5,744 matches
-
la Catedra de Literatură română și la Catedra de Literatură comparată ale Facultății de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, unde a predat disciplinele Folclor, Estetică, Etnologie, Mitologie și religie. A obținut în 1971 titlul de doctor în filologie al Universității din București cu teza "„Șezătoarea” în contextul folcloristicii" (elaborată sub îndrumarea prof. Mihai Pop), despre revista "Șezătoarea", prima revistă românească de folclor, publicată de Arthur Gorovei în anul 1892, la Fălticeni. A fost conducător de doctorate în etnologie
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
fost preluate de marile centre culurale orientale și de curțile suveranilor, în dorința de a înfrumuseța propriile lor reședințe. Centrul cultural al elenismului a fost în cea mai mare măsură Alexandria, unde au apărut noi discipline în domenii specializate (medicina, filologia, matematica, astronomia, științele naturii etc.), în timp ce Atena își menține rolul de centru filosofic, cu apariția de noi curente, ca scepticismul, stoicismul, epicureismul etc., cu o preocupare deosebită pentru aspectele legate de viața interioară și de psihologie. Acest univers cultural se
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
de 20 de ani în care profesorul Pavelescu, din cauza condițiilor politice, își desfășoară activitatea în învățământul de cultură generală, predând la școlile din Sebeșul de Jos, Săliște și Cisnădie. Din 1972 revine în mediul universitar, fiind profesor la Facultatea de Filologie și Istorie din Sibiu. În 1980 se pensionează, dar în 1992 își reia activitatea didactică la Facultatea de Litere și Istorie din Sibiu. Activitatea profesorului Gheorghe Pavelescu este sintetizată astfel de etnologul Ion Taloș: Gheorghe Pavelescu a fost între puținii
Gheorghe Pavelescu () [Corola-website/Science/325613_a_326942]
-
frecventează cursurile Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca (1980-1985), continuându-si apoi studiile teologice la Facultatea de Teologie Ortodoxă “Andrei Șaguna”din Sibiu (1986-1990). Urmează concomitent cursurile Facultății de Istorie și Filosofie, specialitatea filosofie (1992-1996) si ale Facultății de Litere, secția filologie clasică (1993-1996) din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Intre anii 1998 și 2000 frecventează cursurile Facultății de Litere, secția Română-Etnologie din cadrul aceleiași universități clujene. După susținerea licenței în filosofie (1996), face studii de doctorat în filosofie (1997-2003). In 2002 primește o bursă
Vasile Chira () [Corola-website/Science/312373_a_313702]
-
Veni Creator Spirituș, un imn la Duhul Sfânt, cântat adesea la Rusalii. (Secole mai tarziu " Veni Creator Spirituș ", va fi folosit de Gustav Mahler că fundație a primei sale corale și a celei de-a opta simfonii.) În analele de filologie germană se acordă un interes deosebit lucrării "Glossaria Latino-Theodisca". Un comentariu, "Super Porphyrium", tipărit de Cousin în 1836, între "inédits Ouvrages d'Abelard" și atribuit atât de editor și de Haurau lui Hrabantis Maurus, este acum considerat drept opera unui
Rabanus Maurus () [Corola-website/Science/324857_a_326186]
-
un critic literar, eseist și cronicar literar român, reprezentant al generației optzeciste. s-a născut în localitatea brăneană Șirnea, la 19 aprilie 1954. Pleacă din satul natal la Brașov, unde absolvă Liceul „Andrei Șaguna”. Între 1974-1978 urmează cursurile "Facultății de Filologie" la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, secția română-spaniolă. După absolvire ocupă funcția de secretar general de redacție al reviste literare "Echinox". Cu repartiție de profesor de limba și literatura română, a lucrat în satul Mârșa, din județul Giurgiu, în perioada 1978-1983
Radu G. Țeposu () [Corola-website/Science/297603_a_298932]
-
(n. 10 octombrie 1946, Obreja Veche, Fălești - d. 21 mai 1996, Chișinău) a fost un folclorist din Republica Moldova. În anul 1969 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău. Din 1971 e aspirant la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki" din Moscova, și în 1974 își susține teza de doctor în filologie “Poetica doinelor populare moldovenești”. A fost colaborator științific la secția de
Sergiu Moraru () [Corola-website/Science/335810_a_337139]
-
un folclorist din Republica Moldova. În anul 1969 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău. Din 1971 e aspirant la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki" din Moscova, și în 1974 își susține teza de doctor în filologie “Poetica doinelor populare moldovenești”. A fost colaborator științific la secția de folcloristică a Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova. În calitate de culegător, cercetător și editor al tezaurului etnofolcloric românesc, dânsul a efectuat îndelungate cercetări de teren
Sergiu Moraru () [Corola-website/Science/335810_a_337139]
-
(n. 18 decembrie 1952, Brăila) este poetă și critic literar, publicând Născută la 18 decembrie 1952, în județul Brăila, face studiile liceale la Colegiul Național „Nicolae Bălcescu”, apoi Facultatea de Filologie la Universitatea din București (limbile română și engleză; studii postuniversitare). Activitatea profesională o începe din 1976, in calitatea de profesor de limba engleză; referent de specialitate la Compania Tarom, apoi la Departamentul Aviației Civile; redactor, publicist-comentator la cotidianul „Realitatea Românească
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
(n. 17 iulie 1966, Cavnic, Maramureș) este un lingvist și filolog român. Elev al Profesorului Vasile Arvinte. Licențiat in filologie (Iași, 1994). În anul 1995 devine preparator la "Catedra de limbă română și lingvistică generală" a Facultății de Litere - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Bursier al Universității Konstanz (Germania, 1998). În anul 2000 obține titlul de doctor în filologie
Alexandru Gafton () [Corola-website/Science/304701_a_306030]
-
filologie (Iași, 1994). În anul 1995 devine preparator la "Catedra de limbă română și lingvistică generală" a Facultății de Litere - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Bursier al Universității Konstanz (Germania, 1998). În anul 2000 obține titlul de doctor în filologie, elaborînd o teză de istorie a limbii române vechi, sub îndrumarea prof. dr. Vasile Arvinte. Din anul 2005 este profesor universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași. Din anul 2008 este conducător de doctorat. Profesor invitat la Universitatea Zürich
Alexandru Gafton () [Corola-website/Science/304701_a_306030]
-
recent nouăzeci de ani), Zoe Dumitrescu Bușulenga, Tudor Vianu, Al.Rosetti, Jack Byck, Iorgu Iordan, Alexandru Niculescu, Matilda Caragiu Marioțeanu, Boris Cazacu (profesor sever). Ca studentă, a fost remarcată de George Ivașcu, care a sprijinit-o să devină asistentă la Filologie, cum se numea atunci facultatea. În mod neașteptat, Doamna a declarat la Cafeneaua critică unde a fost invitată de criticul literar Ion Bogdan Lefter că, în timpul celor cinci ani de facultate, nu a avut sentimentul plăcerii lecturii, citind din obligațiile
Elena Zaharia Filipaș () [Corola-website/Science/309046_a_310375]
-
rugăciunea "Tatăl nostru" pentru a-i arăta unui învățat polon un exemplu de limbă română. Cel care, prin multele sale scrieri și prin profundele cunostințe, a contribuit la înlăturarea chirilicelor a fost Timotei Cipariu. E. Hodoș îl consideră ca fiind părintele filologiei române, dat fiind faptul că a făcut cele mai valoroase cercetări asupra limbii române în timpul său și totodată a urmărit-o în dezvoltarea ei istorică. Probleme legate de limba noastră sunt înfățisate de E. Hodoș și în cartea "Cercetări. Probleme
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
de reumatism poliarticular acut, a fost silit să-și întrerupă studiile. Urmează o școală de șoferi profesioniști și lucrează apoi la garajul Ministerului de Finanțe, ca gestionar de piese auto. În 1956 devine student la limba germană, la Facultatea de Filologie din Cluj, pe care o abandonează după un an. La insistențele tatălui său, face o tentativă de a urma dreptul. A deținut la un moment dat funcția de membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Își face debutul
Nicolae Breban () [Corola-website/Science/297624_a_298953]
-
animatorea ansamblului de dansuri populare de copii din satul Pătrăuții de Jos, iar fratele mai mic, Vitalie, este animatorul Clubului cultural sportiv "Dragoș Vodă" cu echipă de fotbal de copii din localitate. A urmat studii la Facultatea de Facultatea de Filologie din cadrul Universității de Stat din Cernăuți (1981-1986), urmând apoi aspirantura (1989-1991) și obținând în anul 1993 titlul științific de doctor în filologie și în filozofie cu teza "" Situația bilingvismului româno-rus în sudul arealului regiunii Cernăuți"" (în ). Este Magistru de onoare
Ion Popescu (Ucraina) () [Corola-website/Science/311743_a_313072]
-
Dragoș Vodă" cu echipă de fotbal de copii din localitate. A urmat studii la Facultatea de Facultatea de Filologie din cadrul Universității de Stat din Cernăuți (1981-1986), urmând apoi aspirantura (1989-1991) și obținând în anul 1993 titlul științific de doctor în filologie și în filozofie cu teza "" Situația bilingvismului româno-rus în sudul arealului regiunii Cernăuți"" (în ). Este Magistru de onoare în drept și specialist în sociolingvistică. Ion Popescu este autor a peste 100 articole științifice în domeniul sociolingvisticii, dreptului internațional, drepturilor omului
Ion Popescu (Ucraina) () [Corola-website/Science/311743_a_313072]
-
fiu de țărani, s-a născut la 1 mai 1933 în comuna Răchitova, județul Hunedoara. A făcut școală în satul Poieni, la Petroșani, Călan, si școală normală din Deva. A absolvit Liceul Pedagogic din Deva, iar în 1957 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde s-a și stabilit. Debutează în literatura la revista „Steaua”, iar editorial cu placheta de versuri Manuscris în colecția „Luceafărul”. A fost redactor la revista "Tribuna" (1957-1970), redactor și director adjunct al Studioului de
Miron Scorobete () [Corola-website/Science/322250_a_323579]
-
Cluj - d. 9 octombrie 1987, Cluj-Napoca) a fost traducător poliglot și dramaturg. s-a născut într-o familie de muncitori. A urmat studiile primare și liceale la Cluj (1929-1940) și la Orăștie (1940-1941). A absolvit Universitatea din Cluj-Sibiu în specialitatea filologie modernă (1945). A fost profesor în învățămîntul mediu (1945-1961), inclusiv la Liceul “George Barițiu” din Cluj. Între 1961 și 1987 a fost conferențiar universitar la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj. A predat cursuri de literatură universală și
Teodor Boșca () [Corola-website/Science/313848_a_315177]
-
1929-1940) și la Orăștie (1940-1941). A absolvit Universitatea din Cluj-Sibiu în specialitatea filologie modernă (1945). A fost profesor în învățămîntul mediu (1945-1961), inclusiv la Liceul “George Barițiu” din Cluj. Între 1961 și 1987 a fost conferențiar universitar la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj. A predat cursuri de literatură universală și comparată, de limba latină, engleză, franceză și italiană. A fost un excelent cunoscător al limbilor germană, spaniolă și maghiară, a stăpînit limba portugheză, s-a interesat de aspectele
Teodor Boșca () [Corola-website/Science/313848_a_315177]
-
cursuri de literatură universală și comparată, de limba latină, engleză, franceză și italiană. A fost un excelent cunoscător al limbilor germană, spaniolă și maghiară, a stăpînit limba portugheză, s-a interesat de aspectele limbii provensale. Și-a susținut doctoratul în filologie cu o lucrare despre Ugo Foscolo, în 1975. A colaborat cu articole despre literatura universală și cu traduceri în revistele Tribuna, Steaua, Echinox și Transilvania. Este adeptul unei traduceri literare, poetice, de o mare fidelitate față de structura și nuanțele originalului
Teodor Boșca () [Corola-website/Science/313848_a_315177]
-
ortodoxă din Oradea. După instaurarea regimului comunist în România preotul Coman a fost arestat ca "dușman al poporului". Ca fiică a unui deținut politic, a trebuit să aștepte patru ani până când autoritățile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj. Pentru a ocoli șicanele regimului, Otilia Coman și-a luat pseudonimul "", după numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba. Tatăl poetei a murit într-un accident în anul 1964, la scurt timp după eliberarea din detenția politică
Ana Blandiana () [Corola-website/Science/297559_a_298888]
-
(n. 26 ianuarie 1931, Timișoara) este o scriitoare de cărți pentru copii, în limba germană, originară din România. După bacalaureat în anul 1950 la Timișoara, a început la Universitatea din București studiul de filologie (Facultatea de limbi germanice), pe care l-a întrerupt după câteva semestre. Temporar a lucrat în schimbul de noapte ca corector la cotidianul de limbă germană "Neuer Weg" (București). Din 1952 până în 1988, când a rămas văduvă, a fost căsătorită cu
Hedi Hauser () [Corola-website/Science/309881_a_311210]
-
(n. 16 august 1942, București) este o eseistă, poetă, scriitoare și traducătoare română, respectiv suedeză, originară din România, stabilită din 1975 în Suedia prin căsătoria sa cu suedezul René Coeckelberghs. După ce a absolvit Facultatea de Filologie, a fost redactor la revistele "Femeia" și "Luceafărul". În tinerețe a fost implicată într-o relație sentimentală de lungă durată cu poetul Nichita Stănescu, pe care l-a inspirat în numeroase poezii ale sale. Între 1965 și 1975 a publicat
Gabriela Melinescu () [Corola-website/Science/299019_a_300348]
-
Premiului de Stat. Participă activ la pregătirea cadrelor științifice din Republica Moldova. Școala din satul Biești a avut absolvenți demni cu care se mândrește și în prezent, ca Vladimir Gherciu și Ion Cucu, doctor în științe fizico-matematice, Maria Anghel-Junghietu, doctor în filologie, Maria Vîrlan - doctor în psihologie, Ion Caraman, doctor în științe agricole, Nicolae Macrinici, doctor în chimie, Gheorghe Plămădeală, doctor în biologie, Tudor Capșa, doctor în drept. Tudor Macrinici a deținut în anii 1990-1994 funcția de deputat în Parlament, iar Vasile
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
Atanasie Nasta. Atanasie Nasta conducătorul Cenaclului George Murnu întruniri lunare la Casa de Cultura a Sectorului 1 • ședinte literare cu invitați din edituri și redacții literare (Theodor Vârgolici, Zigu Ornea, Valeriu Râpeanu, Hristu Cândroveanu); • evocări de personalități aromane din domeniile filologie, istorie, traduceri, cinematografie și arte plastice; • lansări de carte și expoziții de fotografii; • conferințe pe teme de antropologie culturală, istorie și patrimoniu cu invitați de prestigiu (Romulus Vulcănescu, Ovidiu Drâmba, Emil Manu, Alexandru Duțu, Alexandru Piru, Nicolae Saramandu). Au citit
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]