4,586 matches
-
Comnenilor și logotet, este unul din eurile scripturale ale lui Eco, căci el va înălța trecutul pierdut, recuperându-l și repovestindu-l, în plan providențial. Nu viața împăratului Barbarossa este subiectul romanului (vădită fiind ambiguitatea biografiilor romanțate), ci viața și aventurile fictivului Baudolino, perfectul anonim cu mari șanse de simbol național, un fel de arhitalian de secol XII, sau un Ulise creștin, pelerin între Occident și Orient, creator de istorie prin mistica fabulației. Registrul ironic și parodic, insertul poematic și exegetic, citatul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
al ilustrului tipograf Bodoni), pe măsura culturii și profesiei lui de librar anticar, o prodigioasă memorie, digresivă și aleatorie, a tot ceea ce a citit. Un infinit inventar de citate se poate însoți cu un monolog interior autoscopic, alimentat cu amintiri fictive, semn clar că Yambo se refugiase cu arme și bagaje în universul livresc, "din teamă sau din dispreț față de lume". Redus la o memorie de hârtie, bibliografică, protagonistul cooperează totuși cu medicul, familia, prietenii, nădăjduind într-o posibilă recuperare biografică
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
biografii, în primul rând unui episod ce-i va schimba viața. Fapt e că numele lui Meaume nu figurează în dicționarele de arte frumoase, și nici maeștrii săi Follin, Rhuys Reformatul, Heemkers; ceea ce confirmă că întreaga narațiune este un scenariu fictiv menit să reînsuflețească și să ateste o biografie senzațională din realitatea unei Europe la zenit, marcată încă de extraordinara pasiune artistică, științifică și umană a Renașterii. Așadar, tânărul gravor Meaume se afla în 1638 la Bruges, îndrăgostit peste poate de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
închisoare) în stabilimentul din Charenton. Scrisă la două mâini, povestirea se deapănă alternativ pe două voci (partituri), Anne Parlange substituindu-se dicțiunii inconfundabile a divinului marchiz, în timp ce Vincent Lestréhan oferă o excelentă cronică a celebrului ospiciu, substituindu-se unui personaj fictiv, un anume Morvan Tonnerre, de felul lui breton și șchiop în urma unui accident pe mare. Aflat din fragedă tinerețe în slujba domnului François de Coulmiers care tocmai a fost numit la conducerea ospiciului din Charenton, este promovat în postul-cheie de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
lumina tiparului romanul "Omul duplicat". Anul morții lui Ricardo Reis (Editura Polirom, 2003, 529 p.), pare-se capodopera lui Saramago, apare în limba română în impecabil-performanta traducere a Mioarei Caragea, autoare și a unui rafinat studiu introductiv despre "această biografie fictivă care narează viața unui personaj inexistent în relație cu autorul său (Fernando Pessoa, n.n.), la fel de existent/inexistent în spațiul romanului, într-un joc stratigrafic de nonidentități speculare". Teza traducătoarei confirmă însăși opinia autorului despre propriul roman. După Saramago, Anul morții
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
roman de maturitate, ce ni s-a părut, în impecabila versiune românească semnată de Mianda Cioba, de-a dreptul profetic în sensul esteticii postmoderne, stilistic și ideatic vorbind. Altitudinea intelectuală a dicțiunii, epica învăluitoare, permanenta atingere și alternanță între planul fictiv, livresc și planul databil în timp și spațiu garantează farmecul unei cărți de primă mărime în literatura spaniolă, dar și mondială. Stăpân pe tehnica numită mise en récit, Torrente Ballester păstrează un echilibru admirabil între convenția realistă, familiară informației reminiscente
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Din care o scoate, evident, providențialul Alik, întâlnit (cu totul întâmplător?), după ani și ani la un vernisaj. Irina renunțase la acrobație și devenise jurist la Los Angeles. În schimb, Valentina sosise în America în baza unui certificat de căsătorie fictivă. Își cunoscuse viitorul soț american când acesta, după un an petrecut la Moscova, se îmbolnăvise de nervi din cauza unei pasiuni homoerotice pentru un mic monstru care-l jecmănise de bani, îl umilise ș.a.m.d. Valentina îl preia, îl vindecă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sau „date senzoriale“.44 Pears respinge interpretarea antirealistă a ontologiei Tractatus-ului, punctul de vedere că obiectele nu ar fi lucruri „ce pot fi specificate în mod independent, că numele despre care se spune că stau pentru obiecte ar fi nume fictive“. O asemenea interpretare, crede el, nu ar putea fi conciliată cu acea subliniere a relației dintre nume și obiect cuprinsă în caracterizarea propozițiilor elementare drept „imagini“ ale stărilor de lucruri atomare, în 4.0311: „Un nume stă pentru un lucru
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Chiar cercetătorii francezi le reproșează parizienilor lipsa de seriozitate, faptul ca locuiesc într-un univers în care cuvintele "datorie" și "responsabilitate" au o valoare secundară [Hoffet, p.62]. O caracteristică a parizienilor din toate timpurile, indiferent de spațiul real sau fictiv în care îi întâlnim, este eul lor extrem de flexibil, adaptarea facilă la o situație sau alta. Spiritul, în orașul acesta, este înțelegerea rapidă a unei situații și afirmarea personalității. Dificultățile delimitării parizienilor de ceilalți francezi țin de faptul că felul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
complexe [1987, p.154, 156]. Criticul Denis Bertrand folosește pentru creația zolista formulă sintetică "vaste scénographie du visible" [1992, p.187]. În naturalism, textul are o poziție "spectaculara", un caracter teatral mai evident decât în La Comédie humaine, datorită spațiului fictiv imaginat de scriitor, care utilizează toate mijloacele pentru a realiza un spectacol total, conform idealului de dramă wagneriana. Spre deosebire de Balzac, care intervine permanent în narațiune, dă sfaturi, trage concluzii pentru a scoate o morală, o părere favorabilă sau defavorabilă, autorul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
bazează pe viclenii, combinații, târguieli, invenții. Ceea ce o deosebește pe Pariziana este faptul că ea se servește de acest tacâm machiavelic și de diverse forme teatralizate de afectivitate pentru a distrage atenția: se țese o mreaja de prietenii adevărate sau fictive, de disponibilități atrăgătoare, care vor servi, la momentul oportun, realizării planului. Că autoare de intrigi, Pariziana are flerul de a simți punctele slabe în sensibilitatea semenilor săi. Astfel, ea flatează, promite, seduce, se atașează, cucerește, creând în jurul său o rețea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ceea ce nu este spus)371, ekfraza (elementul verbal și cel vizual 372), analogia privire/înțelegere 373. Aceste figuri, precum și altele, cum ar fi catahreza, oximoronul, parafrază sau paradoxul merită o atenție aparte și instituie moduri practice ale emergentei unei realități fictive că joc al limbajului. L i m b a j u l n o n v e r b a l are menirea să-l dubleze pe cel verbal. Există un anumit mod de a evolua în societate, de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
această mentalitate însă, de unici deținători ai adevărului, de națiune aleasă, s-ar putea să rămînă în labirintul desfășurărilor militare. În postura în care se găsește, America trebuie să evite, în egală măsură, ignorarea amenințărilor reale și inventarea de amenințări fictive, chestiune extrem de delicată, distincție extrem de dificilă. Aspectul cel mai îngrijorător este, însă, ignorarea tot mai fățișă, chiar disprețul tot mai vizibil cu care americanii își tratează aliații, exprimat cu cinism într-o formulă la modă potrivit căreia "S.U.A. fac războiul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sens" (Poétique: 1976, 277), dar Michel Arrivé lărgește sfera: "ansamblul textelor în raport intertextual". Michael Riffaterre acceptă ca intertext doar textul la care se face trimitere, în timp ce Pierre Malandain critică această dimensiune "obiectuală": "putem vedea în intertext mai degrabă spațiul fictiv în care au loc schimburile operate prin intertextualitate"19. Lipsa de fermitate în definirea intertextului a intensificat dezbaterea la finalul anilor șaptezeci. 1.2.3. Anii 1980: productivitatea și stabilizarea conceptului Intervalul 1978 1982, bogat în publicații teoretice, este sinonim
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ekphrasis-ul complică puțin mecanismul: opera literară verbalizează piesa artistică non-verbalizată. Distanța intersemiotică dublează practic diferirea din motorul (repe tare/diferire) mecanismului intertextual (Gignoux: 2005, 105). Dacă vom considera punerea în abis ca un efect intertextual, "Căderea îngerilor" este un tablou fictiv -, ne vom trezi în fața unui fals hipotext. După consumarea evadării în Paradis și soluționarea situației telurice, nuvela Sărmanul Dionis trimitea la Théophile Gautier pentru a face înțeles mesajul nostalgiei inverse pe care cititorul ar trebui să îl deslușească. Intertextualitatea explicită
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
întipărit pregnant o parte din figura spiritului heliadesc" (p. 51); "Heliade este omul timpului său; în orice evocare (...) răzbate imaginea sa în luptă cu prezentul" (p. 104); Acest chip interior al poetului nu suportă reale avataruri (p. 221); "Mureșanu, imagine fictivă a autorului întors spre sine" (p. 244); În realitatea secundă, concepută ca evocare, poetul pare să caute, în figurile mari ale istoriei, propria imagine" (p. 285). Introducere... "Dorința cronicarului e de a compune pentru posteritate o imagine "corectă" despre el
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de două ori mai mare decât cea a copiilor care nu au vizionat prea multe emisiuni violente. Aceste experimente oferă un răspuns controverselor asupra rolului televiziunii în violența tinerilor. A spune că „un copil știe să facă diferența între violența fictivă și cea reală” nu e compatibil cu observațiile făcute și se poate dovedi periculos. Alți psihologi au explicat cum vizionarea unor filme violente sfârșește prin a modifica comportamentul tinerilor. Russell Geen, de la Universitatea Missouri, și Brad Bushman, de la Universitatea Iowa
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ca acesta să devină o realitate pentru creierul nostru în orele și zilele următoare. Psihologii consideră că explicația acestui fenomen este următoarea: când ne întrebăm dacă deputatul X a luat mită, creierul trebuie mai întâi să-și reprezinte o scenă fictivă în care deputatul primește un comision ilicit, apoi trebuie găsite indicii care confirmă sau infirmă această scenă fictivă. În cazul în care creierul găsește un indiciu prin care arată că deputatul este nevinovat șterge scena fictivă și afacerea e clasată
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
acestui fenomen este următoarea: când ne întrebăm dacă deputatul X a luat mită, creierul trebuie mai întâi să-și reprezinte o scenă fictivă în care deputatul primește un comision ilicit, apoi trebuie găsite indicii care confirmă sau infirmă această scenă fictivă. În cazul în care creierul găsește un indiciu prin care arată că deputatul este nevinovat șterge scena fictivă și afacerea e clasată. În cazul contrar, scena nu depășește nivelul de indiciu și, în final, rămâne imaginea unui deputat care ia
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
-și reprezinte o scenă fictivă în care deputatul primește un comision ilicit, apoi trebuie găsite indicii care confirmă sau infirmă această scenă fictivă. În cazul în care creierul găsește un indiciu prin care arată că deputatul este nevinovat șterge scena fictivă și afacerea e clasată. În cazul contrar, scena nu depășește nivelul de indiciu și, în final, rămâne imaginea unui deputat care ia mită... M. Pandelaere și S. Dewitte au confirmat această ipoteză printr-un alt experiment: M. Pandelaere și S.
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
negative decât pozitive. Psihologii George Bizer și Richard Petty au adunat voluntari pentru un experiment și i-au împărțit în două grupuri. Cei din primul grup au vizionat un mesaj de campanie electorală care îndemna la vot în favoarea unui candidat fictiv pe nume Smith lăudându-i calitățile umane și calitățile programului său. Cei din al doilea grup au vizionat un mesaj de același fel care prezenta, bineînțeles, liniile principale ale programului lui Smith, dar care se preocupa mai ales de criticarea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
attidudes matters: The effects of valence framing on the resistance of political attitudes”, Political Psychology, 26, 4, p. 553. 28. De ce atunci când citiți presa de scandal sfârșiți prin a considera politica „putredă”? Efectul de asimilare Afacerea Elf, locuri de muncă fictive în Paris, afacerea fregatelor, a piețelor publice din Île de France, a sângelui contaminat sau a microfoanelor de la Elysée, finanțarea ocultă a RPR: viața politică este jalonată de afaceri care au în general repercusiuni catastrofale asupra imaginii clasei politice în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ne explică că odinioară erau modalitatea prin care strămoșii noștri mențineau o legătură socială permanentă între membrii grupurilor umane formate din aproximativ 150 de indivizi. Astăzi, în societatea anonimatului în care trăim printre milioane de persoane ne reconstituim un grup fictiv de vreo 150 de personalități de hârtie și ne delectăm că micile lucruri care li se întâmplă. Un alt resort simplu al divertismentului: ne plac spectacolele prezentate de animatori joviali, cu fața rotunjoară. Și această tendință rezultă din conexiunile creierului
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
se naște întotdeauna din doi părinți: din istoria trecută a ideilor și a credințelor, ca și din configurația istorico-socială specifică prezentului. Doctrinele sînt deci fructul acestei fericite împreunări. Instrumentele (chiar cele mai fruste) pe care le utilizăm pentru a reda fictiv o parte a realității presupun, pe de o parte, concepte a priori și, pe de altă parte, un minimum de teorie de bază, despre care vorbește J. Habermas ca monde veçu (lume, experiență trăită). Gîndirea economică zăbovește asupra unora din
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de patru ani, economia americană a intrat pe o pantă descendentă. Bursa a dat primele semne ale declinului, fluctuațiile s-au amplificat, în pofida unor intervenții dorit stabilizatoare, au apărut mari falimente, au fost deconspirate mari fraude financiar-contabile, raportări umflate, venituri fictive, încrederea a coborît la cote foarte joase, instabilitatea piețelor financiare a atins cote de alarmă, reprezentanții statului fac exerciții de retorică pură, iar adepții ciclurilor economice își văd revalidate teoriile ce păruseră amenințate vreme de un deceniu de creștere fulminantă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]