9,441 matches
-
de luptă, sunt predominant anaerobe; 2.în cadrul probelor tehnice din Qwan Ki Do sunt utilizate cu cea mai mare pondere sursele energetice anaerobe alactacide și lactacide; 3.sportivii de mare performanță din Qwan Ki Do prezintă o mai bună adaptare fiziologică la efortul competițional la ambele probe, comparativ cu începătorii. 3.2. Subiecții cercetărilor Pentru a evidenția modificările unor indici fiziologici la sportivii din Qwan Ki Do, în cadrul celor două cercetări de față, am utilizat subiecți cu experiență în practica acestei
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
sursele energetice anaerobe alactacide și lactacide; 3.sportivii de mare performanță din Qwan Ki Do prezintă o mai bună adaptare fiziologică la efortul competițional la ambele probe, comparativ cu începătorii. 3.2. Subiecții cercetărilor Pentru a evidenția modificările unor indici fiziologici la sportivii din Qwan Ki Do, în cadrul celor două cercetări de față, am utilizat subiecți cu experiență în practica acestei arte marțiale, majoritatea componenți ai lotului național. Pentru a compara datele obținute la aceste grupe de sportivi experimentați, în sensul
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
intervalul 21-30 secunde (vezi tab. nr. 83-84), îndeosebi la grupa de grade (p<0,05), în timp ce la grupa centurilor negre creșterea este mai puțin evidentă (p=0,05). Aceștia din urmă dețin, se pare, o capacitate mai bună de adaptare fiziologică și metabolică la efortul specific probei tehnice, care determină limitarea creșterii frecvenței cardiace la valori mai ridicate, similare grupei de grade. În continuare, dată fiind inerția mecanismelor fiziologice de adaptare a frecvenței cardiace la intensitatea efortului (care este în general
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
Aceștia din urmă dețin, se pare, o capacitate mai bună de adaptare fiziologică și metabolică la efortul specific probei tehnice, care determină limitarea creșterii frecvenței cardiace la valori mai ridicate, similare grupei de grade. În continuare, dată fiind inerția mecanismelor fiziologice de adaptare a frecvenței cardiace la intensitatea efortului (care este în general identic pe tot parcursul probei tehnice), vizibilă la sportivii ambelor grupe în primele 9-15 secunde, am împărțit timpul necesar efectuării probei în două părți: intervalul 0-20 secunde, respectiv
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
Cercetarea de față a permis evidențierea unor aspecte legate de modul în care organismul sportivului realizează adaptarea la efortul competițional specific artei marțiale Qwan Ki Do. Deoarece în literatura de specialitate nu există cercetări anterioare privind modificări ale unor indici fiziologici în această ramură sportivă, am considerat de maximă importanță determinarea surselor energetice implicate prioritar în efortul fizic din cadrul probelor competiționale de luptă (Song Dau), respectiv cea tehnică (Thao Quyen). Concluzii În urma rezultatelor obținute, putem elabora următoarele concluzii: 1.cu privire la frecvența
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
unde eu sunt ceea ce sunt; Conf. X, 3: PL 32, 781). Și suntem mângâiați să alegem acest sens expresiv și semnificativ al personalității sentimentale, intelectuale și mai ales operative a omului, din limbajul biblic, care face abstracție de semnificația pur fiziologică a acestui organ, pentru a indica ceea ce este viu, genetic, operant, moral, responsabil, spiritual în om”. 2. Întorcându-se inima, se întoarce omul. Cu acest cu-vânt-izvor - inimă - se poate și trebuie să se reafirme creștinismul, și să se restabilească figura
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
minorități europene ia cuvântul, în chiar acel moment, din rândurile delegației române, cam de pe acolo de unde se află cei doi ministri sus evocați, se aude ceva, mi-este și rușine să spun ce anume, un zgomot scurt și sonor, vânturi fiziologice: știți, din acelea care te încearcă în armată după masa cu fasolea aceea minunată de la cazan. Ce face, în asemenea situație, UDMR? Ce strategie aplică? Păi, poate tuși semnificativ și protector acustic. Sau altfel. Un zâmbet ușor poate însoți o
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
îi alăptează), după unele studii recente, ar trebui interpretate mai degrabă ca talismane decât ca imagini ale unor divinități (Ornan, 2007; cf. Fig. 12). Sănătatea și boala Conform modului nostru de a gândi, sănătatea și boala se referă la starea fiziologică bună sau alterată a unei persoane. În culturile semitice antice însă conceptele de sănătate sau boală erau corelate în cea mai mare parte cu ansamblul forțelor naturale și supranaturale care cauzau bunăstarea sau indispoziția unei persoane. Când folosim termenii de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
fiind interconectate complex, după legi bine determinate. În acest mod s-au diferențiat aparatul locomotor, sistemul osteo-articular, sistemul muscular, sistemul nervos, aparatul digestiv, aparatul circulator etc. La rîndul său, fiecare sistem poate fi privit din punct de vedere anatomic sau fiziologic, în condiții normale sau patologice. De fapt, fiecare sistem, aparat sau organ este un model mai mult sau mai puțin complet al realității. Complexitatea sistemului locomotor uman, alcătuit din 26 de segmente osoase, 430 de mușchi striați, 310 articulații, la
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
ligamentul patelar al genunchiului); -ligamente musculare, care provin prin atrofierea unor fascicule musculare; -ligamente fibrozate. Din punct de vedere structural, toate ligamentele sunt rezistente și inextensibile. În același timp, ele sunt suficient de flexibile încât să nu împiedice executarea mișcărilor fiziologice. Rigiditatea ligamentelor variază neliniar cu forța, așa cum se observă în figura 2.10 [152, 153]. Această comportare neliniară forță - deformație face ca ligamentele să permită deformații inițiale cu rezistență minimă. La forțe ridicate, ligamentele devin rigide, opunând o mai mare
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
decât din punct de vedere scheletal; -nu sunt simulate pe modele analitice interacțiunile dintre sportivi sau dintre sportivi și obiectele folosite în sporturile practicate, cele mai multe modele fiind, în această privință, experimentale; -modelele experimentale, deși au evidențiat numeroasele dependențe dintre parametrii fiziologici și cei biomecanici, nu au putut să înglobeze în modele unitare tipurile diferite de parametri ai organismului uman; -modelele experimentale predictive privind performanța sunt insuficient explorate. În momentul de față pot fi remarcate următoarele tendințe de dezvoltare: -realizarea unor programe
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
reprezintă și forța din tendon, forță ce poate fi comparată cu valorile calculate analitic cu ajutorul modelului matematic propus. 4.1. Tipuri de măsurători experimentale Pentru determinarea forței musculare pot fi folosite următoarele tipuri de măsurători indirecte: determinarea suprafeței de secțiune fiziologică, înregistrarea presiunii intramusculare și electromiografia[ 13, 23, 47, 69]. Astfel, măsurarea suprafeței de secțiune fiziologică se poate face, cu relativă ușurință, prin ecografie, rezonanță magnetică sau computer tomograf. Cunoscând tensiunea specifică musculară (cu valori determinate, în literatura de specialitate, între
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
modelului matematic propus. 4.1. Tipuri de măsurători experimentale Pentru determinarea forței musculare pot fi folosite următoarele tipuri de măsurători indirecte: determinarea suprafeței de secțiune fiziologică, înregistrarea presiunii intramusculare și electromiografia[ 13, 23, 47, 69]. Astfel, măsurarea suprafeței de secțiune fiziologică se poate face, cu relativă ușurință, prin ecografie, rezonanță magnetică sau computer tomograf. Cunoscând tensiunea specifică musculară (cu valori determinate, în literatura de specialitate, între 1,6 daN/cm2 și 4,0 daN/cm2), se poate calcula forța musculară ca
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
ușurință, prin ecografie, rezonanță magnetică sau computer tomograf. Cunoscând tensiunea specifică musculară (cu valori determinate, în literatura de specialitate, între 1,6 daN/cm2 și 4,0 daN/cm2), se poate calcula forța musculară ca un produs între suprafața secțiunii fiziologice și tensiunea specifică musculară. Tensiunea specifică este o măsură a capacității mușchiului de a exercita o forță care este independentă de cantitatea de mușchi. Variația acestei tensiuni este determinată de o serie de factori precum: tipul de fibră musculară, sex
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
cât și patologice. Din acest motiv, testările experimentale pentru determinarea forței musculare au fost efectuate cu ajutorul măsurătorilor electromiografice. Electromiografia (EMG) este o tehnică experimentală care se ocupă cu producerea, înregistrarea și analiza semnalelor mioelectrice. Semnalele mioelectrice sunt formate de variațiile fiziologice ale membranelor fibrei musculare și pot fi vizualizate grafic sub forma reprezentată în figura 4.1. Spre deosebire de electromiografia clasică neurologică, în care răspunsul unui mușchi, datorită stimulării electrice externe, este analizat în condiții statice, electro- miografia kineziologică poate fi definită
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
care pot să-i modifice forma și caracteristicile. Acești factori sunt grupați în următoarele categorii: -caracteristicile țesutului: corpul uman este un bun conductor electric dar, din păcate, conductivitatea sa electrică variază cu tipul de țesut (figura 4.2), densitatea, modificările fiziologice și temperatura acestuia. Aceste condiții variază foarte mult de la un subiect la altul (și chiar pentru același subiect) și împiedică o comparare cantitativă directă a parametrilor amplitudinii EMG calculați pentru un semnal EMG neprocesat. -influența fiziologică: mușchii învecinați pot produce
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
4.2), densitatea, modificările fiziologice și temperatura acestuia. Aceste condiții variază foarte mult de la un subiect la altul (și chiar pentru același subiect) și împiedică o comparare cantitativă directă a parametrilor amplitudinii EMG calculați pentru un semnal EMG neprocesat. -influența fiziologică: mușchii învecinați pot produce o cantitate semnificativă de semnal EMG care este detectată la locul electrozilor. În mod normal această influență nu depășește 10-15% din semnalul total sau nu se manifestă deloc. Oricum ea trebuie luată în considerare în cazul
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
nesigur al parametrilor reprezentați în microvolți este normalizarea la valoarea de referință, de exemplu valoarea contracției voluntare maximă (MVC) la o contracție de referință. Ideea de bază este calibrarea valorii în microvolți la o unitatea unică de calibrare cu relevanță fiziologică, cum ar fi procentul capacității maxime de ”excitație”. Alte metode normalizează semnalul la valoarea medie internă sau la valoarea EMG a unei anumite activități submaximale de referință. Efectul principal al tuturor metodelor de normalizare este că influența condițiilor date de
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
am folosit entorsa de grad ușor și mediu. Entorsa este o afecțiune articulară caracterizată prin leziuni capsuloligamentare nervoase și vasculare, fără a provoca o dislocare permanentă a suprafețelor articulare, rezultând în urma unei solcitări bruște și brutale, care depășește limitele mișcării fiziologice. Se manifestă prin triada simptomatică: durere, tumefiere și impotentă funcțională relativă. Examenul clinic și radiologic diferențiază trei grade de gravitate. - Entorsa ușoară (gradul I) caracterizată prin distensia capsulo1igamentară și fără semne radiologice. Clinic apar: dureri localizate, impotență funcțională limitată; - Entorsa
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
obiectivă îndeplinită la timp și sistematic, care dă sens planificării, altfel lipsită de rost. 21. Fitness-ul este setul de atribute prin care individul face față solicitărilor fizice și funcționale din activitățile cotidiene sau sportive, dependent de condiția sa anatomică, fiziologică și psihologică. (Allsen, Harison, Vance, 1984, citat de A. Dragnea, 2000) 22. Integrarea socială este procesul prin care indivizii învață modurile de a acționa și de a gîndi despre mediul lor, le interiorizează, integrîndu-le personalității lor, devenind astfel membri ai
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
în procesul de instruire. 27. Numărătoarea este acțiunea prin care se află numărul de subiecți participanți la lecție, dispuși în formație. Se execută începînd cu primul elev din flancul drept și sfîrșind cu ultimul elev. 28. Oboseala este o stare fiziologică reversibilă care se manifestă printr-o diminuare a activităților musculare și care dispare prin repaus. (Cornelia Bota, Fiziologie 2, 2000) 29. Odihna este starea de repaus a organismului, în scopul recuperării indicilor morfo-funcționali ai organismului. 30. Olimpism este ansamblul de
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
noi ca: brainstorming, metoda analitică, sinectica, metoda drumului invers etc. (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Fitness set de atribute prin care individul face față solicitărilor fizice și funcționale din activitățile cotidiene sau sportive, dependent de condiția sa anatomică, fiziologică și psihologică (Allsen, Harison, Vance, 1984, citat de A. Dragnea, 2000). Hedonic hedonism concepție etică după care scopul vieții este plăcerea. Influență socială este considerată ca fiind acțiunea întreprinsă de una sau mai multe persoane pentru schimbarea atitudinilor, comportării sau
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
anumitor caracteristici, schimbări ale acestora, obținerea unei imagini asupra atitudinilor și opiniilor persoanelor anchetate (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Stereotipul dinamic exersarea unei deprinderi în condiții constante pînă la automatizarea ei. Stimul, stimuli factor care declanșează un proces fiziologic, care excită o activitate fiziologică. (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1980). Temperament, temperamente 1. ansamblul particularităților legate de latura dinamică și energetică a activității psihice a unei persoane, care se exprimă predominant și stabil
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
obținerea unei imagini asupra atitudinilor și opiniilor persoanelor anchetate (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Stereotipul dinamic exersarea unei deprinderi în condiții constante pînă la automatizarea ei. Stimul, stimuli factor care declanșează un proces fiziologic, care excită o activitate fiziologică. (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1980). Temperament, temperamente 1. ansamblul particularităților legate de latura dinamică și energetică a activității psihice a unei persoane, care se exprimă predominant și stabil în comportament. 2. energie, impetuozitate
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
orientează omul spre anumite acte. Declanșarea și orientarea ei sînt condiționate de împrejurări și situații. (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Variabile (engl. variabile, fr. variabile) mărimi măsurabile implicate în eteronomia conduitelor. Ele constituie compoziții de valori psihologice, sociale, fiziologice etc. Există v. directe și v. intermediare, v. independente și v. dependente. V. psihice sînt intermediare și se exprimă prin caracteristici și trăsături psihice specifice ale fiecărei persoane date și valori active ce le caracterizează care constituie condiția internă a
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]