2,594 matches
-
occidentală, grupul kanuri latină adaptată 177. kannauji N India (regiunea Kannauji din Uttar Pradesh) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; considerată și dialect hindi devanagari 178. kannada O India (Karnataka) familia dravidiana, ramura meridionala, grupul tamil-kannada; SOV kannada (alfasilabar fonetic derivat din brahmi) 179. kanuri N Ciad, Nigeria, Niger, Camerun familia nilo-sahariană, ramura sahariana (sau nilo-ciadiană), grupul kanuri-kanembu; SOV latină "Africa", arabă Ajami (ocazional) 180. karakalpak OR Uzbekistan (Karakalpakistan) / N Kazahstan, Afganistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ramura tibeto-birmană, grupul hilamayan; SOV devanagari 270. ngangela (gangela, nyemba) N Angola (cu numele gangela) familia nigero-congoleză, ramura benue congoleza, grupul bantu; reduplicare latină 271. nootka (nuu-chah-nulth) N Canada (Columbia britanică) familia amerindiana, ramura wakashan, grupul wakashan de sud; procedee fonetice și morfologice pentru a exprima unele particularități fizice ale persoanei a II-a sau a III-a transcriere latină 272. norvegiană O Norvegia / N Danemarca; Norsk; norvegiană veche durează pînă în sec. al XVI-lea; singură limba din lume cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
hipertrofia determinării, mai ales a determinării nominale" (Eugeniu Coșeriu) familia indo-europeană, romanica, grupul italo-romanic; silabica; SVO + OSV latină 311. rotokas limba din insula Bougainville (Papua-Noua Guinee); dialectul central are doar 11 sunete (5 vocale + 6 consoane), cel mai mic inventar fonetic din lume (limba amazoniana pirahă are doar 10 foneme, dar are cel puțin două tonuri cu valoare fonematica, ceea ce urca numărul real de foneme la 12) marea familie oceanico-indopacifică, familia papua; SOV transcriere latină cu doar 12 litere 312. rusă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Georgian. A Structural Reference Grammar, John Benjamins Publishing, Amsterdam&Philadelphia, 1995. Hjelmslev, Louis, Le langage. Une introduction, Éditions de Mînuit, Paris, 1966. Hjelmslev, Louis, Preliminării la o teorie a limbii, traducere din limba engleză de D. Copceag, Centrul de Cercetări Fonetice și Dialectale, București, 1967 (litografiat) Hjelmslev, Louis, Prolégomène à une théorie du langage, Éditions de Mînuit, Paris, 1968. Honeybone, Patrick; Salmons, Joseph (editori), The Oxford Handbook of Historical Phonology, Oxford University Press, Oxford, 2014. Hopper, Paul J.; Traugott, Elizabeth Closs
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
210, 211, 213, 216, 217, 238, 243, 273, 274, 281, 282, 287, 288, 304, 308, 342, 347, 351 nivel 25, 29, 34, 42, 64, 66, 67, 70, 79, 80, 87, 113, 231, ~ de limbă 29, 34, 35, 83, 113, ~ fonologic/fonetic 176, 192, 213, 220, 251, 252, 256, 260, ~ funcțional 75, ~ gramatical 79, 113, ~ istoric al limbii 29, 34, 83, ~ lexical 49, 71, 251, 256, 260, ~ morfologic 49, 79, 176, 213, 260, ~ sintactic 79, 91, 176, 213, 252, 256, ~ sociolingvistic 243
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
112, 126, 127, 171, 195, 203, 204, 230, ~ cazual 91, 141, 178, 204, 210, 247, 306, 357, ~ consonantic 168, 177, 192, 224, ~ de opoziții funcționale 25, 64, ~ derivațional 165, 178, 203, 212, 264, ~ de scriere 19, 21, 202, 237-315 passim, ~ fonetic/fonologic 116, 181, 195, 204, 291, 311, 314, ~ funcțional 25, 29, 35, 64, 79, ~ pancronic 57, ~ pronominal 205, 293, ~ tonal 88, 177, 243, ~ verbal 126, 137, 157, 205, 212, 299, ~ vocalic 168, 178, 192, model ~ic 13 sistemfrater 232 sîrbă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lor plasticizantă. Această deschidere către „metaspațialitate" se conturează pe de o parte la nivelul conținutului imagistic -fantezia creatoare a artistului făurind contururi de orizonturi și de spații poetice impresionante -, dar și la nivelul expresiei poetice; în poezie, cuvântul, imaginea, efectul fonetic creează astfel relația complexă a ființei umane cu spațiul infinit. Extraordinar „poet al depărtărilor", „dotat cu o neîntrecută putere transgresivă în străbaterea spațiilor și a erelor", Mihai Eminescu rămâne neîntrecut în literatura noastră prin forța revelatoare a „orizonturilor cosmice" nemărginite
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
semnificația mitică se constituie prin și în limbaj" (N. Bomher) cum se întâmplă în versurile poeziei Peste vârfuri: Principiul poeticii clasice „ut pictura poesis" devine în aceste versuri „ut musica poesis" poezia infinitului fiind sugerată aici mai mult la nivelul fonetic. Poet al „marilor depărtări cosmice", Eminescu reușește să creeze o ipostaziere în chip de sunet a spațiului deschis spre infinit ce irumpe magic din cel închis, finit. Predomină în primul vers sunetul „a" vocala cea mai deschisă, „generatoare de ecouri
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
fără limită. Pentru a realiza însă „efectele extreme ale marilor depărtări, capabile a se răsfrânge în cele mai vaste ecouri", poetul creează îmbinări de sunete care „îi amplifică în toate felurile această deschidere": în cuvântul „mai", poetul realizează acest efect fonetic prin asocierea cu sunetul „m", echilibrat la finalul cuvântului de semivocala „i", a cărei apertură ne dă sentimentul că încă firul sonor își continuă Odiseea sa către orizonturi infinite. în cuvântul „departe", „a"-ul e potențat de șiruri de sunete
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
viziuni filozofice, uimește prin forța revelatoare a orizonturilor cosmice nemărginite (cum le numește Edgar Papu). Această deschidere către „metaspațialitate" se conturează pe de o parte la nivelul conținutului imagistic, dar și la nivelul expresiei poetice', în poezie, cuvântul, imaginea, efectul fonetic creează astfel de sugestii imagistice, aspecte deja discutate de stilistică și care se cer încă puse în valoare în exegeza eminesciană.
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
Cred că, pentru toți cântăreții, partea cea mai grea este textul. Cânți în toate limbile, de la franceză și italiană treci la rusă, germană, engleză, cehă, latină, greacă, maghiară... E o gimnastică teribilă! Pe unele le cunoști, pe altele le înveți fonetic, ceea ce e foarte greu, pentru că trebuie să știi ce spui! Ați cântat Boris Godunov și Hovanscina de atâtea ori. știți rusa? — Da. Nu-mi pare rău, pentru că e o limbă foarte frumoasă. Eu am înțelepciunea de a spune că politica
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
filosofic, religios, juridic, poetic ș.a., fiecare dintre acestea definindu-se prin trăsături specifice, atât la nivelul conținuturilor vehiculate, cât și la nivelul expresiei și al efectelor urmărite. Discriminarea și descrierea tipurilor de limbaj nu se limitează la ansamblul particularităților lingvistice (fonetice, morfologice, sintactice, lexicale), trebuind să facă apel la date extralingvistice ale domeniului de cunoaștere în care sunt vehiculate. Atât factorii lingvistici, cât și cei extralingvistici concură la configurarea unor profiluri distincte, caracterizarea fiecărui tip de limbaj realizându-se, de regulă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cititorul în spiritul normativității și al îmbogățirii limbii române, într-o perioadă în care nesiguranța și lipsa unor norme general valabile generează fluctuații morfologice, lexicale și sintactice, la nivelul exprimării verbale. Disputele dintre adepții principiului etimologic și cei ai principiului fonetic, în scrierea limbii române, dobândesc expresie în publicistica eminesciană, jurnalistul alocând pagini numeroase problemelor limbii în veacul al XIX-lea: Mi se va spune poate că părerea lui Pumnul nu-i bună. Dacă nu-i bună, aceea însă stă că
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în principal de lipsa unor norme lingvistice unitare. Două sunt problemele importante cu care se confruntă limbajul publicistic în secolul al XIX-lea: 1) necesitatea îmbogățirii lexicului cu termeni desemnând noile realități științifice, tehnice, culturale, politice; 2) stabilirea unor norme fonetice și gramaticale unitare. Contribuția presei se dovedește definitorie în ambele direcții, în ciuda stângăciilor și oscilațiilor prezente încă în paginile publicațiilor. Aproape toată terminologia politică românească este fixată și se difuzează prin intermediul publicațiilor periodice. Rolul presei din această epocă nu se
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de rar și nu ridică probleme în înțelegerea lor. Termenii populari întâlniți se referă fie la obiecte necesare ocupației țăranilor (bardă, ferăstrău, suman), la modul de viață al oamenilor (carafă, clondir, laviță). Unele cuvinte populare întăresc coloratura lexicului prin aspectul fonetic pe care-l capătă (crivăț, hău, merei) și ele apar motivate și de necesități de rimă (ex: stâns/plâns). Cuvintele și expresiile populare ocupă un loc aparte în poezia lui Labiș. Trăind la sat, având legături directe cu folclorul, poetul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
la altele intervine un fenomen ce ne îngăduie să recunoștem grade de arbitrar, fără să-l suprimăm: semnul poate fi relativ motivat”. Motivarea poate fi absolută (externă), când cuvintele, prin sunetele lor componente, sugerează înțelesul - onomatopee, interjecții, cuvinte cu simbolism fonetic, sau relativă (internă), vizând cuvinte derivate sau compuse a căror formă se poate explica prin raportate la alte semne. Etimologia populară (boliclinică, renumerație, filigram etc.) poate fi explicată prin nevoia vorbitorului de a motiva cuvintele. Lingvistul pune în evidență și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
un cod, un ansamblu de semne cu o organizare proprie, care funcționează după anumite reguli. 2. Limbă-limbaj-vorbire 2.1. Limbajul este un termen interdisciplinar, de psiholingvistică, care denumește un aspect eterogen al comunicării, implicând - după cum arată F. de Saussure - domeniul fonetic, fiziologic, psihic, social etc., proces care asigură însușirea și utilizarea corectă a unei limbi. Limbajul, ca sistem de semne (cod) folosit pentru intercomunicare vizează două interpretări distincte: a) în sens larg, limbajul desemnează orice tip de comunicare între ființe - oameni
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de vorbirea referențială atât prin caracteristica sunetelor (secvențe speciale și chiar sunete neobișnuite în alte cuvinte), cât și prin rolul lor sintactic (nu sunt componentele frazelor, ci echivalează cu ele). Alte mărci ale acestei funcții se găsesc atât la nivel fonetic - intonație, accent, tempo- ul vorbirii, lungirea sau eliminarea unor sunete - cât și la nivel morfologic, sintactic sau lexical. Vendryes remarca faptul că afectivitatea poate marca structura frazei. în limbaj afectiv, ordinea ideilor este alta decât în limbajul logic. Același autor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cuvântul pare a-l domina cu ușurință, a- l guverna. El spune ceea ce nu există încă și reînvie ceea ce a dispărut”. Funcția profilactică. se manifestă prin rostirea cu voce mai puternică a mesajului, prin silabisirea cuvintelor, prin transformări de natură fonetică, pentru ca informația să se păstreze intactă (cum ar fi utilizarea formei regionale șepte pentru șapte, spre a evita confuzia cu șase). Are rolul de a proteja informația transmisă, când canalul - conducta fizică pe care o parcurge mesajul - e afectat de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
literară; d) limba și cunoașterea - componenta enciclopedică; e) limba și doxa - componenta ideologică; f) limba, cultura și sentimentele - componenta socioafectivă. - Componenta verbală - corespunzătoare tuturor componentelor limbii - se definește prin trei dimensiuni: O dimensiune lingvistică (cunoașterea și utilizarea aspectelor de ordin fonetic, lexical, morfologic, sintactic); O dimensiune textuală, care constă în cunoașterea și utilizarea regulilor și procedeelor de organizare generală a unui text - conexiunea între fraze, coerența, structura textuală narativă/descriptivă/argumentativivă/explicativă etc.; O dimensiune discursivă (cunoașterea și utilizarea regulilor care
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
savoir-apprendre; ability to learn). În acest context, competența de comunicare lingvistică se definește prin relația a trei componente specifice: componenta lingvistică, componenta sociolingvistică și componenta pragmatică, realizând o sinteză între cunoștințe, aptitudini și deprinderi. Componenta lingvistică urmărește formarea deprinderilor lexicale, fonetice, sintactice; componenta sociolingvistică valorifică parametrii socioculturali ai utilizatorului limbii, iar componenta pragmatică se realizează în utilizarea funcțională a resurselor lingvistice. Competența de comunicare lingvistică se concretizează în actele comunicative, care implică: receptarea, producerea, interacțiunea, realizate fie în formă orală, fie
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
interacțiunea socială; - conștientizarea interacțiuni verbale; - texte literare și texte nonliterare; - utilizarea resurselor; - argumentarea convingătoare și adecvată , orală și scrisă, a opiniei; impactului limbajului asupra celorlalți, - responsabilitatea în utilizarea limbajului în context social; 3.1. Dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul fonetic are la bază formarea deprinderilor de rostire și scriere corectă a sunetelor, silabelor și cuvintelor. Aceste deprinderi sunt conturate încă din învățământul preșcolar și urmărite pe tot parcursul școlarității. Competențe specifice Conținuturi associate - sesizarea corectitudinii/incorectitudinii gramaticale a unui enunț
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; - pronunțarea fluentă a unor secvențe semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intonației, în funcție de starea de spirit (bucurie, surpriză, supărare); - ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărțire în silabe a cuvintelor; - folosirea corectă a accentului; - semne de ortografie cu implicații la nivel fonetic: apostroful, cratima; - resurse ale expresivității la nivel fonetic: aliterația, asonanța; 3.2. Dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul lexico-semantic se realizează prin
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
reglarea tonului, a intonației, în funcție de starea de spirit (bucurie, surpriză, supărare); - ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărțire în silabe a cuvintelor; - folosirea corectă a accentului; - semne de ortografie cu implicații la nivel fonetic: apostroful, cratima; - resurse ale expresivității la nivel fonetic: aliterația, asonanța; 3.2. Dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul lexico-semantic se realizează prin desfășurarea a trei tipuri de activități corelate: dezvoltarea vocabularului prin însușirea de cuvinte noi și folosirea acestora în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
bucurie, surpriză, supărare); - ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărțire în silabe a cuvintelor; - folosirea corectă a accentului; - semne de ortografie cu implicații la nivel fonetic: apostroful, cratima; - resurse ale expresivității la nivel fonetic: aliterația, asonanța; 3.2. Dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul lexico-semantic se realizează prin desfășurarea a trei tipuri de activități corelate: dezvoltarea vocabularului prin însușirea de cuvinte noi și folosirea acestora în comunicare; activizarea vocabularului elevilor prin comunicarea orală și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]