2,209 matches
-
Prea Fericitului a devenit un subiect copios de presă ("Adevărul", 2007). Sunt numeroase contextele cu substantivizări ale unor adjective la gradul superlativ absolut, realizat prin mijloace neprototipice: cu ajutorul adverbelor mult, prea (mult-prea-nefericiții), prin construcția adverb + de + adjectiv substantivizat (enervant de fericiții României - "Evenimentul", 2007), cu ajutorul unor substantive având comportament adverbial (îndrăgostiții lulea) sau prin intermediul prefixoidelor atașate care conțin seme de superlativ (hipersensibilii, supradotații, supranaturalul, un extra-dry, un extrafin) : Prea-frumoșii, prea-bunii, prea-"cercelații", prea-"tatuații" își fac în sfârșit apariția (Internet, 2007
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
substantive având comportament adverbial (îndrăgostiții lulea) sau prin intermediul prefixoidelor atașate care conțin seme de superlativ (hipersensibilii, supradotații, supranaturalul, un extra-dry, un extrafin) : Prea-frumoșii, prea-bunii, prea-"cercelații", prea-"tatuații" își fac în sfârșit apariția (Internet, 2007) Dacă faceți parte dintre prea fericiții care îsi permit să apeleze la ajutor calificat în orice fel de împrejurare [...], aș zice că tot nu vă strică niște minime cunoștințe tehnice, dintr-un motiv simplu: ca să nu fiți trași pe sfoară (ZF, 2007). 5. PARADIGME COMPLETE SI
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
nu face rău aproapelui său, ci îi face bine. Legea Noului Testament este numită simplu legea iubirii, fiindcă iubirea este motivul, cuprinsul și împlinirea ei. Toate poruncile acestei legi se întretaie și sfârșesc într-un singur punct, fiindcă - precum spunea Fericitul Augustin - legea duce la credință, credința câștigă pe Duhul Sfânt ca un dar, care revarsă în noi iubirea, iar iubirea împlinește legea. Dacă împlinirea legii este manifestarea iubirii, această împlinire a legii are ca urmare o creștere în iubire. Cine
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Mântuitorul îi fericește pe aceștia care, de-a lungul veacurilor, sunt prigoniți pentru stăruința lor în dreptate și sfințenie. Împărăția cerurilor este răsplata propovăduitorilor Evangheliei și învățăturilor Bisericii, a mărturisitorilor dreptei credințe și a luptătorilor împotriva nedreptăților și relelor sociale. Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri. (Matei 5, 11-12). Prin aceste cuvinte, Mântuitorul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
rolul de a pregăti pe cei ce se botezau, iar mai târziu au devenit centre de înaltă cultură teologică. Vom prezenta, pe scurt, cum era privită educația la Sfinții Părinți : Clement Alexandrinul, Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur și Fericitul Augustin. 2.1.1. Educația religioasă în „Pedagogul” lui Clement Alexandrinul Format într-un climat de erudiție și efervescență spirituală, propriu Școlii din Alexandria, Clement Alexandrinul<footnote id="21">Clement Alexandrinul (150 - 215 d.Hr.) s-a format la școala
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
armonizează și se completează într-un mod fericit. Locul în care aceste idei se întâlnesc în forma cea mai desăvârșită este Sfânta Liturghie - încununare a pedagoiei creștine, ca doctrină și lucrare în lume. 2.1.4. Importanța educației în opera Fericitului Augustin În plan pedagogic, Augustin a continuat tradiția Sfinților Părinți: Clement Alexandrinul, Vasile cel Mare, punând în evidență importanța filosofei grecești pentru înțelegerea credinței creștine.El afirmă că toate eforturile depuse de gânditorii păgâni nu își găsesc împlinirea decât în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
respinge cu desăvârșire studiile clasice. El recunoaște valoarea formativă, la fel ca și alți părinți bisericești, dar pentru a le face apte pentru o autentică formare a creștinului le punea înainte adevărul relativ. Adevărul este absolut și nu relativ, consideră Fericitul Augustin, iar la el se ajunge prin intermediul credinței. Omul crede ceea ce înțelege dar nu este capabil să înțeleagă ceea ce nu crede. Nu prin rațiune discursivă ajunge la adevărul ultim, ci prin trăirea lui ca atare în sufletul nostru. Creștinismul nu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
străduindu-se să ne comunice ceva, ci adevărului care a fost sădit în spiritul nostru de către Divinitate. Hristos, care sălășluiește în sufletul nostru, ne lămurește și „... ne învață dacă sunt adevărate cele ce se spun, atunci când cuvântăm în afară”, scrie Fericitul Augustin. El este Învățătorul lăuntric, sursa cunoașterii autentice, omul nefiind altceva decât un instrument care o vestește în afară, cu ajutorul cuvintelor. În fond, este vorba de nepieritoarea putere a lui Dumnezeu și despre veșnica înțelepciune, de la care primește povață orice
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
morală - considerații generale “Omule, poți fugi de toate, dacă vrei, numai de conștiinta ta, nu. Intră în casa, odihnește-te în pat, retrage-te înlauntrul tau, nici un loc nu vei găsi unde să te ascunzi dacă păcatele te vor roade”(Fericitul Augustin). Potrivit concepției creștine, normele morale sunt date de Dumnezeu, Care, încă de la crearea omului, i-a sădit acestuia în suflet legea morală naturală, adică predispoziția de a-și forma noțiunea de bine și de rău și de a înțelege
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pot controla. „Capitalul spiritual acumulat de către părinți se va răsfrânge pozitiv asupra formării religioase a copilului.” Procesele gândirii religioase se conturează, se transformă și se sedimentează corelativ cu etapele psihogenetice de dezvoltare. O preocupare în acest sens a manifestat-o Fericitul Augustin, care asocia fazele dezvoltării fizice cu cele ale dezvoltării sufletești. El consideră că vârsta omului are în general cinci trepte: copilăria, vârsta băiatului, adolescența, omul matur și bătrânețea. Primele trei trepte interesează perioada educației, cuprinzând: vârsta copilăriei, vârsta copilăriei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
drumuri noi spre adevăr și lumină, a existat o mamă creștină. Cei mai mari oameni ai Bisericii își datorează ascensiunea lor spre desăvârșire în mare parte bunei educații primite în familie; ei sunt opera unor adevărate mame creștine: Monica, mama Fericitului Augustin, Elena, mama Sfântului Constantin cel Mare, Antuza, mama Sfântului Ioan Gură de Aur etc. Părinții sunt primii dascăli ce sădesc în sufletul copilului, în perioada celor șapte ani, cele mai nobile sentimente, cele mai alese însușiri pentru întrega viață
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
comunicarea? Cum ar putea să se numească această funcție, ținând cont că emițătorul folosește un limbaj poetic, literar? Cât de frumoasa te-ai gatit, / Naturo, tu! Ca o virgină/ Cu umblet drag, cu chip iubit!/ Aș vrea sa plâng de fericit, / Ca simt suflarea ta divină,/ Că pot să văd ce-ai plăsmuit! (G. Coșbuc) Pe ce se axează comunicarea? Cum ar putea să se numească această funcție, ținând cont că emițătorul verifică dacă mesajul a fost înțeles, auzit? (folosește dicționarul
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
și tu mai vesel! Prea ești posomorât! (funcția persuasivă) ........................................ * Vara este anotimpul preferat al copiilor. (funcția referențială/ denotativă) ...................................... * Cât de frumoasa te-ai gatit, / Naturo, tu! Ca o virgină/ Cu umblet drag, cu chip iubit!/ Aș vrea sa plâng de fericit, / Ca simt suflarea ta divină,/ Că pot să văd ce-ai plăsmuit! (G. Coșbuc) (funcția poetică) ........................................ * -Nu-i așa că e frumoasă vara? M-ai auzit? Ce spui? (funcția fatică) ........................................ * -Mă gândesc la cuvântul vara. V,a, r, a.Cuvântul vara e
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
pe pagina online Grove Art Online article url: http://www.oxfordartonline.com: 80/subscriber/ article/grove/art/T011669pg1, pp. 10-14, accesat la 11.12.2013. 14 Biblia sau Sfâna Scriptură tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. 15 "Evanghelia după Luca", Idem. 16 Pieter van der Heyden (1530-1576), The Blind Leading the Blind, after Hieronymus
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și dogmatice sau tradiției vii, de-a pururi prezente a Bisericii"16, precum s-a întâmplat cu "sinoadele tâlhărești". Argumentația naeionesciană corectează eroarea fostului ministru Vasile Goldiș referitoare la infailibilitatea sinodală, eroare care îl plasează în registrul catolic al augustinismului. Fericitul Augustin este autorul celebrei teorii fides implicita potrivit căreia creștinul e dator să urmeze "orbește indicațiile Bisericii, oricare ar fi ele, pentru a fi mântuit". Nae Ionescu accentuează un fapt central: PENTRU ORTODOXIE, INFAILIBILITATEA SINODALĂ ESTE CONDIȚIONATĂ. Condiționarea este dată
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
că nu există mântuire în afara Bisericii 3; că cel care nu are Ecclesia mamă, nu poate avea tată pe Dumnezeu 4. Dacă Sfântul Ciprian aseamănă Biserica cu corabia lui Noe, în afara căreia fiind, nimeni n-a putut să scape 5, Fericitul Ieronim mărturisește că cel care se mântuiește, se mântuiește în Biserică 6. În schimb, Fericitul Augustin spune răspicat că nimeni nu ajunge la mântuire și la viața veșnică fără suportul christic - Hristos, cap al Ecclesiei -; numai cine se află în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
poate avea tată pe Dumnezeu 4. Dacă Sfântul Ciprian aseamănă Biserica cu corabia lui Noe, în afara căreia fiind, nimeni n-a putut să scape 5, Fericitul Ieronim mărturisește că cel care se mântuiește, se mântuiește în Biserică 6. În schimb, Fericitul Augustin spune răspicat că nimeni nu ajunge la mântuire și la viața veșnică fără suportul christic - Hristos, cap al Ecclesiei -; numai cine se află în trupul Său - Biserica - îl are pe Hristos cap7. În timp ce pentru Sfântul Irineu al Lyonului, credința
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
la extensia lucrului cunoscut; acest fapt permite menținerea unei identități perfecte între obiectul comprehensiunii infinite a lui Dumnezeu și cunoașterea finală a celor aleși. Textele patristice care par a nega posibilitatea cunoașterii divine trebuie interpretate pornind de la următorul principiu: cunoașterea fericiților nu va putea niciodată să se adecveze extensiei lucrului cunoscut (adequare amplitudinem rei cognitae). Tributar tradiției patristice răsăritene, Petre Țuțea subliniază imposibilitatea cunoașterii divine în transcendența sa absolută, în afara oricărei relații cu ființele create, dincolo de revelarea Lui în iconomia creației
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Între suflet și spirit, București, Editura Humanitas, 1996. Noica, Constantin, Echilibrul spiritual, București, Editura Humanitas, 1998. Noica, Constantin, Despre demnitatea Europei, București, Humanitas, 2012. Noica, Constantin, Șase maladii ale spiritului contemporan, București, Editura Humanitas, 2012. Racoveanu, George, Viața și nevoințele fericitului Paisie, Starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, Tipografia Episcopul Vartolomeu, 1936. Racoveanu, George, Gravura în lemn la mănăstirea Neamțul, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1940. Racoveanu, George, Omenia și frumusețea cea dintâi, București, Editura Predania, 2009
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Teologia. Integrala publicisticii religioase, Cezarismul bisericesc, p. 382. 11 Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, în "Cuvântul", an VI, nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 386. 12 Pastorala Prea Fericitului Miron Cristea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu privire la cazul urgiei de la Costești, reprodus în Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, în "Cuvântul", an VI, nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Cezarismul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
L., IV, col. 519, apud George Racoveanu, op. cit.: "Habere jam non potest Deum patrem, qui Ecclesiam non habet matrem". 5 Ibidem, p. 11: "Si potuit evadere quisquam qui extra arcam Noe fuit, et qui extra Ecclesiam foris fuerit evadit". 6 Fericitul Ieronim, Comment. in Joelem liber, cap. IV, 1 sq., in Migne, P. L., XXV, col. 980, apud George Racoveanu, op. cit., p. 11: "dicimus omnem qui salvatur, salvari in Ecclesia, sive in coelesti Jerusalem". 7 Fericitul Augustin, Contra Donatistas, liber unus
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Ecclesiam foris fuerit evadit". 6 Fericitul Ieronim, Comment. in Joelem liber, cap. IV, 1 sq., in Migne, P. L., XXV, col. 980, apud George Racoveanu, op. cit., p. 11: "dicimus omnem qui salvatur, salvari in Ecclesia, sive in coelesti Jerusalem". 7 Fericitul Augustin, Contra Donatistas, liber unus, cap. XIX-49, în Migne, P. L., XLIII, col. 429, apud George Racoveanu, op. cit., p. 11: "Ad ipsam vero salutem ac vitam aeternam nemo parvenit, nisi qui habet caput Christum. Habere autem caput Christum nemo poterit
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de copii pe care Îi Învăța psaltichia. Tot el apare și În hrisovul dat de Brâncoveanu În 1689, fiind scutit de plata dărilor, pentru a se ocupa de slujbele Bisericii. Șărban. Din prefața Irmologhionului lui Macarie aflăm că „În zilele fericitului Întru pomenire dascălul Șărban Protopsaltul, viind cel mai desăvârșit și cel mai vestit dascăl al vremii aceia dintre greci, Anastasie Rapsaniotul, un celebru psalt grec din secolul al XVIII-lea, cu socoteală ca să-și găsească norocul și să rămâie În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Cu privire la opera muzicală a lui Șărban găsim indicații tot la Macarie, care În prefața Irmologhionului său spune: „Mulți dintre psalții cei desăvârșiți din neamul nostru s- au arătat cu râvnă În vremi, ca să facă câteva ceva În limba noastră, precum fericitul Întru pomenire Arsenie Ieromonahul Coziianul, Calist Protopsaltul Sfintei Mitropolii a Bucureștilor și Șărban Protopsaltul Curții Domnești. Carii, nu numai Anastasimatarul melos, Stihirarul melos, Heruvicele, Priceasniile toate, Catavasiile, Irmoasele toate și altele dar și partea cea mai multă a Papadichiei o
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
care vorbesc cei dintâi de veacul luminat, ci și la toți iluminiștii români, până la pașoptiștii revoluționari din principate. D. țichindeal, în 1808, era conștient de vremile și țircumstanțele acestui veac. Asemenea lui D. Obradovici care considera veacul al XVIII-lea fericit, deoarece razele învățăturii și filozofiei ajung până la granițele tătărești fabulistul bănățean scrie că: Acum au început popoarele ca din somn a se deștepta... Ideea deșteptării își face deci apariția și ea va avea, după cum vom vedea, un ecou considerabil. petru
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]