3,085 matches
-
teritorial, național; stimularea capacităților creatoare necesare în perspectiva adaptării școlare-profesionale-sociale optime a elevilor în condiții de schimbare socială rapidă. 2. obiective specifice valabile la nivelul unor “cicluri de orientare” propuse. Conținutul activității de O.S.P. implică adoptarea unui model conceptual formativ, care pune accent pe “necesitatea educării permanente a personalității” în vederea optimizării procesului de integrare socială a acesteia conform diferitelor roluri și statuturi asumate. Prezentul studiu vizează monitorizarea și eficientizarea inserției pe piața muncii a absolvenților Grupului Școlar “Vasile Pavelcu” Iași
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]
-
să redea corect șirul evenimentelor - să demonstreze că recunosc toate personajele și că se raportează corect la ele - să scrie corect toate cuvintele din text - să folosească în mod corespunzător toate semnele de punctuație ce se impun Analizând rezultatele evaluării formative efectuate după lecția de predare, am observat că următoarele greșeli au o frecvență mai mare: - neînțelegerea conținutului și a mesajului textului ; - greșeli de ortografie și ortoepie atât a cuvintelor noi cât și a celor uzuale - folosirea necorespunzătoare sau omiterea semnelor
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
celor uzuale - folosirea necorespunzătoare sau omiterea semnelor de punctuație; - folosirea unei topici greșite, specifice limbajului mimico-gestual Toate greșelile au apărut la toti elevii ceea ce a impus o consolidare mai intensă a cunoștințelor, precum și schimbarea strategiei de predare-învățare. Analizând rezultatele evaluării formative efectuate în urma lecțiilor de consolidare am observat că greșelile se mențin și, în continuare, se manifestă la toti elevii. Perioada de experimentare. Pe parcursul a trei luni am încercat să fac din ora de literatură un spațiu de inițiere în lectură
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
să redea corect șirul evenimentelor să demonstreze că recunosc toate personajele și că se raportează corect la ele - - să scrie corect toate cuvintele din text - să folosească în mod corespunzător toate semnele de punctuație ce se impun Analizând rezultatele evaluării formative efectuate am observat că majoritatea elevilor au realizat un progres în înțelegerea conținutului și mesajului textului studiat. Majoritatea elevilor s- au situat la nivelul performanțelor medii ceea ce indică un anumit progres, dar nivelul clasei rămâne totuși scăzut. Acest lucru impune
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
manifestă de la această vârstă. Lucrările de desen au fost mai reușite datorită cunoașterii și utilizării mai frecvente a tehnicii de lucru și a bogăției informațiilor acumulate până acum. În acest sens m-am axat pe construirea unor modele de tip formativ, în primul rând că ele facilitează dezvoltarea funcției de completare, funcției de proiectare și anticipare, de analogie și de construire a realului din imaginativ, de apariție a unor modele originale care duc la forme ale creației obiective. Deoarece imaginația creatoare
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
profesor - elev - părinte; grup de profesori - elevi - părinți. Există analiza co-variațională între următorii actori ai educației: elev - grup de elevi - clasă de elevi - profesor - grup de profesori - părinți - comunitate educativă. Din jocul acestor combinații se nasc: modulări ale ritmului schimburilor formative la nivelul actelor conduitei expresive; ajustări la nivelul mesajelor verbale și paraverbale; reglări ale amplitudinii forței de manifestare a variațiilor și dinamicii relațiilor de tip „tele” simpatie și atracție, neutralitate, respingere; modificări la nivelul opțiunilor pentru strategiile directe sau indirecte
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
necesare atingerii optimului standardelor ocupaționale ale profesiei de „profesor”; a asigura calitatea specifică serviciilor pedagogice evaluate prin „valoarea transmiterii cunoștințelor”; a produce la elevi cât mai multe schimbări dezirabile și într-un grad cât mai înalt din punct de vedere formativ; a te comporta și exprima natural, lingvistic educativ, în situații de viață profesională, au scopul de a produce efecte demonstrabile empiric; a-i stimula optimal pe elevi dezvoltându le bazele aptitudinale în mai multe direcții, pentru a se putea orienta
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de competența profesorului sunt selectate cu responsabilitățile pentru ca sfaturile și recomandările date familiei să fie pertinente. 3.3. Situațiile care necesită consilierea specializată sunt identificate cu discernământ pentru a îndruma familia către surse specializate. COMPONENTA 4 IMPLICAREA FAMILIEI ÎN ACTIVITĂȚILE FORMATIV EDUCATIVE Descriere: Unitatea de competență se referă la modul în care familia poate deveni un partener al cadrului didactic în educarea elevilor. ELEMENTE DE COMPETENȚĂ 1. Realizează unitatea de cerințe școală familie 2. Determină implicarea familiei CRITERII DE REALIZARE 1
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
copilului. 1.2. Strategia educativă stabilită este corelată cu opiniile formulate de familie. 1.3. Obiectivele formativ-educative se stabilesc ținându-se cont de cerințele educaționale. 2.1. Domeniile de responsabilitate a familiei în educația realizată de școală urmăresc armonizarea strategiilor formative. 2.2. Modalitățile de conlucrare stabilite cu familia sprijină dezvoltarea elevului. COMPONENTA 5 COORDONAREA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE Descriere: Unitatea de competență se referă la activitățile inițiate în afara orarului școlii ELEMENTE DE COMPETENȚĂ 1. Organizează activități extrașcolare 2. Valorifică rezultatele activităților CRITERII
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
descriu cât mai exact comportamente observabile pentru a sprijini proiectarea instrumentelor de evaluare. 2.1. Elementele de conținut sunt identificate conform cu programa școlară și cu materialul oferit de manualele alese. 3.1. Strategiile didactice alese sunt de tip activ, participativ, formativ. 3.2. Situațiile de învățare sunt construite astfel încât să solicite participarea cât mai multor elevi. 4.1. Structura proiectului didactic este concepută adecvat nevoilor de predare. 4.2. Proiectul didactic este redactat clar și explicit pentru a putea fi utilizat
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
1. Conținutul curriculumului opțional este stabilit în concordanță cu obiectivele propuse. 2.2. Conținutul stabilit răspunde nevoilor și timpului disponibil al elevilor. 3.1. Resursele informaționale identificate sunt adecvate conținutului stabilit. 3.2. Activitățile din cadrul temelor stabilite au caracter antrenant, formativ. 3.3. Motivele, situațiile de lucru și activitățile respectă obiectivele curriculare. COMPONENTA 11 PROGRAMAREA ACTIVITĂȚII DE ÎNVĂȚARE Descriere: Unitatea de competență se referă la abilitatea profesorului de a evalua elevii din punct de vedere psihopedagogic. ELEMENTE DE COMPETENȚĂ 1. Estimează
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
face” anumite lucruri ca urmare a formării competenței crește motivația pentru învățare. acest model de proiectare curriculară asigură o orientare mult mai directă spre evaluare. Astfel, legătura dintre curriculum și evaluare devine mai transparentă și mai eficientă. Evaluarea devine explicit formativă și se poate face în situații reale. Nivelul competenței este ușor de evaluat prin stabilirea unor seturi de criterii/indicatori de performanță. Se trece astfel de la asigurarea egalității șanselor de acces și de tratament pedagogic la egalitatea de cerințe. Acest
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
coerența tematică internă - sunt unitare din punctul de vedere al conținuturilor instructiv-educative pe care le include; caracterul sistematic și continuu - se desfășoară pe o anumită perioadă de timp, în mod sistematic și continuu, permit asigurarea mecanismului de feed-back - sumativ și formativ; se finalizează prin evaluare sumativă, presupunând, însă, și evaluarea formativă a achizițiilor comportamentale operatorii exersate pe o perioadă determinată de timp, în contextul specific acestor structuri didactice. stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare și detalierea conținuturilor tematice ale
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
conținuturilor instructiv-educative pe care le include; caracterul sistematic și continuu - se desfășoară pe o anumită perioadă de timp, în mod sistematic și continuu, permit asigurarea mecanismului de feed-back - sumativ și formativ; se finalizează prin evaluare sumativă, presupunând, însă, și evaluarea formativă a achizițiilor comportamentale operatorii exersate pe o perioadă determinată de timp, în contextul specific acestor structuri didactice. stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare și detalierea conținuturilor tematice ale fiecărei unități în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de specialitate. Disciplina CITIRE DE PARTITURI contribuie la dobândirea unor competențe specifice domeniului. Prezentul demers se constituie într-un instrument de lucru care prevede deplasarea accentului de pe acumulările mecanice de cunoștințe pe asimilarea lor creativă, de pe caracterul informativ pe cel formativ al educației artistice specializate, centrând interesul pe elev și pe opțiunile sale. În acest sens, disciplina CITIRE DE PARTITURI își propune: aplicarea în practică a cunoștințelor și deprinderilor însușite la disciplina principală prin formarea unei citiri cursive; sesizarea structurilor unei
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
tradițională prin care el era doar un furnizor de informații. În organizarea învățării prin cooperare, el devine un coparticipant, alături de elev, la activitățile desfășurate. Dimensiunile procesului de învățământ (predarea - învățarea - evaluarea) capătă, în cazul strategiilor de lucru în echipă, valențe formative și formatoare, încurajând progresul individual și colectiv, personal și social. Competențe manageriale. Instituția școlară trece printr-o perioadă de schimbări majore, schimbări care au legătură cu modul de organizare, cu tot ceea ce înseamnă conținutul curriculumului, cu relevanța acesteia în raport cu așteptările
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
competență pentru bibliotecar școlar Alături de competența, exigența, dăruirea și profesionalismul cadrelor didactice, un rol important îl are biblioteca Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă” care acoperă atât componenta informatică prin fluxul de informații pe care le vehiculează, cât și cea formativă. La sfârșitul anului 2008 biblioteca avea un fond de carte de 25162 volume, doamna bibliotecară Camelia Simon reușind să îmbogățească fondul de carte cu peste 1000 de volume. Biblioteca colegiului este una cu gestiune complexă: volume de literatură română și
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
patron, student sau cercetător, amator sau specialist să inventeze programe sau proiecte pentru a răspunde nevoilor reale de îmbunătățire a competențelor privind conducerea informației și documentației Cartea pe care Nicoleta Marinescu ne-o propune azi este bine centrată pe proiectul «formativ» pe și în jurul informației. Trebuie să dorim ca numărul factorilor decizionali ai societății românești să înțeleagă mesajul , ca numărul specialiștilor să știe să-l utilizeze pentru a merge mai departe, mai înainte, în demersurile lor profesionale. Trebuie să sperăm ca
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
fondul de personalitate proprii fiecărui individ. Limita interioară desemnează „natura din noi“ - sistemul de limite constitutiv - ca premisă a oricărei existențe umane. * Limita de depășit este limita interioară resimțită ca neajuns și introdusă într-un sistem proiectiv, volitiv și paideic (formativ). Fără existența unui proiect, limita interioară nu poate apărea ca obstacol și nu se poate transforma în limită de depășit. Abia când, în economia avansării către un scop, limita * interioară se dovedește a fi impediment, punct mort, prilej de tărăgănare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
numai în mărginirea în spațiu sau în ritmurile timpului, ci deopotrivă în statutul existențial sau istoric al omului, în norma morală, în credință etc. Astfel înțeleasă, limita poate fi descoperită cu funcția ei benefică și modelatoare, fără de care nici un act formativ și nici o așezare stabilă în lume nu ar fi cu putință; sau, ca limită a finitudinii, ea poate fi descoperită ca o provocare, ca o modalitate de a stârni apetitul pentru infinitul potențial și instinctul de migrare către un alt
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
peste trupul frânt al Fiului, atunci sculptura își corupe principiul tautologic, devine tranzitivă și imitativă. Căci dacă sculptura, în esența ei, imită ceva, ea nu imită un lucru existent, ci spiritul care i-a asistat geneza. Sculptura imită un principiu formativ, însuși principiul formei: das Bildnerische selbst. Corporalitatea, forma trebuie înfățișate ca atare, și de aceea în sculptura mare până și mișcarea este retrasă în liniștea unui contur. Însă atunci înseamnă că granița dintre mimetic și simbol a dispărut. Reproducerea corpului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
caracterizează de cele mai multe ori copiii ale căror relații cu părinții sunt exagerate din punct de vedere afectiv; b) asigurarea unor raporturi relaționale, juste și echilibrate. Părinții trebuie să ofere modele de conduită corespunzătoare, calitățile și atitudinile lor având o influență formativă decisivă; dimpotrivă, divergențele între tact și cuvinte, între atitudine și conduită antrenează incertitudini și lipsă de discernământ în aprecierea răului sau binelui de către copil. c) complementaritatea rolurilor parentale. Părinții trebuie să alcătuiască în raport cu copilul o unitate inseparabilă care-și împarte
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Iași, 1989, p. 142. footnote>) Aruncând o privire în timp asupra evoluției și dezvoltării Bibliotecii Universitare, putem constata: • Dezvoltarea învățământului superior din Moldova, din țară și chiar din lume, se reflectă în activitatea lumii academice ieșene. • Biblioteca, suport informatic și formativ în procesul de învățământ, încearcă, în ciuda problemelor financiare, să țină pasul evoluției procesului educațional, venind în sprijinul beneficiarului: student, cadru didactic, cercetător. • Informatizarea bibliotecilor înseamnă un acces mai rapid la informație. • Accesul la internet elimină frontierele spațiale și temporale. Misiunile
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Naturale http://www.bio.uaic.ro/Muzeu/index.html • Grădina Botanică Trecând peste inconveniențele legate de funcționarea lor în localuri improprii, toate aceste biblioteci filiale sunt integrate în sistemul Bibliotecii Centrale Universitare Iași, aducându-și contribuția eficientă la desfășurarea procesului formativ în Centrul Universitar Iași. După 1990, BCU Iași a început o serie de colaborări cu biblioteci și institute din alte țări. Astfel, în clădirea centrală, își desfășoară activitatea: • British Council (1992) http://www.britishcouncil.org/ro/romania-about iasi.htm S-
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
multipla și complexa lor intercondiționare. Sportul cunoaște în prezent un activ proces de dezvoltare din punct de vedere material, apar noi activități sportive și recreative. În țara noastră, sportul constituie activitate de interes național având ca direcții prioritare: accentuarea funcției formative pentru copii și tineri; accentuarea funcției recreative pentru populația adultă; accentuarea caracterului științific în procesul de predare; cunoașterea țării noastre peste hotare prin participarea la campionate internaționale. Evoluția jocurilor dinamice J. Piaget a explicat jocul ca un proces de asimilare
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]