivitate redusă la umbra sa, ea se ferește de orice abordare axiologică, ba, mai mult, o elimină în mod infailibil: în măsura în care furtul sau crima se explică din punct de vedere sociologic prin condițiilor lor obiective, nici hoțul, nici ucigașul nu sunt responsabili, ei nu mai există pe planul
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pe care am socotit-o galantă. Paj În casa căpitanului don Diego Alatriste. Impasibilă, tinerica mi-a susținut privirea. Vizitiul urcase la loc pe spinarea catârcei și Îi da ghes să pornească. Vehiculul se urni. Am făcut un pas Înapoi, ferindu-mă de stropii aruncați de roți, și chiar atunci ea și-a sprijinit o mână mică, perfectă, albă ca sideful, de cadrul ferăstruicii, iar eu m-am simțit de parcă mi-o Întinsese să i-o sărut. Atunci, gura ei, splendid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
să riposteze. Într-un fel sau altul, nimerise bine, fiindcă Alatriste reuși să vadă un tânăr blond, Îmbrăcat În haine castanii, ținând În mână dârlogii unui cal șarg, scoțând o exclamație de alarmă pe când sărea Într-o parte ca să se ferească, miraculos, de Împunsătura teribilă pe care italianul o repezise Înainte nedându-i timp să ducă mâna la spadă. — Steenie!... Steenie! Părea mai curând un strigăt de prevenire a Însoțitorului său decât unul de ajutor. Alatriste Îl auzi pe tânăr scoțând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
pregătească o odaie. Alatriste se destinse imperceptibil. Pe ușa Întredeschisă văzu cum servitorii pregăteau veșmintele și echipamentul contelui. Observă că-i aduceau un pieptar din piele de bivol și câteva pistoale Încărcate. Álvaro de la Marca părea ferm decis să-și ferească invitații Întâmplători de alte riscuri. — În câteva ore se va afla de venirea acestor domni, și tot Madridul va Înnebuni subit, suspină contele. Ei Îmi cer pe cuvânt de gentilom să nu pomenim nimic de Înfruntarea cu tine și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
o pețească, năzuind la mâna ei regească, biet leopard neștiind că pentru-acel odor nu Îndrăzneț se cade-a fi, ci răbdător. Cum ți se pare? Álvaro de la Marca Îl privi Întrebător pe Alatriste, care abia dacă zâmbea, amuzat și prudent, ferindu-se să se pronunțe. Bun, recunosc, nu-s Lope, pe legea mea. Și-mi Închipui că și amicul tău, Quevedo, ar strâmba din nas; dar, fiind vorba de versuri de-ale mele, nu-s chiar de lepădat. Dacă o să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
să-mi rupă brațul. Dar căpitanul era avertizat din plin de Împușcătură, iar când i-am aruncat spada pe deasupra bărbatului care era În fața mea - sau pe deasupra locului unde fusese bărbatul care Înainte se afla În fața mea -, sărea deja spre ea, ferindu-se să nu-l rănească și Înhățând-o de cum atinse pământul. Atunci luna se ascunse din nou după un nor. Am lăsat să cadă pistolul descărcat, l-am scos din pieptar pe celălalt și, Întors spre cele două umbre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Mare, petrecere de care Îmi amintesc ca fiind unul din cele mai strălucite spectacole de acest gen din câte a pomenit Madridul dinastiei de Austria, cu cei mai aleși cavaleri ai Curții - printre ei tânărul nostru rege -, azvârlind cañas și ferindu-se de ele și Înfruntând tauri turbați din Jarama, Într-o revărsare de eleganță și curaj. Corida era, cum este și acuma, petrecerea favorită a populației Madridului și a multor alte locuri din Spania; și Însuși regele, ca și frumoasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mai mult - am cunoscut-o În tinerețea mea: cea a eroismelor quijotești și sterile, care și-a Întemeiat rațiunea de-a fi și dreptul pe orgoliosul vârf al unei spade. Astfel am ajuns noi, după cum vă spuneam, la poarta corral-ului, ferindu-ne de zurbagii și de cerșetorii care Îi asediau pe toți cerând pomană. Bineînțeles că jumătate din ei erau orbi, șchiopi, ciungi și ologi prefăcuți, dându-se drept hidalgi ajunși la sapă de lemn, care nu cerșeau de obicei, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]