5,250 matches
-
Poezia clasică lirică, Un pamfletar). Nu pune preț pe periodizare, considerând că altceva este esențial în valorizarea literaturii vechi: concentrarea informațiilor și calitatea lecturii. Lecția lui G. Călinescu din Principii de estetică (istoria literară ca știință epică) este urmată cu fidelitate în liniile ei generale și adaptată unui spirit critic original. P. are un pronunțat simț epic: vede ușor detaliul biografic înveselitor și dă mai totdeauna citatul care trebuie. O privire sistematică asupra întregii literaturi române se află în Istoria literaturii
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
A pledat și pentru introducerea în școală a diplomaticii, disciplină auxiliară a istoriei. A publicat, în „Foaie pentru minte...”, o biografie a lui V. Fabian-Bob. Traduce din Bucolicele lui Vergiliu, tălmăcirile (apărute postum în „Foaie pentru minte...”) remarcându-se prin fidelitate față de original. Limba rămâne însă trudnică, lipsită de suplețe. SCRIERI: Elegia [...] Carolo Michaeli Moger, Cluj, 1808; Elegia [...] Georgio Banffi, Cluj, 1808; Elegia [...] Emerico Wass, Cluj, 1809; Elegia ad inclytos status, Cluj, 1810; Elegia de laudibus Medicinae, Viena, 1813; Elegia Francisco
POPP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
convinși că în Cursul scurt de istorie a PCUS al URSS li s-a dat o cheie universală pentru toate problemele prezente și viitoare ale lumii contemporane”. Conducătorii de vârf formau „o ceată destul de pestriță”, „o bandă adunată pe criteriul fidelității față de un șef”, asemenea „tovarășilor” lui Terente sau Al Capone. În acest bestiar sunt ușor de identificat, între alții, sub nume inventate, Gh. Gheorghiu-Dej (Vasile Vasiliu-Roșiorii-dă- Vede), Ana Pauker (Vera Rosenblum), Ion Gheorghe Maurer (Mihai Radu Florian), Puiu (Nicolae Ceaușescu
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
făcea să pară și mai tras la față, cu o chelie de diplomat și cu un râs de copil”. De asemenea, de reținut este imaginea tânărului Mihail Sadoveanu sau a lui Titu Maiorescu. Memorialistul face elogiul „Sămănătorului” și își declară fidelitatea față de orientarea culturală a revistei. Ajuns la Viena, trăiește alte momente care îi vor persista în amintire, oferindu-i prilejul să se dovedească și un bun povestitor. După 1914 memoriile lui P. se intersectează cu însemnările de jurnal și cu
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
snoave din popor (1926), Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice ș.a. În toate culegerile sale R.-C. dovedește o grijă deosebită pentru autenticitatea materialelor, pentru puritatea limbii, pentru relevarea unității fenomenului creației populare. Totuși, el nu redă cu fidelitate textele, ci le repovestește pe baza schemei originare și a expresiilor specifice pe care, ca și Petre Ispirescu și D. Stăncescu, le notează în timpul povestirii: „O bună parte din ele sunt scrise vorbă cu vorbă, așa cum le-am auzit din
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
Rebreanu. Estetica de orientare marxistă condiționează veridicitatea de reflectarea a ceea ce - din punctul ei de vedere - realitatea are esențial și semnificativ; ideologizând problematica artei, prezintă tipicul ca exponent prin excelență definitoriu al r. În viziunea lui Engels, „realism înseamnă [...], în afară de fidelitatea detaliilor, redarea fidelă a caracterelor tipice în împrejurări tipice”. Susținând că dezvăluirea adevărului vieții, tipizarea ar însemna în orânduirea capitalistă „demitizarea”, „defetișizarea” (Georg Lukács), zdruncinarea optimismului burgheziei, marxiștii atribuie r. un caracter critic prin definiție. Arta ar deveni, pentru factorii
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
dispariție ecourile luptelor - oricât de celebre - și al aventurilor - oricât de fabuloase - ale bine cunoscutului personaj mitologic și literar: „Iată-l în sfârșit pe Ulise ajuns acasă și asta Odiseea n-o povestește, lângă o Penelopă care acum își răzbună fidelitatea cu mici înțepături, ca orice nevastă acrită, căreia i se pare că nu i se arată destulă recunoștință pentru anii sacrificați. Oare nici unul din lista de pețitori n-a stârnit o tresărire în carnea Penelopei?)” O mențiune aparte trebuie acordată
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
Memorialul din Sfânta Elena, I-III, București, 1975-1987; Gustave Flaubert, Ispitirea Sfântului Anton, București, 1977; Pierre Chenal, Ultima furtună, București, 1979; Tzvetan Todorov, Teorii ale simbolului, București, 1982; André Gide, Falsificatorii de bani, București, 1980. Repere bibliografice: Irina Mavrodin, Despre fidelitatea traducerii, RL, 1978, 2; Irina Mavrodin, „Teatru și antiteatru pentru scene mici”, MS, 1996, 3-4; Dan Grigorescu, O recuperare necesară, MS, 1996, 3-4, 1997, 1. I.D.
MURGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288318_a_289647]
-
fi trebuit să încununeze activitatea de eminescolog a lui M. Cartea absoarbe, într-adevăr, cam tot ceea ce autorul achiziționase pe teren biobibliografic, însă îi lipsește intuiția fundamentală care să sudeze organic și original tot acest material. În numele obiectivității, adică al fidelității față de document, biograful respinge metoda călinesciană a perspectivei epice creatoare, însă tocmai această fidelitate îl face inexpresiv. Inexpresivă este și privirea asupra operei ca modalitate de completare a documentului propriu-zis, iar analiza acesteia nu depășește nivelul didactic. De aceeași factură
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
cam tot ceea ce autorul achiziționase pe teren biobibliografic, însă îi lipsește intuiția fundamentală care să sudeze organic și original tot acest material. În numele obiectivității, adică al fidelității față de document, biograful respinge metoda călinesciană a perspectivei epice creatoare, însă tocmai această fidelitate îl face inexpresiv. Inexpresivă este și privirea asupra operei ca modalitate de completare a documentului propriu-zis, iar analiza acesteia nu depășește nivelul didactic. De aceeași factură se dovedește și Istoria literaturii române (1940). Relevabilă ar fi periodizarea (Epoca unității de
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
acest climat e produs de o sensibilitate în care dominanta este o molcomă melancolie, tipic moldovenească, colorată și individualizată de o doză discretă de intelectualitate și care exclude tot ce depășește măsura, exhibarea, disonanța, insolitul. În același sens pledează și fidelitatea față de versificația clasică, grija pentru expresie și recursul intermitent la virtuțile „cugetării”. Astfel N. putea fi revendicat și de curentele tradiționaliste, iar N. Iorga îl apreciază aproape în termenii folosiți de E. Lovinescu. Mai modern pare a fi impresionismul poetic
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
viața citadină, aceste cercetări ajungeau la concluzii ce nu vor fi preluate de P., autorul propunându-și să facă doar un „studiu de folclor” pornind de la alte premise. El ține să precizeze că viziunea pe care a conturat-o cu fidelitate („am respectat nu numai cugetul popular, dar și cuvintele lui”) este românească întrucât „ea trăiește organic și firesc, în fiecare clipă, cu multe îmbinări și nuanțe originale, în gândul ca și în gestul fiecărui țăran al nostru”, unice fiind „nuanțele
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
se îmbină aceste nuanțe, aspectul sub care trăiesc toate organic”. Este pusă în relief „pecetea creștină” ce „imprimă fiecare amănunt al folclorului nostru”, aceasta fiind „o realitate, dar o realitate specifică lui, nu una pur teologică, adică de o nedezmințită fidelitate față de dogme”. În credințele poporului român, Dumnezeu este atotputernic, imaginea sa fiind cea biblică, însă mult mai umanizată. Aceleași credințe propun imaginea, grandioasă, a cosmosului și pe aceea a vieții pământești, cu ordinea sa. Folclorul - afirmă P. - dezvăluie atitudinile fundamentale
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
de toate neliniștile sufletului modern și acuză o subiectivitate violentă și pătimașă, recunoscută de altfel. [...] Jurnalist de mare vocație, pasionat, mobil, inventiv, Octavian Paler are înfățișarea austeră și anacronică a unui consul roman în acțiune, ce trăiește urmând cu o fidelitate absolută cugetările lui Marcus Aurelius. MIRCEA IORGULESCU SCRIERI: Umbra cuvintelor. Definiții lirice, București, 1970; Drumuri prin memorie. Egipt, Grecia, București, 1972; Drumuri prin memorie. Italia, București, 1974; Mitologii subiective, București, 1975; Apărarea lui Galilei. Dialog despre prudență și iubire, București
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
la Strigoniu (Esztergom). Calitățile dobândite îl recomandă în 1526, într-un moment de restriște pentru soarta Ungariei, pentru funcția de secretar și consilier al regelui Ludovic al II-lea, iar după moartea acestuia în dezastrul de la Mohács, va îndeplini cu fidelitate aceleași îndatoriri pe lângă regina văduvă, Maria de Habsburg, însoțind-o în exil. Cinci ani pribegește prin Europa, pe la Bratislava, Viena, Linz, Innsbruck, rămânând un timp la Augsburg, unde, ca mandatar regal în Dieta imperială, va pleda, zadarnic, pentru o coaliție
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
constant dintre recursuri. MARIAN PAPAHAGI În proza sa, fascinația imaginarului cel mai pur și a inteligenței care gândește posibilul caută punctul autobiografic de sprijin. Autenticitatea e înțeleasă de proza intelectualistă căreia i se raliază Costache Olăreanu ca oglindă a inteligenței, fidelitate față de ipotezele și capacitatea ei combinatorie și imaginativă. Relevanța stilistică a unui text de Costache Olăreanu o dă idealul clasic de concizie, limpezime și eleganță. Umorul și fantezia adaugă epicului noi dimensiuni și tonalități. ION SIMUȚ SCRIERI: Vedere din balcon
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
clienții) săi. Aceștia sunt nemulțumiți de serviciile organizației. Soluția. Dată fiind nemulțumirea clienților, sistemul de organizare bazat penorme și reguli generale și impersonale cuprinde în el o soluție structurală: sporește exigența controlului comportamentului, pentru a se asigura o mai ridicată fidelitate a acestuia față de normele existente și, în plus, formulează noi norme, reguli pentru situațiile care s-au dovedit a fi insuficient de bine soluționate în trecut. Dinamica sistemului (figura 6.2). Sistemul utilizează ca soluție întărirea controlului (a), realizată prin
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
norme, reguli pentru situațiile care s-au dovedit a fi insuficient de bine soluționate în trecut. Dinamica sistemului (figura 6.2). Sistemul utilizează ca soluție întărirea controlului (a), realizată prin perfecționarea codificării activității organizaționale (b) și o insistență crescută asupra fidelității comportamentului față de normele și regulile generale (c). Insistând asupra conformării comportamentului la normele generale, se declanșează mecanisme defensive la fiecare membru al organizației care, pentru a se apăra de control (d), se conformează cu normele și regulile generale (e), fapt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Corecție. Sistemul poate însă dezvolta și un circuit amortizor, care îl împiedică să evolueze spre o stare de rigiditate completă. Se dezvoltă o insatisfacție specifică a clienților față de comportamentul rigid, birocratic, care exercită presiuni asupra organizației să relaxeze exigențele de fidelitate la norme și reguli pentru rezolvarea flexibilă a situațiilor particulare (h). Datorită acestui nou mecanism, sistemul tinde să se stabilizeze într-o stare de echilibru, undeva între starea de completă rigiditate și starea de completă flexibilitate, cu oscilații într-o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
eseu presărat cu trimiteri livrești de tot felul, textul este văzut ca o anagramă a corpului nostru erotic, glosându-se subtil pe marginea strategiilor lui de seducție. Întrebările care se pun vizează limita dintre erotism și sexualitate, inocență și perversitate, fidelitate și trădare, relația dintre modelarea pygmalionică și replica ei galateică, androginie sau transsexualism difuz. Omul de hârtie (1999) și Mortul perfect (2002) lansează un strigăt postexpresionist împotriva mecanismului infernal al vieții, drama individuală extinzându-se de astă dată la scara
NICOLAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288437_a_289766]
-
de bază, care se referă la toate instrumentele, este simplu de expus: fiecare cercetător în parte trebuie să-și asume în mod total responsabilitatea pentru acuratețea datelor din proiectele sale. Termenul folosit în mod tradițional pentru a evalua datele este fidelitatea (reliability). Datele sunt sigure dacă sunt colectate fără greșeală. Acestea sunt, în acest caz, de încredere, responsabile și exacte ca măsură. În manualele de metodologie, siguranța are o definiție oarecum formală, potrivit căreia un alt cercetător ipotetic într-un studiu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
respectiv. Totuși, disputele și controversele academice legitime țin în mare parte de formularea unei agende de cercetare relevantă din punct de vedere al conținutului și al teoriei și de unele probleme metodologice cum ar fi specificarea modelului, operaționalizarea variabilelor și fidelitatea observațiilor și mai puțin de instrumentul formal de stabilire a dovezii. Modul de abordare în tehnica testării este o chestiune de pricepere. Se cer deprinderi de judecată la interpretarea rezultatelor. Dar deciziile dificile ale strategiei de cercetare au fost deja
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
vorba despre o problemă sensibilă, cum sunt preferințele și comportamentele sexuale, argumentul ultim nu este de neglijat. Pe de altă parte Însă, principalii critici refuză să analizeze eforturile celor ce au proiectat și condus ancheta de a asigura validitatea și fidelitatea datelor, au adus mai mult constatări legate de „efectul de voluntari”. Or, apare destul de limpede că, dacă pentru populația obișnuită există riscul ca În răspunsuri, În ciuda referirii la anonimat și confidențialitate, să Își minimalizeze dorințele și practicile sexuale considerate imorale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
finețe a limbajului. Stilul este matur, polisat, într-un mod care îi pune în valoare muchiile aspre, iar tehnica descriptivă și cruzimea observației sunt cu totul inedite la un prozator debutant. În fine, activitatea jurnalistică desfășurată de P., înscrisă cu fidelitate în sumarele revistei „22”, se concretizează predilect în interviuri și articole de fond. Temele supuse analizei cuprind o arie substanțială, în primul rând de interes politico-social, dar și cultural. Jurnalista știe întotdeauna să dezvolte incisiv, dar și obiectiv, subiecte de
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
secundă a omului: „Lucrul acesta, care nu costă mai nimic,/ însă prețuiește... Lucrul acesta care-ți cântă, care mușcă dacă e nevoie/ care-ți ține de cald.../ Respirația invizibilului.” Dacă unele dintre numeroasele traduceri ale lui J. sunt remarcabile prin fidelitatea ideatică, mai ales cele din „poeți ai libertății”, publicistica sa este în bună parte perimată, întrucât mizează pe un lirism care își va dovedi rostul abia atunci când va fi trecut în poezie. Exceptând culegerea de început: Schituri cu soare - exerciții
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]