5,981 matches
-
reușita unei opere de sinceritatea trăirii interioare a creatorului. Adept al unui frumos de tip clasic, el l-a privit numai sub aspect formal. Prelegerile sale au contribuit în mod substanțial la îmbogățirea și modernizarea terminologiei estetice românești. În domeniul filologiei, B. a susținut cu fervoare punctele de vedere ale latinismului. În diverse studii și articole, a cerut scriitorilor să cultive limba, convins că numai ei pot contribui hotărâtor la desăvârșirea unei limbi literare cât mai lipsită de elemente străine. De
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
Mircea (19.X.1952, Broșteni, j. Mehedinți), poet, eseist. Este fiul Elenei (n. Ardeiu) și al lui Aurel Bârsilă, țărani. Frecventează școala primară și gimnaziul în localitatea natală, iar liceul în Grădinari (Caraș-Severin) și în Caransebeș. Student al Facultății de Filologie (secția română-latină) a Universității din Timișoara (1974-1978), se atașează de profesorii Vasile Tudor Crețu, G. I. Tohăneanu și Eugen Todoran. Este membru al Cenaclului literar studențesc „Pavel Dan” și președinte al acestuia (1976-1978), visează, împreună cu prietenii și colegii săi Ion
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
apoi (1985-1991) șef al Inspectoratului Interjudețean (Argeș, Olt, Vâlcea) al Uniunii Compozitorilor din România. Redactor, din 1991, la revista „Calende” din Pitești, în 1994 se transferă la Teatrul „Al. Davila” din același oraș, ca secretar literar. În 2000, doctor în filologie al Universității de Vest din Timișoara, cu teza Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu, din 2001 este conferențiar la Universitatea din Pitești. A debutat, cu versuri, în ziarul județean „Flamura” (Reșița, 1969). Prima revistă literară în care a publicat
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
București, secția franceză-română (1973). După absolvire, a lucrat la Redacția publicațiilor pentru străinătate. Din 1992 este redactor la revista „Caiete critice”, iar din 1995, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. Își susține doctoratul în filologie în 1999, cu o teză despre modernizarea prozei rurale. A debutat în 1972, cu un articol despre Roland Barthes, publicat în „Viața românească”. Debutul editorial îl constituie volumul Țepeneag. Introducere într-o lume de hârtie (1998; Premiul „Titu Maiorescu” al
BARNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
, Sibiu - 12.III.1982, Budapesta), istoric literar și traducător ungar. După primii ani ai copilăriei petrecuți la Cluj și Ineu, face școala primară și liceul la Orosháza (Ungaria) și studii superioare la Facultatea de Filologie a Universității „Eötvös Loránd” din Budapesta. Lucrează la Biblioteca Națională „Széchenyi” (1950-1957). Este apoi profesor de liceu (1957-1963), redactor la Editura Európa (1963- 1967) și la Editura Szépirodalmi (din 1968) din Budapesta. Deși se trage dintr-o familie mixtă (tatăl
BELLA György (2.XII.1923. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285692_a_287021]
-
, Vladimir (22.IV.1918, Chișinău - 21.II.2000, Chișinău), poet, prozator și traducător. Este fiul Anastasiei (n. Nicolaev) și al lui Nicolae Belistov. A absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1948). A scris poeme pentru copii și tineret (Grică Pierde-Vară, 1955, Lauda de sine nu miroase-a bine..., 1957), proză (romanele Două surori, în revista „Nistru”, și Soldații, apărut fragmentar în săptămânalul „Cultura
BELISTOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285691_a_287020]
-
Copilăria grea, petrecută într-o mahala a Clujului, va fi determinantă pentru formarea viziunii sale literar-artistice. După studii medii absolvite la Cluj, devine redactor și reporter, mai întâi în orașul natal, la ziarul „Igazság” (era concomitent student la Facultatea de Filologie), apoi la București, la „Falvak Népe” și „Ifjúmunkás”. Se întoarce la Cluj, unde, din 1967, este redactorul revistei pentru copii „Napsugár”. Debutează în presă la revista „Utunk” și editorial în 1963, cu o culegere de nuvele. În 1969 și în
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Suceava), poet și prozator. Este fiul Olimpiei (n. Irimescu) și al lui Ion Beldeanu, militar căzut pe front la Odessa (1941). A absolvit Școala Pedagogică din Rădăuți, apoi a urmat cursurile unei școli postliceale de bibliotecari și ale Facultății de Filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, după care, vreme de un an, a fost învățător la țară, iar din 1966 s-a consacrat ziaristicii. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent Agerpres pentru județul Suceava. A făcut
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
, György (3.VIII.1927, Ozun, j. Covasna), reporter și traducător. Face școala medie la Sfântu Gheorghe și studii universitare de filologie la Universitatea din Cluj. A lucrat ca reporter al ziarului „Népi Egység” din Sfântu Gheorghe (1947), apoi al cotidianelor „Romániai Magyar Szó” (1948-1952) și „Elöre” (1953-1972) și al revistei „A Hét” (1973-1989) din București. După pensionare, s-a stabilit în
BEKE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285676_a_287005]
-
folclorist și prozator. Este fiul Mariei (n.Costinaș) și a lui Ioan Urs Bârlea, agricultor. B. face școala primară la Bârlești (1924-1928), studii gimnaziale la Baia de Arieș (1928-1929), Liceul Militar în Târgu Mureș (1929-1937) și studii universitare de litere (filologie modernă) la București (1937-1939, 1940-1942). Este funcționar câteva luni în Departamentul naționalităților (1948-1949), apoi cercetător la Institutul de Folclor din București (1949- 1969), unde timp de nouăsprezece ani deține funcția de șef al sectorului literar. Colaborează la „Analele Universității din
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
, Marcela (4.VI.1948, Văratic, j. Edineț), poetă. Este fiica Anastasiei (n. Velișcă) și a lui Procopie Benea. Absolventă a Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1972), B. a fost profesoară, apoi redactor la Editura Cartea Moldovenească și la Radioul de Stat din Republica Moldova. Debutul timpuriu, din anii de școală, este urmat de două volume târzii, Zestre (1974) și Poveste
BENEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285696_a_287025]
-
, Artemie (8.IX.1834, Satu Mare, j. Suceava - 15.IX.1922), publicist. După școlile urmate la Suceava și Cernăuți, B.-I. studiază, din 1858, filologia clasică în cadrul Facultății de Filosofie din Viena. Poliglot, el cunoștea limbile clasice, câteva limbi romanice (franceza, italiana) și slave (sârba, ucraineana, rusa). După hirotonire (1862), se dedică activității de îndrumător al vieții național-culturale din Bucovina. Paroh, din 1865, în comuna
BERARIU-IEREMIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285701_a_287030]
-
și gazetar. Este fiul Mariei (n. Pavel) și al lui Ioan Bârna, țăran. După școala primară din satul natal, frecventează Liceul „Avram Iancu” din Brad. În toamna anului 1932, proaspăt bacalaureat, devine student al Facultății de Litere și Filosofie, secția filologie modernă, a Universității din București. Audiază cursurile unor dascăli ca Ovid Densusianu, D. Caracostea, Mihail Dragomirescu, Al. Rosetti (căruia îi va dedica poemul Semne din culegerea Ceas de umbră, 1966) și încă din ianuarie 1933 începe să frecventeze grupările din preajma
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
, Lucia (30.VII.1942, Iași - 11.XII.2003, Iași), etnolog și istoric literar. Este fiica Mariei Hopu (n. Bălțătescu), profesoară de lucru manual, și a lui Ioan V. Hopu, contabil. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1965), devine cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Își ia doctoratul în etnologie la Universitatea din Cluj-Napoca (1987) cu teza Cântecul popular eroic din spațiul folcloric moldovenesc în
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
etnolog și istoric literar. Este fiica Mariei Hopu (n. Bălțătescu), profesoară de lucru manual, și a lui Ioan V. Hopu, contabil. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1965), devine cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Își ia doctoratul în etnologie la Universitatea din Cluj-Napoca (1987) cu teza Cântecul popular eroic din spațiul folcloric moldovenesc în contextul cântecului epic românesc. A contribuit, printr-o îndelungată și laborioasă investigație de teren, la
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
sub direcția lui Victor Anestin, fiind patronată de Editura Librăriei Alcalay and Co. B. r. are un caracter preponderent informativ, principalul ei scop fiind acela de a anunța prompt noile apariții editoriale, pe domenii: „Poezie”, „Nuvele-romane”, „Critică literară, filosofie, istorie”, „Filologie”, „Teatru”, „Religie” etc. Sumarul cuprinde însă și numeroase comentarii, scurte recenzii, note pe cele mai diverse teme legate de universul cărții, începând cu istoria artei tipografice și încheind cu problema difuzării tipăriturilor. Cu excepția notelor lui Victor Anestin, textele nu sunt
BIBLIOGRAFIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285726_a_287055]
-
istoric și critic literar. Este fiul Anei (n. Dârju) și al lui Atanasie Beșteliu, țăran înstărit. B. urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, funcționează ca profesor de liceu și devine apoi profesor la Facultatea de Filologie a Universității din Craiova. Își susține teza de doctorat în 1973, cu tema Elemente fantastice în romantismul românesc. A debutat în 1968, în revista „Ramuri”, cu un studiu asupra manuscrisului dramei neterminate Sfârșitul de Gib I. Mihăescu și a continuat
BESTELIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285713_a_287042]
-
, Nicolae (12.III.1937, Oprișeni, azi Dubovka, Ucraina), critic și istoric literar. Este fiul Elenei (n. Haisuc) și al lui Vasile Bilețchi, țărani. A absolvit Facultatea de Filologie (secția germano-romanică) la Universitatea din Cernăuți (1959). Doctorand la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” al Academiei de Științe din URSS, între 1964 și 1967, și-a luat doctoratul în filologie în 1987. Este cercetător științific principal la Institutul de
BILEŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285738_a_287067]
-
al lui Vasile Bilețchi, țărani. A absolvit Facultatea de Filologie (secția germano-romanică) la Universitatea din Cernăuți (1959). Doctorand la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” al Academiei de Științe din URSS, între 1964 și 1967, și-a luat doctoratul în filologie în 1987. Este cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1992). A debutat editorial cu studiul monografic Epiceskie i liriceskie
BILEŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285738_a_287067]
-
XII.1975, Cracovia, Polonia), istoric literar și traducător polonez. Originar dintr-o familie poloneză din Bucovina, B. și-a făcut studiile liceale la Cernăuți și pe cele superioare la Universitatea „Jan Kazimierz” din Lvov, unde și-a luat doctoratul în filologie și a funcționat ca lector de limbă și literatură română (1922-1939). În timpul războiului, Universitatea din Lvov fiind închisă, a lucrat ca translator la o societate de asigurări. După război, își reia activitatea în cadrul lectoratului de limbă română de la Universitatea Jagellonă
BIEDRZYCKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285734_a_287063]
-
Lvov, 1935; Nikolaj Bălcescu pisarz i rewolucjonista, Cracovia, 1961; Historia Polaków na Bukowinie, Cracovia, 1973. Repere bibliografice: S. Lukasik, Pologne et Roumanie. Aux confins des deux peuples et des deux langues, Paris-Cracovia, 1938, 134-135; M. Mitu, 50 de ani de filologie română la Universitatea din Cracovia, LL, 1972, 2; V. Jeglinschi, Relații culturale româno-polone în primele decenii ale sec. XX (1900-1945), București, 1977, passim; S. Widlak, Studiile de limbă română la Universitatea Jagellonă, în Relații culturale româno-polone, București, 1982, 19-20; Velea
BIEDRZYCKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285734_a_287063]
-
BEȘLEAGĂ, Vladimir (25.VII.1931, Mălăiești - Transnistria), prozator și eseist. Este fiul Eugeniei (n. Ciocârlan) și al lui Vasile Beșleagă, contabil. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1955), își pregătește doctoratul la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe din R.S.S. Moldovenească, având ca temă de cercetare creația lui Liviu Rebreanu. Secretar al Uniunii Scriitorilor (1971-1976), redactor-șef adjunct
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
BIRĂESCU, Aquilina (30.VI.1948, Cerneteaz, j. Timiș), prozatoare. Este fiica Iconiei și a lui Vasile Micșan, funcționar. După absolvirea (în 1973) a Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității din Timișoara, lucrează ca bibliograf la Biblioteca Județeană Timiș. A fost soția scriitorului Traian Liviu Birăescu. A mai semnat Ara Mușat. A debutat cu versuri în „Orizont” (1970), iar ca prozatoare în volumul colectiv Drumul cel
BIRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285743_a_287072]
-
, Axentie (14.II.1934, Budăi, j. Orhei), poet și publicist. Absolvent al Facultății de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Republica Moldova (1956), a fost redactor-șef al ziarului „Tinerimea Moldovei” (1965-1969) și redactor-șef adjunct al săptămânalului „Literatura și arta” (1981-1990). A debutat editorial cu placheta de versuri Sub geana codrului (1958), tributară perspectivei festivist-idilice
BLANOVSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285760_a_287089]
-
istoria culturii, literaturii și limbii române literare, în Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688, I, Iași, 1988, 7-45; Biblia de la București (1688), „Dacoromania” (Freiburg), 1988, 7 (număr special); Eugen Munteanu, Studii de lexicologie biblică, Iași, 1995, 16-88; Al. Andriescu, Studii de filologie și istorie literară, Iași, 1997, 90-208; Vasile Arvinte, Normele limbii literare în Biblia de la București (1688), în Biblia 1688, I, îngr. Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, Iași, 2001, I-CXLVI; Alexandru Andriescu, Psalmii în literatura română, în Monumenta Linguae Dacoromanorum
BIBLIA DE LA BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]