3,694 matches
-
președintele Camerei Reprezentanților. La Palatul Legislativ aveam să revin în repetate rânduri, fie pentru rezolvarea unor probleme curente, fie la acțiuni prilejuite de instalarea noului președinte al Republicii și a noului Parlament ales, fie a unor reuniuni de comunicări sau festive. După alegerile din octombrie 1999 și instalarea, la 1 martie 2000, a noului Parlament, aveam să revin la cele două comisii de politică externă pentru constituirea unui "Grup de prietenie parlamentar Uruguay -România", Grup realizat atât în 2000, cât și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu prilejul escalelor "vaselor-școală" din Franța, Anglia, Olanda, Italia, Spania, SUA, Japonia (vasul-școală "Bricul Mircea" nu știu să fi ajuns la Montevideo, deși omologul uruguayan, "Capitan Miranda", a făcut escală la Constanța). Recepțiile erau foarte animate, cu puntea superioară decorată festiv, cu orchestra echipajului în acțiune și marinarii-chelneri plimbându-se cu platourile încărcate cu tot felul de bunătăți și băuturi. Îmi aduc aminte că, fiind bun amic al ambasadorului Japoniei, mi s-a făcut onoarea de a da "cep", cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
care-i reprezintă lașitatea și curajul. Însă cei doi termeni nu sunt operaționali în această farsă care relevă grotescul și ludicul și nu consacrarea unor virtuți. Dacă ne întoarcem la momentul ales pentru o farsă el coincide cu o dată consacrată festiv farselor. 1 Aprilie, Fool’s Day în Anglia sau Poisson d’Avril în Franța nu este propriu-zis o sărbătoare de calendar, dar spiritul sărbătorii se află în această burla. Spiritul farsei și al deghizării este spiritul carnavalului, al măștii, ca
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și fiică a satului, în 5 iulie 1967. Aprobarea necesară înființării și funcționării muzeului a fost dată destul de operativ de către Ministerul Culturii de la vremea aceea astfel încât în cadrul manifestărilor culturale prilejuite de festivalul «Cibinium» 1968, muzeul a fost deschis în cadru festiv cu trei săli de exponate. Se regăseau atunci în sălile muzeului diferite genuri ale artei populare locale ca ceramică, pictură pe sticlă, lăzi de zestre rudărești, precum și exponate reprezentative ale fostei manufacturi de sticlă de la glăjăria de pe Valea Bâlii. Ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu mare bal mare, la care să cânte bandele de suflători ai satului până la ziuă. Cu această ocazie una dintre nevestele mai tinerele a sugerat că bine ar fi dacă cu o asemenea ocazie s-ar organiza și o masă festivă la care să participe tot satul. Da, dar unde, în ce salon și mai ales de unde inventarul necesar organizării unei asemenea sindrofii când nimeni, nicio familie din sat nu dispune de atâta veselă, atâtea tacâmuri. În seara aceea s-a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tacâmuri. În seara aceea s-a întocmit lista cu membrele fondatoare a unei societăți care au și hotărât ca din încasările ce se vor face de acuma cu ocazia a asemenea exprimări artistice, să se procure inventarul necesar organizării meselor festive sau comemorative, la care societatea să pună la dispoziție vesela și tacâmurile necesare. Începutul a fost timid, dar ferm. De atunci inventarul s-a completat pe măsura încasărilor din diverse surse, între care și taxele percepute solicitanților ce nu fac
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dar ferm. De atunci inventarul s-a completat pe măsura încasărilor din diverse surse, între care și taxele percepute solicitanților ce nu fac parte din societatea înființată atiunci. De atunci până azi, mai ales după darea în folosință a sălii festive de la Căminul Cultural, inventarul a crescut într-atât încât se pot organiza fără grijă mese la care pot participa până la peste două sute persoane. Dela înființare, gestiunea vaselor a fost preluată de preoteasa Silvia Budac, iar după dispariția acesteia, sarcina aceasta
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prin mijloace legale și cinstite. Că s-au Îmbogățit TOT EI este o altă poveste. Dar, iată „Nota de sesizare” nr.84/ 2 aprilie 1966 prin care cenzorul aducea la cunoștința superiorilor câteva inadvertențe: „În ziarul Rulmentul nr.200 (număr festiv) din 15 martie 1966 În articolul <<Calificarea profesională În pas cu progresul tehnic>> semnat de C. Iordache se scriu printre altele: <Pentru unii muncitori nu există cointeresarea participării la această formă de ridicare a calificării pentru că li se spun uneori
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
august 1968” și Începea, fără nicio introducere, cu detaliile: „În ziua de 14 august 1968, emisia În limba maghiară a fost prelungită pînă la ora 23,55 pentru a transmite corecturi (subl.ns.) la cuvîntarea tov. N. Ceaușescu la adunarea festivă de la Academia Militară”. Aici, nu există decât două variante nerostite În documente dar intuite (corect sau incorect) de noi ca fiind: 1) Ceaușescu va fi făcut niscaiva greșeli de pronunție care mai târziu vor deveni obișnuite (ex.: tutulor, esact, estern
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a influenței nefaste exercitate de ruși și uneltele lor românești asupra creierelor unora! c.h. Ăștia n-au minte, tovilor! Pus pe sfârtecat, Țanea a mai ars la polonic niște autori de versuri, ce-și Încercaseră norocul tot În ediția festivă a periodicului „Rulmentul”. Astfel, au fost scoase următoarele lucrări: „a) Poezia <<CÎntec pentru Penelopa>> de P. Stoian pentru pesimismul ei profund; b) Poezia <<Speranța>> de Gheorghe Huzum deoarece exprimă dorul autorului de evaziune În alte lumi; c) Proza absurdă <<Nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dată se făcea cu ajutorul matrițelor din zinc de aici derivând și meseria de zincograf. Petru Necula a fost nevoit să dea deșteptarea celui angajat la tipografia din Vaslui, pentru a-și auto-corecta gafa din numărul 1817/30 decembrie 1973, număr festiv ce celebra proclamarea republicii populare române. Iată ce semnalase destoinicul Necula: „Zincul (...) reprezentînd un desen avînd inclusă și cifra aniversară, era lucrat pe negativ, invers, Încît și numărul anilor apărea invers: IVXX”. La sesizarea sa (adresată redactorului șef de atunci
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de oaspeți, majoritatea tineri, dar și părinți și copii. Voi prezenta în continuare articolul publicat cu acea ocazie în ziarul ,,Viață și Sănătate” de Emil Simionescu: În Sabatul din 24 noiembrie 2007, în Comunitatea Filadelfia Buzău, a avut loc programul festiv “Vino acasă!”. Mă așteptam într-adevăr să fie ceva festiv dar nu a fost așa. Festivismul a fost înlocuit cu viață. Și viață la superlativ! De mult nu am mai trăit clipe în care lacrimile să pâlpâie la colțul ochilor
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
prezenta în continuare articolul publicat cu acea ocazie în ziarul ,,Viață și Sănătate” de Emil Simionescu: În Sabatul din 24 noiembrie 2007, în Comunitatea Filadelfia Buzău, a avut loc programul festiv “Vino acasă!”. Mă așteptam într-adevăr să fie ceva festiv dar nu a fost așa. Festivismul a fost înlocuit cu viață. Și viață la superlativ! De mult nu am mai trăit clipe în care lacrimile să pâlpâie la colțul ochilor destul de des, de mult nu am mai văzut atâta forfotă
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
am invitat duminică seara și la noi în comunitate. Și mulți alții... pe care îi puteți vedea în Cartea de Onoare a Bisericii Filadelfia. În primăvara anului 2008, mai exact în ziua de 22 martie, am avut un nou Sabat festiv, când s-au înmânat diplome, premii și am avut o masă de părtășie. La această masă au participat persoanele care au absolvit Seminariile Biblice și cel antifumat. Programul muzical ce a urmat dupăamiază a fost susținut de cei nou-veniți în
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
urmărit, în primul rând, familiarizarea participanților cu doctrinele biblice, așa cum sunt ele înțelese în Biserica Adventistă, dar și integrarea celor interesați în viața bisericii. Astfel, în afară de parcurgerea lecțiilor, a fost rezervat timp în fiecare seară și pentru pregătirea unui program festiv pe care participanții la seminar l-au prezentat în comunitate la încheierea seriei de studii, în Sabatul din 22 martie 2008. Cântările interpretate, poeziile recitate și experiențele rostite le-au adus bucurie membrilor comunității, care au fost convinși că eforturile
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
locuință, cea din Luigi Cazzavillan fiind ocupată, În lipsa mea. Astfel, duminică 2 nov. 1952, la Primăria Comunei Axente Sever neam rostit răspicat un Da pe viață, În fața celor dragi. Milly a devenit domnișoara Emilia Paul. Mama ne aștepta cu “masa festivă”. Își primise prima noră, pe care și-o alesese. Totul trebuia să se termine foarte repede, căci la ora 13 cei doi proaspeți Însurăței Își luau zborul: domnișoara Paul spre Mediaș, unde era contabilă la Banca pentru Investiții, iar eu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Facultății a propus Conducerii Institutului și mai departe organelor de partid, sărbătorirea primilor 10 ani de activitate printr-un Simpozion Național, propunere care a fost aprobată. În nov. 1972 am marcat acest eveniment important din viața noastră printr-o ședință festivă, urmată de susținerea a peste 100 de comunicări științifice, elaborate de colegii din toate facultățile (În 1962 s-au Înființat Facultăți de medicină Veterinară și În Cluj-Napoca și Timișoara) și instituțiile de profil din țară. Cu această ocazie s-a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
o altă viață, / Aici la voi eu m-am născut a doua oară; / Aici la voi, În locul ăsta sfânt, voi reveni, / Când dorul iarăși mă’nfioară”. A urmat apoi tulburarea situației internaționale și legăturile dintre noi s-au Întrerupt. Prelegeri festive la deschiderea anilor universitari Întâlnirea cu D-na dr. Fabricant de la Cornell University (SUA) În 1981 la ROMVAC - Voluntari, preluată de Televiziunea Română a atras atenția colegilor, studenților și În final a Conducerii Institutului, care mi-a acordat onoarea de a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
anilor universitari Întâlnirea cu D-na dr. Fabricant de la Cornell University (SUA) În 1981 la ROMVAC - Voluntari, preluată de Televiziunea Română a atras atenția colegilor, studenților și În final a Conducerii Institutului, care mi-a acordat onoarea de a ține cursul festiv cu ocazia deschiderii Anului Universitar 1983 /84. Eram primul medic veterinar căruia i se acorda această onoare. Am primit invitația și m-am oprit asupra temei Avem vârsta vaselor noastre sanguine, problemă discutată larg În acea vreme. Cum aveam un
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
din Timișoara, al cărei Senat a hotărât În 23 noiembrie 2001 să-mi confere titlul În cauză “pentru merite deosebite În domeniul morfopatologiei veterinare În care (m-am) remarcat ca o poersonalitate științifică recunoscută pe plan național și internațional. Ședința festivă a avut loc În 7 decembrie. Din comisia de acordare a Titlului a făcut parte prof. dr. Horea Cernescu, decanul Facultății de Medicină Veterinară, reprezentant al rectorului, prof. dr. Cosoroabă Iustin, președinte și prof. dr. Coman Marian, prof. dr. Dărăbuș
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
civilă, economică și culturală” 309 60. Veturia Manuilă, „Evoluția profesiunii de asistentă socială”, Asistența socială. Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței, nr. 2, 1938 315 61. „Ocrotiți femeia muncitoare!”, Lumea nouă, nr. 12, din 20 martie 1938 323 62. „Marea întrunire festivă a «Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române»”, Gazeta femeii nr. 63-64, din 31 martie 1938 327 63. „Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor. Convorbire cu doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino”, Graiul femeii, nr. 5, din mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
culturale etc. 61. Evoluția profesiunii de asistentă socială, articol de Veturia Manuilă în Asistența socială. Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței, nr. 2,1938. 62. Ocrotiți femeia muncitoare, articol în Lumea nouă, nr. 12 din 20 martie 1938. 63. Marea întrunire festivă a „Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române”, articol în Gazeta femeii nr. 63-64, din 31 martie 1938. 64. Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor. Convorbire cu Alexandrina Gr. Cantacuzino, reprodusă din Graiul femeii, nr. 5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
și regimurile autoritare Documentele vremii confirmă că organizațiile de femei au văzut în noua constituție o încoronare a eforturilor lor de mai multe decenii. Presa feministă relata pe larg despre cuvântările rostite de personalități ale mișcării de femei la adunările festive, convocate pentru a exprima speranța că de acum încolo și femeile vor putea să exercite, alături de bărbați, drepturile politice integrale. La ședința festivă ținută în „Casa femeii” din București, pe 6 martie 1938, cu participarea reprezentantelor Consiliului Național al Femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
decenii. Presa feministă relata pe larg despre cuvântările rostite de personalități ale mișcării de femei la adunările festive, convocate pentru a exprima speranța că de acum încolo și femeile vor putea să exercite, alături de bărbați, drepturile politice integrale. La ședința festivă ținută în „Casa femeii” din București, pe 6 martie 1938, cu participarea reprezentantelor Consiliului Național al Femeilor Române și ale Grupării Naționale a Femeilor, Alexandrina Cantacuzino aprecia că lupta pentru drepturi egale, subestimată și de multe ori ironizată de sceptici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
dr. Florica Bagdazar, președintă, iar Gabriela Bernachi, Maria Gane, ștefania Raiciu și dr. Medeea Niculescu 1, vicepreședinte. Programul a fost adoptat la adunarea publică, întrunită pe 18 aprilie 1945, în sala de festivități a Liceului „Sfântul Sava” din Capitală. Discursurile festive, limbajul de lemn deveneau din ce în ce mai obișnuite la întrunirile U.F.A.R. Drumul femeii, oficiosul Uniunii, asemenea altor publicații ale F.N.D. (în condițiile în care după 12 septembrie 1944 pentru orice tipăritură era nevoie de avizul prealabil al cenzurii sovietice), îndemna femeile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]