12,214 matches
-
un Dumnezeu de care gînditorul nu se îndoiește o clipă. Dacă în schimb nu admiți fundalul, întreaga discuție e de o asperitate excentrică și absurdă, care izbește prin neverosimilitatea aporiilor ei. Tocmai de aceea, citit azi, Schellling, are sunetul unui filosof mișcîndu-se în altă paradigmă mentală. Discursul germanului nu ține de perorație, ci de impostație, asta însemnînd că retorica de cuvinte e înlocuită cu tensiunea de nuanțe, Schelling nefiind un predicator cu preocupări de stil, ci un cercetător cu ambiții de
Spiritul calcitrant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4648_a_5973]
-
priviri de ansamblu asupra creației sale. Practic, după lectura ediției de poezii antume B. Fundoianu, cred că aserțiunea poate și chiar trebuie să fie amendată. Deoarece, în ciuda unui destin contorsionat (încheiat, din nefericire, în cuptoarele de la Auschwitz), opera scriitorului și filosofului, în bună măsură necunoscută, are o amplitudine care redimensionează părțile din care este alcătuită. De-abia în prezența creației integrale putem discerne etosul lui Fundoianu și resorturile interioare ale unei creații care n-a lăsat pe nimeni indiferent, chiar dacă n-
Invitație la un recurs: Fundoianu – Fondane by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4650_a_5975]
-
că puțea puternic a rahat”. Și dacă nu era destul de clar cam despre cine ar putea fi vorba, de dragul rigorii, de nu de al propriului amuzament, prozatorul pune punctul pe i: „Își aminti că la începutul mandatului avusese un consilier filosof, de care se despărțise când trebuise să aleagă între acesta și consiliera politică blondă de atunci”. În rest, n-ar fi rău ca aceste flirturi estivale cu proza ale lui Liviu Antonesei să se transforme cândva, de nu într-un
Turism literar by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4671_a_5996]
-
atomică” amenințătoare la adresa „poporului sovietic”, - a văzut lumina tiparului postum, în Franța, în 1984. Meister Eckhart Un volum, al patrulea, al Predicilor germane ale lui Meister Eckhart (1260-1328), în traducere franceză, atrage atenția în librăriile pariziene la începutul acestei veri. Filosoful german, contemporan cu Dante, a fost un disident dominican, pedepsit de Papă pentru „abaterile” lui de la calea dreptei credințe catolice, și totodată unul din marii scriitori medievali în limba germană, pe care a îmbogățit-o ca nimeni altul. O admirabilă
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4555_a_5880]
-
ordin, la sensurile pe care le deslușește din contemplarea lumii. Vorbim astfel de o filosofie a lui Rebreanu, a lui Marin Preda sau a oricărui alt mare scriitor. Cealaltă accepție are în vedere elementele propriu-zis filosofice detectabile la un scriitor, filosofii și curentele de gândire la care el, eventual, se raportează și care, pătrunzând în opera sa, îl conduc către o anume viziune generală. Marta Petreu caută în scrierile lui Caragiale, în teatru, în momente și schițe, în corespondență, în eseuri
Înapoi la Caragiale! by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4570_a_5895]
-
caută în scrierile lui Caragiale, în teatru, în momente și schițe, în corespondență, în eseuri și articole, mai puțin în nuvele și povestiri, și o dimensiune și cealaltă. Și „filosofia” caragialiană, acel fel particular caragialian de a vedea lumea, și filosofii cu care a venit în contact I. L. Caragiale, prin inițiative proprii de lectură sau prin faptul că le erau familiari unor spirite apropiate, lui Eminescu, lui Maiorescu, lui C. D. Gherea, lui Ion D. Gherea, lui Paul Zarifopol, lui Rădulescu-
Înapoi la Caragiale! by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4570_a_5895]
-
lectură sau prin faptul că le erau familiari unor spirite apropiate, lui Eminescu, lui Maiorescu, lui C. D. Gherea, lui Ion D. Gherea, lui Paul Zarifopol, lui Rădulescu- Motru. Marta Petreu întocmește în studiul său, printre altele, un „fișier de filosofi”, inventariază nume de gânditori din variate epoci la care Caragiale s-a referit fie și în fugă și care, într-o măsură sau alta, fac să se poată vorbi despre filoanele filosofice ale scrisului său, oricât de inaparente. Rezumând sever
Înapoi la Caragiale! by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4570_a_5895]
-
unor călătorii. Ce sens are călătoria, fie și ca temă literară, în ele? Modelul acestei cărți și al călătoriei evocate în această carte a fost cartea lui Comenius, Labirintul lumii. Comenius este un mare gânditor din secolul XVII, pedagog și filosof, iar cartea sa descrie, în prima parte, drumul prin propriul eu și zădărnicia tuturor căutărilor. În partea a doua, el găsește pacea pe calea credinței. În cartea mea, eroul principal, după ce pierde totul, își găsește echilibrul în dragostea față de propriul
Martin Vopenka: „România a fost importantă pe drumul inspirației mele“ () [Corola-journal/Journalistic/4573_a_5898]
-
ultimă instanță, reluând acea moarte sugerată deja prin tăierea dublului vegetal și întărind-o. Acestor ipostaze li se adaugă particularitățile relației dintre cuvânt și tăcere, transcriind admirabil implicarea în realitate,în istorie, prin cuvânt, prin dialogul necesar (scria de altfel filosoful ,comentându-l pe Hölderlin: „A fi un dialog și a aparține Istoriei - ambele acestea sunt la fel de vechi,constituie un tot și sunt același lucru” ) și retragerea din fața acesteia, prin absența cuvântului.
Ilie Moromete și dublul său by Mircea Moț () [Corola-journal/Journalistic/4580_a_5905]
-
volum e predispoziția speculativă a protagoniștilor. În rîndurile ei mi s-a confirmat impresia cu care am rămas din volumul Ascult și privesc a lui Horea Paștina: în persoana unui pictor poate încăpea mai multă filosofie decît în mintea unui filosof, cauza stînd în gradul de asumare a cuvintelor rostite: eseiștii fac teorie din acrobație ambițioasă, fără ca viața să li se molipsească cu o cîtime din perorația afișată, în vreme ce pictorii își trăiesc gîndurile spontan, fără cizelare expresivă, dar onest. E deosebirea
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
cetatea. Conducătorul acesteia - ca inima într-un corp - este un Rege cu numeroase virtuți (a căror reunire e aproape imposibilă pentru un muritor), cea mai importantă fiind înțelepciunea. Utopia farabiană o depășește pe cea platonică: dacă autorul Republicii îi cerea filosofului să coboare din contemplație la treburile cetății, Al- Fărăbī pretinde viața întru spirit, „învăluirea în mantia Profetului”: șeful cetății să fie profet. Cf. Traducerea integrală a textului (unde apare și o descriere asemănătoare a Regelui) în Grete Tartler, Înțeleptul singuratic
Ibn Sīnā (AVICENNA), 980-1037 - Epistola păsării (Risalat al-Tayr) () [Corola-journal/Journalistic/4374_a_5699]
-
într-un stat structurat pe principii democrate. Franța în primul rând, care, după cum știm, a avut și ea de luptat, mai ales în anul ‘68, cu revolte și contestații ale tinerilor, nu puțini dintre ei sub flamura radical-anarhistă a unui filosof de talia lui J. P. Sartre. I. S.: Poate ne mărturisiți ceva și despre singurătatea creatorului de cursă lungă... N. B.: Singurătatea „creatorului de cursă lungă”, cum spuneți, stimate domnule profesor Simuț, e mai puțin spectaculoasă decât pare unora. Dealtfel, e
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
îmi spunea prin anii șaizeci că, pe la începutul deceniului șase, la Conservatorul de Muzică, se vorbea public și cu multă ură în glas de „banditul George Enescu”! Cam ăsta era tonul!... Atunci a fost posibil și atacul la singurul nostru filosof care a construit un sistem de gândire de sorginte postkantiană, seraficul poet Lucian Blaga și, ca și Cioran, una din victimele eterne și predilecte ale profesorului universitar Crohmălniceanu, șef de reviste importante și cronicar politic, care, e drept, la senectute
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
fost două personalități marcante și frapante ale culturii americane, la care scriitorul ținuse enorm și cărora le recunoștea un ascendent spiritual asupra lui: poetul Delmore Schwartz, introdus de Bellow în Darul lui Humboldt sub numele de Von Humboldt Fleischer, și filosoful Allan Bloom, a cărui viață, gândire și moarte au fost imortalizate în ultimul roman al lui Bellow, Ravelstein. Am încercat să înțeleg mai bine motivația acestei manifestări paradoxale a sentimentelor lui Bellow pentru cei care-i fuseseră mentori, pe care
Scrisori care nu s-au pierdut by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5790_a_7115]
-
a fi atinse: 1) impresia pe care alchimia o face filozofilor; 2) calitatea textului scris de Radu Drăgan. 1) Oricîtă indulgență ar arăta filozofii pentru figura alchimiștilor, în sinea lor nu-și pot reprima pornirea de a-i execra. Un filosof care a parcurs cîteva texte ezoterice rămîne cu un stăruitor miros de pucioasă, mercur și alte ingrediente de alambic, alături de convingerea că alchimia se hrănește din adînci speze magice. Mai mult, o statornică impresie de scamatorie farmaceutică îți irită atenția
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
refuzul acestuia de a-l aresta la ordinul lui Critias pe Leon din Salamis (VIII, 24), ca și numele acuzatorilor în proces și acuzațiile aduse (XVIII, 39 - XIX, 40); în timp ce din capitolul dedicat lui Platon, el consemnează detaliile cu privire la statura filosofului (V, 4), precum și relatarea visului lui Socrate care ar fi văzut o lebădă cu o noapte înainte de a-și cunoaște viitorul discipol (VII, 5). Înfățișat drept continuarea imaginară a dialogului Phaidon, pasajul care înfățișează reuniunea ucenicilor lui Socrate după moartea
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
întrebările sale insidioase, preludiu al gândirii libere. Atenus propune metoda deja încercată de Critias spre a-l înlătura pe Socrate: să se dea un ordin de reținere împotriva cuiva (nu-i o problemă pentru noi să arestăm pe cineva), iar filosoful să fie însărcinat să efectueze arestarea și astfel să fie pus într-o situație în care n-are de ales: fie pierde dragostea poporului, fie ni se împotrivește fățiș. După ce respinge ideea ineficientă dat fiind că cel în cauză riscă
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
criminalul și nebunul: Ai învățat totul din carte, cunoști viața din cărți. Creează-ți singur nefericirea, dacă n-o poți cunoaște altfel. Afundă-te în mocirlă. Trădează-ți prietenul. Ispitit de târgul în măsură să-i dezvăluie taina zbuciumului fertil, filosoful ezită să depună mărturie la proces, dar promite să se prefacă bolnav în ziua respectivă. Mefistofelicul interlocutor se mulțumește cu această făgăduială, nu fără a evidenția echivocul situației: Opera ta va fi ambiguă, ca și caracterul tău: prea poet, ca să
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
viața privată a lui Nietzsche, ci doar o viață închinată operei. În afara cărților, Nietzsche e inexistent, de aceea cea mai mare greșeală este să-i interpretezi opera după canon biografic, așa cum face de pildă Lou Andreas Salomé, femeia pe care filosoful a cerut-o odată în căsătorie. Sub unghiul detaliilor concrete, viața filologului școlit la Pforta e de o sărăcie searbădă și nespectaculoasă, influența omului fiind insignifiantă în epocă. Social vorbind, Nietzsche nu a existat, cu excepția perioadei de profesorat la Basel
Spiritul ditirambic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5537_a_6862]
-
în paginile scrise: aspru, tonic și mereu pus pe hiperbole înfiorătoare: un „om-dinamită“, după propria sa vorbă, dar o dinamită de hîrtie, iar dovada cea mai bună este că, în Ecce homo, volumul în care promite să-și povestească viața, filosoful nu face decît să-și elogieze cărțile, nici o altă motivație neumbrindu-i preocupările. Disproporția dintre violența perorațiilor și cumințenia omului e flagrantă, spiritul care declara că filosofează cu ciocanul fiind în realitate de o afabilă și prevenitoare gingășie. Nicolae Stan
Spiritul ditirambic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5537_a_6862]
-
Rezultatul este o incursiune serioasă și documentată, pe care o citești cu atenție nescăzută. Fidel principiului că opera lui Nietzsche nu poate fi înțeleasă decît din interiorul ei, așadar fără folosirea unor criterii venite din afară, Nicolae Stan îi aplică filosofului o schemă pe care el însuși a formulat-o în Așa grăit-a Zarathustra. E vorba de teoria celor trei metamorfoze prin care trece un spirit uman: cămila, leul și copilul. Spiritul cămilei simbolizează perioada asimilării culturale, cînd, asemenea unui
Spiritul ditirambic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5537_a_6862]
-
care el însuși a formulat-o în Așa grăit-a Zarathustra. E vorba de teoria celor trei metamorfoze prin care trece un spirit uman: cămila, leul și copilul. Spiritul cămilei simbolizează perioada asimilării culturale, cînd, asemenea unui animal de povară, filosoful poartă cu sine valorile prestabilite ale moralei. E perioada fidelității față de statuile trecutului. Urmează stadiul leului, etapa emancipării, cînd frîna valorilor inițiale este înlăturată grație unui elan iconoclast: statuile sînt doborîte, regulile sînt încălcate. În fine, stadiul copilului simbolizează spiritul
Spiritul ditirambic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5537_a_6862]
-
sînt doborîte, regulile sînt încălcate. În fine, stadiul copilului simbolizează spiritul ludic care își creează liber propriile valori, în cazul lui Nietzsche ele fiind: voința de putere, reîntoarcerea identicului și supraomul. Cele mai atrăgătoare pagini sînt cele privitoare la corespondența filosofului, citatele fiind de o truculență izbitoare. De pildă, fragmentele de scrisoare din ultimii ani, cînd, atins de coptura nebuniei, Nietzsche se privea pe sine ca încarnarea lui Dumnezeu, așa cum reiese din epistola din 6 ianuarie 1889, către venerabilul Jacob Burckhardt
Spiritul ditirambic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5537_a_6862]
-
Iordachescu Ionut Filosoful și activistul antirăzboi Noam Chomsky spune că, indiferent de ceea ce urmează să decidă Congresul american, un atac al Statelor Unite ale Americii asupra Siriei ar echivala cu o crimă de război. În timp ce suportul internațional pentru decizia lui Obama de a ataca Siria a
Noam Chomsky: Atacarea Siriei, o crimă de război by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55458_a_56783]
-
autointitulatului polițist mondial”, a spus activistul politic într-un email adresat Huffington Post. Noam Chomsky a călătorit recent în zona Orientului Mijlociu pentru a înțelege mai bine criza siriană, iar unii au ajuns să creadă, pornind de la comentariile sale, că filosoful susține o intervenție militară dacă negocierile pentru pace eșuează. Prima oară cred că ar trebui să se poarte negocieri, iar dacă nu va fi niciun rezultat, atunci trecerea la cea de-a doua opțiune” - sprijinirea rebelilor - ”devine mai acceptabilă”, scrie
Noam Chomsky: Atacarea Siriei, o crimă de război by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55458_a_56783]