13,525 matches
-
masiv romanitatea și creștinătatea din nordul lui, în ciuda situației politice grele în care a trebuit să-și ducă existența. Răspândit și însușit în limba latină, creștinismul a contribuit substanțial la desăvârșirea romanizării în spațiul fostei provincii Dacia, la extinderea și fixarea latinei peste granițele de altădată ale vechii provincii, în lumea dacilor liberi. Istoricul D. Protase spune: "Creștinismul (ca formă universală) și romanizarea (ca mutație etno-culturală) pe pământul Daciei au mers mână în mână și s-au completat reciproc, reprezentând pilonii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
conduce la concluzia generală că, abia după 350, sunt situate începuturile creștinismului în nordul Dunării. Cuvintele fundamentale ale creștinismului românesc (biserică, sărbătoare) s-au născut pe malul stâng (nordic), iar alte cuvinte (duminică, Crăciun, Cincizecime, a cumineca) ne duc la fixarea datei creștinării noastre în anii 375-450. Apoi, din contrastul dintre creștinismul urban și cel rural, rezultă caracterul misionar al începuturilor creștinismului românesc-episcopi și preoți din orașele provinciei Illyricum au înfăptuit, în secolele IV-V, creștinarea în masă a strămoșilor noștri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
iar de-aici ea a iradiat în regiunile învecinate de pe malul nordic al Dunării, în Muntenia și sudul Moldovei. Acestea erau supravegheate de trupele romane încă înainte de cucerirea Daciei, prin construirea unor castre în vremea lui Domitian și Traian. După fixarea graniței romane pe Dunăre, dacii de pe malul nordic au fost atrași în sfera economică, culturală și politică a Romei. În acest fel, romanizarea Daciei a fost pregătită de pătrunderea economică și culturală la nord de Dunăre. Au contribuit, în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
atunci cneazul Daniil Romanovici. După 1245, s-a încheiat o înțelegere între cele două părți, întărită prin legături matrimoniale între ele. Deși, pe de altă parte, chiar în 1245, cneazul a fost silit să se prezinte la curtea hanului, pentru fixarea statutului de dependență față de Hoardă, iar trupele mongole au pătruns în mod repetat în Halici, Daniil nu a renunțat la suveranitatea statului său. Numai după moartea sa, în 1264, Rusia haliciană a fost integrată în aria de vasalitate a Hoardei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
retraseră valul tot așa de iute cum îl aruncaseră" (Iorga) și, în primăvara lui 1242, și-au retras principalele forțe în stepa nord-pontică. Regele Bela IV, revenit în țară după retragerea tătarilor, a reluat politica lui Andrei II în răsărit: fixarea Severinului ca punct de plecare pentru o nouă ofensivă la Dunăre și în Balcani. Dar banul și episcopul instituiți aici nu-i sunt de ajuns regelui. De aceea, el apelează la o miliție organizată, disciplinată, ce acționase în Orient: teutonii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
oficializată prin manuale școlare, cursuri universitare, lucrări de popularizare. Alți istorici, mai puțini, au propus o altă cronologie a descălecatului, ei afirmă că venirea lui Bogdan și întemeierea Moldovei s-a produs, de fapt, în 1364, 1363 sau 1362-1365. Pentru fixarea cronologică a "descălecatului" lui Bogdan și a victoriei sale în noua țară sunt utile diplomele cancelariei ungare, din 20 martie 1360 și 2 februarie 1365. Întemeierea statului est-carpatic de Bogdan nu putea avea loc decât între 1360-1365, în 1363 sau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fi mai ușor să îndeplinească următorul obiectiv. W. Edwards Deming a analizat acest fenomen al obiectivelor/performanței și îi sfătuiește în mod frecvent pe manageri să renunțe la obiective și standarde. El spune că acestea limitează performanța. Oare într-adevăr fixarea scopurilor limitează performanța? Și da, și nu. Depinde dacă obiectivul este o întărire negativă sau un antecedent pentru o întărire pozitivă. Pe scurt, performanța motivată de întărirea negativă va tinde să crească doar în ultimul moment și doar „atât cât
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
anuale de acordare a bonusurilor Analiza antecedent-comportament-consecință Antecedente; avertismentele de pe pachetele de țigări ca; consecințele și; definiția; feedbackul ca; obiectivele ca; antecedentele de marketing; noile antecedente; rolul; amenințările ca Apple Computer, Inc. Ashe, Mary Kay Bailey, Joe Scala Ratei de Fixare a Comportamentului Comportment; afacerile și; descurajare prin penalizări; descurajare prin pedeapsă; definiția; distingerea de rezultate; ca funcție a consecințelor sale; încurajarea prin întărire; măsurare și; observare și; performanța ca funcție a; managementul performanței și; încredere și; modelare prin stabilirea obiectivelor
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
la întâmplare versus precis; subiectiv versus precis; Teorii manageriale; echipe cross-funcționale; managementul calității; analiza situațională; Teoria Z; Mandy, Bill Mary Kay Cosmetics Matching Law, The (Davison, McCarthy) Management la întâmplare McCarthy, Dianne McClelland, David McKee, JoAnn Măsurare; scala ratei de fixare a comportamentului; numărare; judecare; stimulent negativ ca; eliminarea opoziției față de; stimulent pozitiv ca; rate versus ierarhie; date neprelucrate versus date prelucrate; măsuri de validare comportamentală Miller, A.D. Academia Morningside (Seattle) Morningside Model of Generative Instruction (Johnson) Moskowitz, Milton Probleme motivaționale
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de genul celei pentru rezolvarea ecuației algebrice de gradul doi. Partea finală a fiecărui capitol axat pe un subiect teoretic este dedicată unor aplicații practice, construite pe firme imaginare ce operează în context românesc, particularizând operaționalizarea tehnicii de analiză cu fixarea unor jaloane de natură calitativă. Existența unei aplicații sau exemplificări din mediul românesc și a unei exemplificări a subiectului teoretic pe un caz real internațional permite realizarea unei comparații și fixarea unor concluzii de către cititorul interesat. Înainte de parcurgerea subiectelor propuse
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în context românesc, particularizând operaționalizarea tehnicii de analiză cu fixarea unor jaloane de natură calitativă. Existența unei aplicații sau exemplificări din mediul românesc și a unei exemplificări a subiectului teoretic pe un caz real internațional permite realizarea unei comparații și fixarea unor concluzii de către cititorul interesat. Înainte de parcurgerea subiectelor propuse sunt necesare câteva precizări legate de aspecte tehnice sau de context asociate. Pe parcursul întregii părți de teorie am folosit termenul „organizație”, considerând că în acest mod se oferă o perspectivă generalizată
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
experiențe asociate unor firme ce utilizează economia de rețea și după o refiltrare a teoriei grafelor se poate concluziona că există un câmp vast de aplicații sofisticate. O modelare eficientă presupune interconectarea unor scheme de abordare a problemelor cunoscute cu fixarea unui set de obiective ce trebuie optimizate concomitent. Chiar dacă obiectivele economice par să fie decisive și interesează, spre exemplu, minimizarea costurilor, nu trebuie neglijate nici cele manageriale - de exemplu, îmbunătățirea imaginii de marcă. Managerii pot fi interesați de următoarele aspecte
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de obiective. Logica acestui set este concretizată într-o construcție coerentă în timp, asociată activităților sau funcțiunilor organizației. Rolul principal al obiectivelor este de a detalia acțiunea preconizată într-o manieră care să asigure coerența desfășurării sale. În același timp, fixarea obiectivelor obligă la acțiune, primul pas însemnând procesul decizional prin care se aleg aceste obiective. Dacă viziunea și misiunea definesc direcția de „deplasare” a unei organizații, obiectivele vor defini „pașii” care trebuie urmați și care concretizează devenirea organizației. Utilizarea obiectivelor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de vedere filosofic, obiectiv este ceva care nu este afectat de elemente afective, ceva imparțial, ceea ce în management ar sugera o „construcție tehnică” desprinsă de abordările emoționale. Evitând o tratare ad literam a sensului filosofic, trebuie totuși observat faptul că fixarea unui obiectiv induce un anumit tip de comportament organizațional, caracterizat prin diminuarea componentei emoționale în favoarea orientării spre ceva concret. Pentru România, discuția despre obiective are o miză de un interes deosebit. Trecerea de la economia planificată de tip centralizat la o
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
între natura obiectivului și nivelul ierarhic. Caracteristica are o miză importantă în vârful piramidei, considerându-se că top management-ul trebuie să se implice în definirea unor obiective sintetice cu mize strategice, rezistând tentației de a se implica și în fixarea unor obiective operaționale. Într-un sens mai larg, obiectivele strategice trebuie să fie corelate cu misiunea organizației. Spre exemplu, în cazul multor industrii, pentru o firmă care mizează pe diferențiere, obiectivele legate de cota de piață ar putea să fie
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cele mai importante semne de întrebare privind posibilitatea operaționalizării la nivelurile ierarhice inferioare. 6. Acceptabilitatea. Obiectivele fixate de către organizație trebuie să corespundă unor norme cu caracter limitativ, formale și informale, impuse de către mediul înconjurător sau de către sistemele interne ale organizației. Fixarea unor obiective implică prefigurarea unui viitor care să convină organizației, dar și stakeholderilor acesteia. Dacă nu există acceptabilitate la nivelul organizației, atingerea obiectivelor devine problematică. De exemplu, un obiectiv motivat de creștere a productivității muncii poate să fie inacceptabil din
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
pentru că sugerează o preponderență a obiectivelor de natură „materialistă” în comparație cu cele ce pot fi considerate „idealiste”, de tip responsabilitate socială, condiții de muncă sau bunăstarea angajaților, imaginea firmei sau conservarea resurselor. Se poate deduce că organizațiile își focalizează atenția în fixarea obiectivelor asupra ariilor ce li se par esențiale pentru industria în care operează. Aria importantă pentru relevarea performanțelor în cazul unei industrii se poate dovedi irelevantă în cazul altei industrii. Comparând tabelele 2.2 și 2.3 din punctul de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
așteptate de la acesta și utilizează aceste măsuri ca elemente pentru ghidarea operațiilor unității și pentru evaluarea contribuției fiecăruia dintre membrii organizației” (Odiorne, 1965). În baza acestei descrieri și a practicii de firmă, se identifică următoarele elemente specifice (Migliore, 1990): - planificarea; - fixarea scopurilor și obiectivelor; - negocierea; - analiza performanței; - feedback, comunicare și implicare; - evaluarea. Revenind la Drucker, lansarea conceptului MBO în 1954 este legat în mod decisiv de experiențele manageriale ale anilor ’50 la General Electric. Între 1954 și 1974, când apare o
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
obiectivele este de preferat în locul uneia pompieristice, motivată de diferențele față de valorile folosite ca elemente de referință. 4. Acțiunea se referă la generarea unui proces concret de îmbunătățire a activităților organizației care este subiectul benchmarkingului. „Direcționarea” acțiunii este realizată prin fixarea obiectivelor rezultate în etapa anterioară. Acest lucru înseamnă inclusiv fixarea orizontului de timp (Băcanu, 1997). Se presupune că planificarea și implementarea acțiunii implică proceduri cunoscute. Este totuși de subliniat faptul că aceste proceduri înseamnă o alocare precisă de resurse, definirea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
față de valorile folosite ca elemente de referință. 4. Acțiunea se referă la generarea unui proces concret de îmbunătățire a activităților organizației care este subiectul benchmarkingului. „Direcționarea” acțiunii este realizată prin fixarea obiectivelor rezultate în etapa anterioară. Acest lucru înseamnă inclusiv fixarea orizontului de timp (Băcanu, 1997). Se presupune că planificarea și implementarea acțiunii implică proceduri cunoscute. Este totuși de subliniat faptul că aceste proceduri înseamnă o alocare precisă de resurse, definirea unor momente și a unor responsabilități. În principiu, nu se
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
unei strategii, și aici este nevoie de reunirea eforturilor unor categorii de personal aparținând unor compartimente diferite, într-un mixaj particularizat de necesitățile proiectului. Aceste particularități privind implicarea ar fi: - managerii superiori sunt implicați începând cu declanșarea benchmarkingului, continuând cu fixarea obiectivelor și terminând cu avizarea implementării acțiunii corective; - managerii operaționali, începând de la șefii de echipă, sunt implicați în realizarea modificărilor la baza organizației, fiind primii care le transpun în practică și le sesizează efectele; - managerii de proiect sunt implicați în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
sugestii pentru a le face tangibile. Comunicarea îmbracă forma unei ședințe de brainstorming, urmărindu-se atât un sprijin din partea șefilor, cât și detectarea unor posibile efecte adverse sau perverse asociate procesului de implementare. Negocierea unor rezultate intermediare pare rezonabilă. Odată cu fixarea obiectivelor se fixează și cu cadrul organizațional pentru continuarea procesului de îmbunătățire continuă a performanțelor. Se stabilește un interval de timp în care se colectează idei de realizare a unui nou benchmarking privind satisfacția clientului. Acesta va încorpora toate observațiile
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a problemei în discuție (p. 203); - capabil (adjectiv) = care este în stare, care are posibilitatea de a săvârși ceva; apt pentru ceva (p. 133). Dat fiind că DEX-ul consemnează niște diferențe, de altfel amplificate de percepția comună, este firească „fixarea” suplimentară a termenilor într-un context managerial adecvat. Operația este menită să păstreze toate cele trei concepte, să le dea o definiție comprehensibilă în limba română și să genereze un triunghi logic al acestora. Resursele reprezintă tot ceea ce are la
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
trebuit să mai renunț la anumite persoane pentru simplul motiv că distanța dintre Brașov, orașul unde locuiesc, și reședința respectivei persoane făcea ca studiul să nu fie fezabil în condiții satisfăcătoare. Oricum, produsele și organizațiile au fost mai importante în fixarea opțiunii decât patronul, chiar dacă și el ar fi putut constitui un subiect de mare interes din punct de vedere psihosociologic. La lista scurtă ce a rezultat prin această selecție s-au adăugat apoi numeroase organizații care prezentau lucruri interesante din
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de rute dezvoltată, atât în țară, cât și în străinătate, a urmărit de fapt obținerea unor economii de rețea, paralel cu obținerea unor diminuări a cheltuielilor de completare a călătorilor. Efectul îmbunătățirii acoperirii teritoriale a mărit marja de manevră în fixarea prețurilor și a făcut ca Atlassib să fie preferată de un număr sporit de călători pentru noile destinații. Pe axa centrală de transport spre Occident, București-Brașov-Sibiu-Deva-Arad, se transferă, cu ajutorul microbuzelor, călători din aproape toate marile orașe din țară pe direcțiile
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]