7,518 matches
-
un grup în care nu se simte bine și dorește să fie în alt grup, atmosfera în grupul în care este la momentul acela nu are cum să fie propice eficienței comunicării). Problema se plasează însă pe un continuum extrem de flexibil, deoarece, dacă luăm exemplul de mai sus și ne gândim că profesorul dorește să îmbunătățească abilitățile competiționale ale unui elev mai timid, mutându-l pentru aceasta într-un grup mai dinamic, chiar dacă pentru moment elevul/studentul respectiv nu va avea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
direcții de acțiune alternative, și nu doar un singur mod de acțiune, oricât de performant ar putea părea acesta la prima vedere; 7) O planificare rapidă care nu ia în calcul înțelegerea condițiilor de mediu, descoperirea atractorilor, crearea unei structuri flexibile și adaptative are o mai mare probabilitate de eșec. Proiectul prezentării trebuie să ia în calcul toate schimbările apărute până în momentul conceperii sale; o evoluție rutinieră, care nu ține seama de schimbările ce au putut influența respectivul auditoriu, riscă să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru început să construim imaginea de ansamblu a conflictului; să vedem ce este un conflict, ce elemente componente îl definesc, cum apare și ce fel de rezultante poate presupune. Vom înscrie acest demers în încercarea de a construi o matrice flexibilă, descriind un parcurs pe un continuum, unde un optimum al conflictului nu doar că nu împiedică activitatea unui grup, ci, mai mult, este necesar și util. Pe de altă parte, nu putem să nu remarcăm că definirea acestui optimum ridică
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dar putem observa cu ușurință și o mulțime de intersecții ale acestor surse în interiorul unui tip anume de conflict. O astfel de abordare ne oferă o posibilitate largă (dar simultan se impune ca necesitate) în conturarea unor metode și tehnici flexibile și adaptate activității școlare, prin care putem obține acel optimum al conflictului cuprinzând o arie extrem de largă - de la provocarea anumitor tipuri de conflict în mod deliberat de către cadrul didactic la dezvoltarea unor modalități eficiente de utilizare a conflictelor spontane, fără
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cadrul didactic nu sunt în acord cu cele pe care le au elevii/studenții, în mod natural poate apărea acest conflict. Am folosit acest exemplu pentru a putea observa cum punctele de demarcație între diferitele tipuri de conflict sunt extrem de flexibile; starea conflictuală produsă de un conflict-scop se poate transforma într-un conflict afectiv (în cadrul acestei stări, elevul poate să se îndepărteze afectiv de cadrul didactic respectiv și - fenomen extrem de important și în aceeași măsură periculos - de materia/disciplina școlară). În ceea ce privește
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
stări în timp depinde și de alți factori, ca, de pildă, „recompensele” pe care membrii le pot primi din partea cadrului didactic dacă rezolvă corect sarcinile. 4) Evitarea și terminarea Am combinat ultimele etape ale lui Hybels pentru o adaptare mai flexibilă la specificul echipelor didactice. În această etapă, partenerii din echipă încearcă să se evite; în cazul în care cadrul didactic păstrează pe mai departe echipele respective, membrii refuză interrelaționările; uneori, conflictul este transferat într-un conflict cu respectivul cadru didactic
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în cazul în care cadrul didactic păstrează pe mai departe echipele respective, membrii refuză interrelaționările; uneori, conflictul este transferat într-un conflict cu respectivul cadru didactic. Trebuie remarcat faptul că cele nouă stadii enumerate până acum sunt un continuum extrem de flexibil și adaptabil, în sensul că anumite etape pot să fie incluse în altele, importanța lor poate scădea până la a deveni subetape pentru alte stadii sau dimpotrivă. Chiar dacă delimitarea lor în timp este dificilă și trecerea de la una la alta poate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
amintit deja că nu putem vorbi despre devianța absolută în grup, așa cum nu putem vorbi despre conformare totală; acestea, după cum arată și Bales (apud Newcomb, Turner, Converse, 1965, p. 555), atunci când propune o analiză a interacțiunii ca proces, sunt extrem de flexibile, situate pe un continuum acțional. Așa cum lesne se poate observa, analiza proceselor de interacțiune efectuată de către Bales ne oferă un cadru interesant de aplicabilitate nu doar în dinamica grupului educațional, ci și în ceea ce privește dobândirea și exersarea în cadrul metodelor de interacțiune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
doilea caz credem că putem face referire la un efort de ancorare condiționat socioafectiv. În manieră didactică, aceste experimente ne subliniază și mai puternic dubla deschidere (aparent contradictorie) între, pe de o parte, asigurarea pentru elevi/studenți a unui mod flexibil de gândire, a unei maniere dinamice de percepere și integrare internă a realității cu care intră în contact și, pe de altă parte, necesitatea de a defini totuși într-o manieră sistemică și riguroasă aceeași realitate. Practic, putem folosi modelul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de posibilă regulă poate dezamorsa conflicte aflate de asemenea în potențialitate; desigur, așa cum am arătat mai sus, există norme a căror negociere este indirectă, nemanifestă, dar, în negocierea manifestă a normelor, moderatorul poate dezvolta împreună cu grupul formulări adecvate și suple, flexibile, care să poată fi individualizate, acceptate și interiorizate într-un mod specific, dar și propriu grupului, de către indivizi diferiți. Cea de-a doua regulă formulată de către Hackman spune că „normele se aplică doar comportamentului, nu și gândurilor și sentimentelor”. Ceea ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sau competiție în forme absolute decât în rațiuni de ordin didactic; în fapt, atât membrul unui grup, cât și grupul în ansamblu se situează pe un continuum între acestea două, continuum ce ne oferă o viziune extrem de nuanțată și de flexibilă asupra fenomenului ca atare. De altfel, unii cercetători au descoperit valori ale eficienței grupului punând colaborarea și competiția împreună. Alfie Kohn, spre exemplu, spune că, „atunci când un grup încearcă să găsească soluții la o problemă, reușește să facă mai bine
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Brilhart, Galanes, 1995) pornește de la ideea că procesul de conducere implică anumite comportamente care ajută grupul să depășească obstacolele în atingerea scopurilor; acest lucru se petrece prin procesul de comunicare și liderul folosește competențele de comunicare într-un mod foarte flexibil. Dintre aceste competențe amintim: - comunicarea activă - care folosește codări ale mesajelor ce le fac pe acestea clare și concise; astfel, cercetările au arătat că liderii sunt percepuți ca vorbind mai clar și mai fluent decât ceilalți membri ai grupului. Cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a servi intereselor grupului; 19) membrii așteaptă și sunt gata să primească și să folosească comunicarea; 20) membrii încearcă să se influențeze unii pe ceilalți și sunt deschiși la influențele celorlalți; 21) membrii exercită influență asupra liderului; 22) grupul este flexibil și adaptabil; 23) membrii se simt securizați în luarea deciziilor care-i privesc; inițiativa este încurajată; 24) liderul este ales cu grijă, poate folosindu-se nominalizările membrilor și apelându-se la metode de identificare a abilităților de conducere. Desigur că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care, după Bruce W. Tuckman, a cuprins patru stadii de dezvoltare (apud Forsyth, 1983, p. 20), fiecare dintre acestea fiind, în opinia noastră, situată pe un continuum acțional, în sensul că nu se diferențiază foarte clar, marginile lor fiind extrem de flexibile, de maleabile, iar întinderea lor în timp, precum și intensitatea fiind specifice existenței fiecărui grup în parte: 1) testarea și formarea dependenței; 2) conflictul intragrup (denumit și „furtuna”); 3) dezvoltarea coeziunii de grup (apariția normării); 4) construirea rolurilor funcționale (performarea). Figura
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
costurilor pe care aceasta le presupune. Schimbul de idei și de opinii este mult intensificat; apare o crescută disponibilitate de a asculta și de a accepta punctele de vedere ale celorlalți. În stadiul al patrulea, grupul a stabilit o structură flexibilă și funcțională de roluri interrelaționate; aspectele interpersonale în activitatea de grup sunt astfel integrate, încât acum grupul își poate canaliza energia și resursele pe sarcină. Apare nevoia membrilor de a fi împreună, iar dezvoltarea devine o prioritate. Nu ne putem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conflict, normare și performanță). Vom efectua o scurtă trecere în revistă și analiză a lor deoarece ele pot oferi un instrument de diagnoză și prognoză a asigurării coeziunii și performanței în grupurile în care activăm: - mărimea grupului este un factor flexibil și evolutiv: astfel, dacă mărimea grupului crește, comunicarea și coordonarea devin mai greu de realizat, problema absenteismului (fizic sau psihologic) se pune mai acut, pot apărea mai des conflicte și fricțiuni între membri; totuși, este dificil să se conceptualizeze mărimea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
identificând la o extremă metodele ce au drept finalitate producția unor idei și rezolvarea unor probleme și la cealaltă pe cele care se centrează pe optimizarea relaționărilor în interiorul grupului. Este evident că avem de-a face cu un interval extrem de flexibil, anumite metode putând să se nuanțeze sensibil spre valoarea centrală sau chiar spre cealaltă extremă (spre exemplu, brainstorming-ul ca metodă centrată pe producția de idei și rezolvarea de probleme poate să trimită, prin maniera sa neconflictuală, și spre o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unele sunt centrate mai degrabă pe etapa de analiză a fenomenului, altele pe cea de producere a ideilor și, în sfârșit, vom regăsi metode ce se focalizează pe soluții, pe modalitățile de rezolvare. Astfel, în fapt, această delimitare rămâne una flexibilă, elemente dintr-o categorie putând fi înțelese și utilizate în cadrul celeilalte. 13.1.1. Metode de analizătc "13.1.1. Metode de analiză" 13.1.1.1. Tehnici de prioritizaretc "13.1.1.1. Tehnici de prioritizare" Uneori, nu găsim
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
depășește viziunea deterministă asupra realității, în general, și a realității socioeducaționale, în special; - cea de-a doua tendință caracterizează nevoia de reconversie a fenomenelor într-o manieră interdisciplinară de abordare, de găsire, stabilire și dezvoltare a unor interrelaționări eficiente și flexibile, capabile să dezvolte din interior fenomenele în cauză. Aceste tendințe, aparent opozabile, descriu măsura în care expansiunea rapidă a informațiilor și timpul din ce în ce mai redus pe care îl are la dispoziție omul modern devin elemente pentru o pledoarie în favoarea creative problem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
norme, dintre care două ni se par deosebit de interesante din punctul de vedere al metodei rezolvării creative de probleme, și anume: - găsirea soluțiilor nu este o încercare oarbă, - fiecare propunere servește la reformularea problemei, norme care oferă un cadru deosebit de flexibil și motivant pentru participanții la CPS, dar care introduc și anumite elemente de rigoare și de responsabilitate în această participare, fapt deosebit de util în practica educațională. Astfel, considerăm că, printre scopurile pe care metoda de rezolvare creativă de probleme ni
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de înregistrare a datelor poate să îmbrace forme crescute de evidență. Fiecare echipă dezbate separat (6 minute în reuniunea Phillips 66 autentică, dar unii dintre specialiștii în domeniu care s-au ocupat ulterior de problemă au stabilit că un interval flexibil de 6-12 minute este mai productiv), timp în care fiecare participant se implică activ în soluționarea eficientă a acesteia; ideile sunt reținute de către liderii reprezentanți ai grupurilor, sunt analizate și se conturează o arie problematică segmentată pe rezolvări parțiale sau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pas în activitatea cadrului didactic de construire a echipei educaționale. Activitatea didactică centrată pe interacțiunea educațională presupune o redimensionare a întregului ansamblu de elemente care participă la climatul didactic și la viața grupului. Este vorba despre o viziune sistemică și flexibilă care să le ofere atât cadrului didactic, cât și fiecărui elev în parte, dar mai ales echipei ca entitate distinctă libertatea necesară de a evolua și de a acumula o experiență unitară, o coerență interioară și un flux comunicațional, intern
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lucrul în microgrupuri - cuprinzând cadrul metodologic pentru transformarea lor în echipe etc.) și redimensionarea relațiilor dintre diferitele lor părți componente. Aceste argumente nu operează, după cum am observat deja, în mod separat, ci ele constituie o rețea extrem de dinamică și de flexibilă de interrelaționări permanente; astfel, putem trage o concluzie aparent paradoxală: metodele de interacțiune educațională înregistrează la capitolul efecte optimizarea comunicării, dar, concomitent, eficiența acestor metode depinde de existența unor astfel de structuri comunicaționale optime în clasa de elevi (acest rezultat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
extrem de palidă și văicăreață. Am avut șansa să descopăr și un diplomat de carieră (nu neapărat un om de cultură trimis pentru anvergura și reprezentativitatea personalității sale) mai altfel: Manuela Vulpe, ambasadorul României în Australia. Un om tînăr, dinamic, modern, flexibil, cu prestanță, farmec, exact în atitudini, nelipsit însă de sensibilitate și feminitate. Un ambasador care, cu un personal foarte redus, face o mulțime de lucruri vizibile și eficiente, care este agreat și apreciat de corpul diplomatic și care a reușit
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
de joc și de competiție cu respectarea integrală a lor; 5. resurse materiale necesare: terenuri cu mărimi reduse și instalații corespunzătoare ușor de manevrat și sigure în exploatare; 6. mingi suficiente pentru numărul elevilor participanți la lecție; 7. didactica modernă flexibilă, bazată pe atragerea și colaborarea elevilor odată cu pregătirea specială a profesorului pentru fiecare lecție și clasă; 8. fiecare clasă să beneficieze de un sistem sau de o competiție proprie bazată pe autoadministrare și autoconducere. Studiu individual Din studiul altor surse
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]