5,879 matches
-
de dans și coregraf pentru jocurile populare, cele mai multe culese de el din zona Transilvaniei, la Teatrul Muzical din Brașov (astăzi Opera - Brașov) și la Casa de Cultura Reduta (unde am fost nu numai colegi, ci și pianista lui la dansurile folclorice și de caracter). În 1988 înființează cursurile de dans Spotiv (societate), făcându-se cunoscut în întreaga țară prin stilul său unic de a preda activ și educativ dansurile latino și standard. Stilul său desăvârșit și-a pus amprenta în lumea
I.C. VASILIU (1931-1999) – DIN NOU DESPRE „UN TITAN AL DANSULUI” de CORINA KISS în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347006_a_348335]
-
Cu ajutorul lui Dumnezeu, încheiem seria celor patru volume din seria Colindelor din Transilvania, la care se adaugă volumul Balade din Transilvania, culese de neobositul folclorist Pavel Rătundeanu-Ferghete de-a lungul ultimei jumătăți de veac. Precizăm, însă, că nu este specie folclorică, din care acest admirabil român să nu fi descoperit măcar câteva piese. Uneori acestea acoperă zeci de pagini, alteori greutatea manuscriselor însumează câteva kilograme. Pavel Rătundeanu-Ferghete a fost și a rămas un om modest sub aspect material și social, tocmai
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
artist ce contribuie mult, elevat și frumos ca preferințele să fie dominate de ceea ce e nobil, sensibil și autentic. Istoricește dominată de sunetul muzicii, România și-a scris istoria modernă incluzând mari artiști muzicieni, creatori și interpreți, începând cu cei folclorici, până la mari artiști lirici, instrumentali ori vocali. Aici este statornicit meritat și locul tenorului Florin Georgescu, un artist de excepție ce-aduce în muzică un timbru specific și un repertoriu select. Acestea sunt congruente de esență de portret al artistului
FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347036_a_348365]
-
Baltac, primarul localității, directorul școlii și profesorul de limba și literatura română i-au întâmpinat cu multă căldură, în spiritul tradiționalei ospitalități a localnicilor, școlarii oferindu-le flori, iar ansamblul „Liviu Vasilică” încântând auditoriul cu minunatele balade și alte cântece folclorice muntenești. Cu toate că nu au putut participa câțiva alți scriitori de primă importanță, invitați, însă antrenați în alte manifestări literare, ediția 2012 a fost o deplină reușită și a evidențiat prețuirea de care se bucură aici marele prozator, precum și respectul față de
FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ „MARIN PREDA” de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346453_a_347782]
-
de Eugen Ionescu, „Tartuffe” de Moliere sau „O noapte furtunoasă” de I L.Caragiale), premierea concursului literar organizat de Casa de Cultură „Traian Demetrescu”, colocviile revistei „Scrisul românesc”, spectacole date de Teatrul pentru Copii și tineret Colibri, spectacole ale Ansamblului folcloric „Maria Tănase”. În paralel cu aceste acțiuni, s-au desfășurat o procesiune religioasă de Sf.Dumitru, patronul orașului, concursuri sportive, un autoshow, un show aviatic la aeroport, mese rotunde, dezbateri, bursa comunitară de afaceri sociale Heineken. Este foarte greu de
SĂRBĂTOAREA UNUI ORAŞ EUROPEAN: ZILELE CRAIOVEI, 2012 de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346479_a_347808]
-
și mă face să strig, cât pot de tare: Ce frumoasă ești, Țară a Lăpușului! Cu intenție am lăsat spre final, cealaltă parte extrem de interesantă a lucrării de față - folclorul - unde, printre altele, se face referire la cele două grupuri folclorice, pe care i-am avut ca invitați în emisiune. Este vorba despre grupul folcloric ,,Doina Țibleșului” și grupul ,,Țibleșul”. Le știu rezultatele și le știu performanța. Am doar cuvinte de apreciere la adresa lor. Felicitări, domnilor! Felicitări, doamnelor! Este foarte greu
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
Lăpușului! Cu intenție am lăsat spre final, cealaltă parte extrem de interesantă a lucrării de față - folclorul - unde, printre altele, se face referire la cele două grupuri folclorice, pe care i-am avut ca invitați în emisiune. Este vorba despre grupul folcloric ,,Doina Țibleșului” și grupul ,,Țibleșul”. Le știu rezultatele și le știu performanța. Am doar cuvinte de apreciere la adresa lor. Felicitări, domnilor! Felicitări, doamnelor! Este foarte greu să promovezi autenticul și frumusețea din tradițiile populare. Dumneavoastră, ați reușit! Dovadă stau înregistrările
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
de mine și de cei dragi de lângă mine".... ÎI. CRISTINA PETRIMAN - GÂNDURI LA ÎNCEPUT DE DRUM - ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE, de Vasile Bele, publicat în Ediția nr. 840 din 19 aprilie 2013. Gânduri la început de drum - apariție muzical folclorica - CRISTINA PETRIMAN și prima ei realizare - un C. D., metaforic numit: ,,PENTRU BĂDIȚA DIN SAT". Prezentare: Cântecul popular este precum binecuvântarea părinților, primită la vreme de călătorie, pentru copilul născut și crescut în ograda lor. Este lumina în prag de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
și harul primit, CRISTINA PETRIMAN va invita să-i ascultați cântecele și să vă bucurați. Le-a adunat precum florile într-un buchet, le-a dat glas, numind acest prim ... Citește mai mult Gânduri la început de drum -apariție muzical folclorica - CRISTINA PETRIMAN și prima ei realizare - un C. D., metaforic numit:,,PENTRU BĂDIȚA DIN SAT".Prezentare:,,Cântecul popular este precum binecuvântarea părinților, primită la vreme de călătorie, pentru copilul născut și crescut în ograda lor. Este lumina în prag de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
Nu că altele nu ar exista, departe gândul, dar, sincer recunosc, că-mi place! Și ce-am mai înțeles? Că, o dată cu această revistă - IZVOARE CODRENE - deja ieșită pe piață, a luat ființă, acolo, în ,,Asuajul nașterii sale”, și un ansamblu folcloric, cu același nume! Fiind vorba de o ,,naștere spirituală”, de un ,,prunc în fașă”, doresc acestuia (a se înțelege acestei reviste), mulți ani sănătoși, întru slovă, vin și mai adaug! Startul de pornire în lumea scriituri, a fost dat de
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
cum îi plăcea să se prezinte, coborâtor din neamul descălecătorilor Bogdan al Maramureșului, descoperitorul legitim al Moldovei, pe drept cuvânt afirmă, în numărul 3 al revistei ,,... localitatea Asuajul de Sus, nu va fi cunoscută de acum încolo doar prin Festivalul folcloric ,,Târgul cepelor”, ci și prin revista ,,Izvoare codrene” ... într-un viitor nu prea îndepărtat, revista ,,Izvoare codrene”, va deveni un reper pe harta spirituală a Maramureșului”. De aur au fost vorbele lui Ionu împăratului din Dragomireștiul nostru, grăbit, se pare
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
autorilor este acela că au cercetat și au adunat laolaltă prețioasele informații oferite de documentele vremii, le-au coroborat cu mărturii ale localnicilor și au reconstituit istoria evolutivă a acestei localități. Sunt viu ilustrate graiul și portul oamenilor locului, zestrea folclorică și personalitățile reprezentative de-a lungul timpului, elemente definitorii ale unei identități locale bine conturate. Scrisă într-un limbaj accesibil, Monografia Brădeștilor se înscrie într-un val recuperator de identitate națională, atât de necesar în zilele noastre.” (p. 7; a
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
recuperare a adevărului istoric, conturând rolul boierilor atât în comunitatea noastră, cât și în vâltoarea luptelor naționale. De un deosebit interes ni s-au părut vechile ctitorii, trei dintre bisericile satelor fiind declarate monumente de patrimoniu național. Aspectele demografice, etnografice, folclorice alcătuiesc ele însele o micromonografie [...]. Anexele, cuprinzând înscrisuri originale și diferite transcrieri, vor da posibilitate cititorilor să ne verifice afirmațiile și să urmărească unele date care i-ar interesa cu precădere.” (p 9 sq.). Materia din Monografia comunei Brădești (2013
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
la nivelul unei simple exprimări declarative (Paște și Crăciun transformate în evenimente mondene, cu relevanță preponderent gastronomică, sau, mai nou, experimentate prin turism „exotic” sau celebrate „tinerește” în cluburi și discoteci; slujbele de botez, nuntă, înmormântare - privite doar ca exprimări folclorice, cu o prezență a invitaților în continuă scădere la ritualul religios). Cauza majoră a acestor stări de lucruri rezidă în conceperea lumii ca fiind autonomă și, implicit, idolatrizarea ei, și impunerea unui abis între transcendența Divinității și imanența lumii. c
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
credință mântuitoare și erezie, în plan ecclesial” . Nu ne miră acest lucru, atâta vreme cât observăm atât respingerea transcendenței lui Dumnezeu, cât și a contingenței lumii. Se propune o spiritualitate nouă, de tip individualist, dublată de o revalorificare a religiosului de tip folcloric, dând Tradiției doar un simplu rol de transmițătoare a unei moșteniri etno-culturale și, abia în planul al doilea, religioase. O ofensivă fără precedent s-a declanșat recent împotriva lui Iisus Hristos. Confuzia dintre diferitele moduri în care El este perceput
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
surplus, fără grija față de aproapele și fără cuget treaz la propria mântuire, la care bunurile materiale nu pot contribui decât în măsura în care au fost convertite în fapte ale milei trupești și sufletești. i) Confuzia între spiritualitatea ortodoxă și ocultismul păgân, datinile folclorice, superstițiile și magia demonică, divinațiile și ghicitoria de orice fel, inclusiv horoscoapele și astrogramele. Este tipică pentru a ilustra consecințele nefaste ale New Age-ului în România. Omul postmodern este victimă sigură: trăiește drama acestei confuzii, în timp ce declamă, autoritar, că nu
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
și diverse speculații apărute în presa locală, conducerea viitoarei Instituții Publice de Spectacole „Iosif Vulcan” dorește să își exprime poziția cu privire la noua denumire a Teatrului orădean. Din motive de continuitate istorică și culturală, Trupa „Iosif Vulcan”, Trupa „Arcadia” și Ansamblul Folcloric „Oradea” vor fi reunite sub numele TEATRUL DE STAT „REGINA MARIA” (Teatrul din Oradea a funcționat sub această denumire în perioada interbelică - foto - mai precis în intervalul în care Aurel Lazăr a fost primarul municipiului). Propunerea a fost aprobată de către
DESPRE DENUMIREA TEATRULUI „REGINA MARIA” DIN ORADEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345114_a_346443]
-
6 august ca Zi a Minerului. În acest deceniu 1951 - 1960 industria minieră din România a cunoscut un mare avânt ca și în deceniul 1961 - 1970. Ce se întâmpla de fapt la Ziua Minerului? În orașele miniere erau trimise ansambluri folclorice cu cei mai reprezentativi interpreți din zonele geografice apropiate cu concerte susținute pe stadioanele din localitățile respective. Intreprinderile miniere acordau minerilor premii pentru ca aceștia să aibă ce să cheltuiască la aceste sărbători. Se acordau titluri onorifice celor care erau desemnați
ZIUA MINERULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 655 din 16 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345139_a_346468]
-
de strigăturile auzite la horă sau la anumite sărbători, precum și de baladele pe care le cântau lătarii pe la nunți și petreceri. Chiar și la înmormântări, femeile își jeleau morții, compunând pe loc versuri cu mesaj special pentru cel plecat. Creațiile folclorice circulau din belșug. Îmi era dragă auzului și inimii, construcția lor cu rimă și ritm, toate având linie melodică. Strigăturile, în special cele satirice, mă fascinau, îndemnându-mă să compun și eu, de cele mai multe ori cu dedicație. Țineam totul pentru
TAINA SCRISULUI (44) – CREZUL MEU ÎN DESTIN de IOANA STUPARU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345400_a_346729]
-
și lucrurile bune care se manifestă în plan cultural în Ialomița. Le voi enumera în ordine aleatorie: Festivalul-concurs de lieduri „Ionel Perlea”, devenit deja o tradiție, de doi ani având și secțiune de muzică sacră, Festivalul de artă culinară și folclorică „La Casa Tudorii”, concertele susținute de Corala „Sf. Mare Mucenic Mina” a Protopopiatului Slobozia, precum și de alte formații artistice, în plan literar apariția lunară a revistei „Helis” care în curând va împlini 10 ani de existență. Apoi, mai sunt spectacolele
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
pot face. Ne aflăm în fața unei construcții din poeme de natură diferită, dacă nu contrastantă: poeme ample, în vers liber, viguroase expresiv, dominante în prima parte, stau alături de texte concentrate, aparent „senine”, multe cantabile în vers clasic și în prozodie folclorică. Deși inegală ca valoare expresivă, cartea lui Ion Iancu Vale atestă un poet de excepție, diagnostic pus încă de Cezar Ivănescu, în 1997. Și mai mult de atât - original. Concepția despre poet și poezie este una modernă, artistul fiind văzut
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
faptul comun, armonia, aspirația nedezbinată a colectivului unit! Sub această rază clară și largă s-a organizat la Lugoj, o sărbătoare în măsura unei abstrageri selective a tot ce are mai bun și mai frumos municipiul: aniversarea interpretului de muzică folclorică românească Benone Sinulescu. Pe pe 24 mai, maestrul a împlinit 78 de ani! E un prag de viață pe care Asociația Cultural Artistică „Făgețeana” alături de Casa de Cultură a Sindicatelor din Lugoj l-aomagiat organizând pe 22 mai (2015) spectacolulul aniversar
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
Neluțu Radu, Violeta Deminescu Jurcă, Dorian Rain, Maria Boldan, acompaniați de formația instrumentală condusă de către prof. Ovidiu Balcu (Ovidiu Balcu - taragot -, Claudiu Topală - saxofon -, Cătălin Topală - acordeon-, Hunor Vass - vioară -, Loredan Pizmaș - tobă. De asemenea, au evoluat în spectacol Ansanblurile folclorice „Zestrea gugulanilor” din Caransebeș și „Hora Belințului”. Pe 11 iunie, aniversarea se va repeta la Arad. Împreună cu maestrul Benone Sinulescu vor cânta de această dată arădenilor artiști nu în mai mică măsură iubitori ai melosului folcloric: Florica Bradu, Cornel Borza
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
evoluat în spectacol Ansanblurile folclorice „Zestrea gugulanilor” din Caransebeș și „Hora Belințului”. Pe 11 iunie, aniversarea se va repeta la Arad. Împreună cu maestrul Benone Sinulescu vor cânta de această dată arădenilor artiști nu în mai mică măsură iubitori ai melosului folcloric: Florica Bradu, Cornel Borza, Cornelia Căprariu Roman, Tiberiu Crișan, Adrian Stanca, Mircea Cârțișorean, Petrică Pasca, Malvina Naghi, Andreea Dragoman. Lugojul, oraș cu o componență multietnică predominată de romîni și germani, prin ceea ce făptuiește repetat, colaborând cu Asociația Cultural Artistică „Făgețeana
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
56 pagini, 17 color, ilustrații: Mirela Rusu Pete, traducere în limba engleză: Alexandra Flora Munteanu) Apreciez intenția și reușita doamnei scriitoare de a face concurență prin LEGENDA LUI DRAGOBETE Sfântului Valentin, care nu ne aparține, nu este în zestrea noastră folclorică, nu reprezintă comoara noastră străveche. Un Dragobete născut din ființa Dochiei (Daciei) și a spiritului muntelui, care s-a metamorfozat într-o plantă numită „Năvalnic”, la fel de năvalnic precum furtuna dragostei, care strecoară în sufletele tinerilor fiorul primelor iubiri, este cu
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 21 FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377840_a_379169]