1,800 matches
-
Florești, Eminescu a câștigat repede prețuirea oamenilor, împrietenindu-se mai întâi cu preotul Dumitru Duțescu, a cărui fiica, Elenă, în peregrinările prin Pădurea Carpadia și pe platoul , a devenit acea crăiasa cu părul moale și cu ochii vineți, din poemul "Freamăt de codru:" «Tresărind scânteie lacul / și se leagănă sub soare; Eu, privindu-l din pădure, / Las aleanul să mă fure / și ascult de la răcoare / Pitpalacul. Din izvoare și din gârle / Apă sună somnoroasa; / Unde soarele pătrunde / Printre ramuri a ei
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
încerce "reeditarea perechii primordiale din raiul de dinaintea căderii în păcat, prin cuplul „protagonist“, El („poetul“) - Ea („iubita“)". Se pare ca Elenă Duțescu (Stoiculescu, după căsătoria cu un arendaș din Bulbuceni-Gorj) a fost în posesia „primei variante cu dedicație“ a poemului "Freamăt de codru", poate varianta despre care Perpessicius spune că are «trei strofe mai mult decat textul definitiv», «înfățișând codrul ca martor tăinuitor al dragostei poetului», cât și în posesia unei fotografii care, daca nu este cea publicată de revista "Ramuri
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
luat drumul pribegiei, căutând un loc liniștit pentru viață. Soarta i-a adus într-un amurg de seară la un izvor cu apă limpede și rece, ce-și alina apele la poalele a trei copaci nemaipomenit de viguroși. Murmurul izvorului, freamătul copacilor, liniștea din jur le-a îngânat cântecul de leagăn. Bietului om i s-a arătat în vis un înger ce-i spunse să se așeze cu traiul aici. Roata vremii se rotea, firul istoriei se depăna, aducând cu sine
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
TSH crescut. Etiologie: Boală autoimună, cauze genetice, infecții, tumori hipofizare, adenoame tiroidiene. Tablou clinic. Palpitații, transpirații, agitație și anxietate, tremor fin al extremităților, dispnee, astenie, scădere ponderală, apetit alimentar crescut, tranzit intestinal accelerat, creștere a TA, prezența gușii și a freamătului tiroidian, fibrilație atrială, flutter atrial, axtrasistole, piele fină, caldă, epilată, traspirată. Dg paraclinic. T3, T4, FT4 crescute în ser, TSH scăzut, colesterol scăzut, RIC crescut la 2, 24 h cu o reducere ușoara la 48 h, ecografia poate semnala eventuale
Hipofiză () [Corola-website/Science/306082_a_307411]
-
Piața Eroii Revoluției. În apropierea acestei piețe se întâlnește Str. Bachus care asigură o altă legătura cu cartierul Rahova și care se poate defini ca o altă axă de dezvoltare a cartierului prin continuarea sa cu străzile Salviei, Cârlibaba și Freamătului până la Șos. Sălaj respectiv cu Str. Toporași înspre cartierul Giurgiului. O altă stradă care joacă un rol important în structurarea circulațiilor în interiorul cartierului este Str. Trompetului care se naște deasemenea în perimetrul Pieței Ferentari și se dezvoltă înspre vest până la
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
concert (I) - suită simfonică în 6 părți (B.U.C.M.R. [1997]); Cafe concert (II) - suită (B.U.C.M.R. 1997); Dulce soare-al țării mele - suită (B.U.C.M.R.); Fluier, fiuieraș - suită (B.U.C.M.R.); Suită avrigeană (B.U.C.M.R. [1997]); Freamătul codrilor - fantezie (B.U.C.M.R.); Nostalgia -suită (cântece de petrecere; B.U.C.M.R. [1998]); Cafe concert - Une belle soiree (III) -suită simfonică (B.U.C.M.R. 2000); Cântec de prietenie (cor mixt, solist și pian; versuri Gheorghe Mihalache; B.U.C.M.R.
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
epocă, echivalând farmecul unui Alain-Fournier autohton. Proză tipică a tinereții explozive, Serenadă... captează trăirile juvenile din Șcheii Brașovului, cu iubiri adolescentine în descendența „Heidelbergului de altădată", cu tristeți ploioase și o sportivitate incandescentă, amestec de senzualism amețitor, lirism nobil, de freamăt introspectiv și frondă înduioșătoare. Cum s-a remarcat, autoarea nu are suflu epic, talentul ei se desfășoară pe spații reduse, cu o spontaneitate și o „grație lirică" specială, care definește o generație de tineri scriitori de la mijlocul anilor '60. Romanul
Sânziana Pop () [Corola-website/Science/323450_a_324779]
-
noiembrie 1866, Craiova - d. 17 aprilie 1896) a fost un poet pre-simbolist. Remarcat de Alexandru Macedonski pentru poezia Ploaie din senin din „Vocea Oltului” (1882), acesta îi prefațează și primul volum, "Poesii" (1885). Va mai publica șase, cu titluri semnificative: "Freamăte" (1887), "Amurg" (1888), "Cartea unei inimi" (1890), "Sensitive" (1894), "Acuarele" (1896), și șase volume de proză, dintre care două romane și un volum de note critice. Devenit popular prin versurile și romanele lui, foarte citite la sfârșitul secolului trecut, anunță
Traian Demetrescu () [Corola-website/Science/297592_a_298921]
-
la București, din februarie până în iulie, locuind la Macedonski, pe Str. Dreaptă. Aici participă la vestitul cenaclu, prilej de a înțelege aria complexă, enciclopedică a temelor pe care le aborda poetul. În 1887 îi apare al doilea volum de versuri, "Freamăte", publicat la editura craioveană Tipografia Asociații Români. Între 16 noiembrie și 30 decembrie editează ziarul „Amicul libertății”, editând în total 8 numere. Majoritatea articolelor sunt semnate de Traian Demetrescu, ziarul având o orientare vizibil democratică. În martie 1888, împreună cu G.
Traian Demetrescu () [Corola-website/Science/297592_a_298921]
-
Lumea nouă” între 20 februarie 1899 - ianuarie 1900 - secretar de redacție la revista „Literatorul” și, în același timp, participă la serile simboliste ale lui Alexandru Macedonski, făcând parte din boema bucureșteană a începutului de veac; Ilarie Chendi: "Ștefan Petică, "în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, 1912, p.50, apud Ștefan Petică, "Scrieri", Ed. Minerva, București, p. 197: „citise multă literatură mai nouă, franceză și italiană și m-a uimit cât de bine cunoștea pe tinerii germani.” Lectura din marii autori europeni
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
34, 24 august 1903, ulterior apărută la Institutul de arte grafice „Eminescu” din București; 1903 - Ilarie Chendi îl vizitează când Petică este deja bolnav: „cu pieptul încovoiat de tuse, dar cu mintea senină, scria studii frumoase de sociologie.” (Il. Chendi, "Freamătul", p.51, apud Ștefan Petică, "Scrieri", ed. îngrijită de Zina Molcuț, Ed. Minerva, București, p. 197); 1903 - părăsește postul de bibliotecar la Ministerul Domeniilor din București și, bolnav fiind de tuberculoză, se întoarce în satul natal, la Bucești pentru a
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
38, 7 noiembrie 1904, p. 265. "Șt. Petică, Versuri", în „Noua revistă română”, I, nr. 4, 1 noiembrie 1911, p. 61-63. "Asupra lui Șt. Petică" (Ecouri), Versuri, I, nr. 6, 1 decembrie 1911, p. 100. "Revista "„"Versuri"”,Ștefan Petică, în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie 1912, p. 56-58. "Comemorarea lui Ștefan Petică", în „Mișcarea literară”, I, nr. 1, 15 noiembrie 1924, p. 1. Cronicar, "Un deschizător de drumuri și un învins: Ștefan Petică", în „România literară”, I, 19939, p. 3-4
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
PRESURĂ CĂLINA, Bogdana CÎRTILĂ, Rose STEIN, Roxana ILIE, Emilia ȘTEFAN, Oana DUȚĂ, Feliciano SUÁREZ, "Poeme în proză - ediție poliglotă (franceză, engleză, italiană, germană, spaniolă)", Editura AIUS, Craiova, 2014. REFERINȚE CRITICE DESPRE ȘTEFAN PETICĂ Numărul 1-3 (ianuarie - martie) 1912 al publicației „Freamătul”dinBârlad este închinat memoriei lui Ștefan Petică. Printre autorii articolelor se numără: George Tutoveanu, Șt. O. Iosif, C. Demetrescu, Alexandru T. Stamatiad, A. Mândru, I. Minulescu, D. Karnabat, N. Pora, G. Andoni, Ilarie Chendi, I. Dongorozi, Pamfil Șeicaru, Dr. P.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Chendi, "Fragmente - Informațiuni literare" - "(Moartea lui Ștefan Petică)", Institutul de Arte grafice și Editură Minerva, 1905, pp. 89-94. CHENDI 1909: Ilarie Chendi, "Doi dispăruți", în „Calendarul literar și artistic”, Socec, 1909, p. 272. CHENDI 1912: Ilarie Chendi, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, 1912 (reproducere a articolului publicat în Voința națională, 1904). CHENDI 1969: Ilarie Chendi, "Moartea lui Ștefan Petică", în "Pagini de critică, "Editura pentru Literatură, București, 1969, pp. 209-212. CHENDI 2004: Ilarie Chendi, documentarul "La moartea lui
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
I, II, II, IV, V, în „Avântul”, Galați, I, nr. 37, 38, 40, 42, 43, din 7, 14, 28 noiembrie și 12, 19 decembrie 1904, p.1 (partea a II-a,pp. 1-2). CRĂESCU 1912: P. Crăescu, "Șt. Petică", în „Freamătul”, Bîrlad, II, nr. 1-3, ianuarie-martie 1912, pp. 69-71. CREȚU 1979: Stănuța Crețu (coord.), "Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900", București, Editura Academiei Române, 1979, pp. 169-172. DAVIDESCU 1921: Nicolae Davidescu, "Siluetă, Aspecte și direcții literare, "în „Viața Românească”, București, 1921
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
pentru literatură și artă, 1938. DAVIDESCU 1938, Nicolae Davidescu, "Ștefan Petică", în „Universul literar”, București, 4 iunie 1938, pp. 5-6. DAVIDESCU 2000: Nicolae Davidescu, "Aspecte și direcții literare", Editura AIUS, Craiova, 2002. DEMETRESCU 1912: C. Demetrescu, "Un nume fatal, "în „Freamătul”, Bîrlad, II, nr. 1-3, ianuarie-martie 1912, pp. 21-25. DENSUȘIANU 1909: Ovid. Densușianu, "Șt. Petică,Cântecul toamnei, serenade demonice, "in „Viața nouă”, V, nr. 16, 1 octombrie 1909, p. 331. DENSUȘIANU 1911: Ovid. Densușianu, "Marginalia," în „Viața nouă”, VII, nr. 19
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Petică,Cântecul toamnei, serenade demonice, "in „Viața nouă”, V, nr. 16, 1 octombrie 1909, p. 331. DENSUȘIANU 1911: Ovid. Densușianu, "Marginalia," în „Viața nouă”, VII, nr. 19, 15 noiembrie 1911, p. 372. DOBOȘ 1912: Constantin Doboș, "O epocă nouă", în „Freamătul”, II, nr. 4-5, aprilie-mai 1912, pp. 98-100. DOBOȘ 1924: Constantin Doboș, "Ștefan Petică", în „Cele trei Crișuri”, V, nr. 7, iulie 1924, pp. 104-107. DONGOROZI, ȘEICARU 1912: I. Dongorozi, Pamfil Șeicaru, "Foi veștede, "în „Freamătul”, 2, nr. 1-3, ian.-mart
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Doboș, "O epocă nouă", în „Freamătul”, II, nr. 4-5, aprilie-mai 1912, pp. 98-100. DOBOȘ 1924: Constantin Doboș, "Ștefan Petică", în „Cele trei Crișuri”, V, nr. 7, iulie 1924, pp. 104-107. DONGOROZI, ȘEICARU 1912: I. Dongorozi, Pamfil Șeicaru, "Foi veștede, "în „Freamătul”, 2, nr. 1-3, ian.-mart. 1912, pp. 62-67. DONGOROZI 1924: I. Dongorozi: "În legătură cu Ștefan Petică", în „Cele trei Crișuri”, V, nr. 8, august 1924, p. 123. DRAGOMIR 1904: Valeria Dragomir, "Ștefan Petică (Epiloguri)", în „Românul”, XLVIII, nr. 38, st. n.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Petică la început de secol", Editura Albatros, 2000, pp. 159-160. GÎRLEANU 1904: E. (Gârleanu, Emil), "Însemnări", în „Făt-Frumos”, I, Bârlad, nr. 15, 15 noiembrie 1904, semnat E., pp. 239-240. GORGOS 1912, D. Gorgos, "Un poet uitat", reprodus din „Evenimentul”, în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, ianuarie—martie 1912, p. 61. GRAUR 1932: Constantin Graur, Cîțiva inși, Biblioteca Dimineața, ed. Adevărul, nr. 137, București, p.37-48 (Ștefan Petică: o reluare, cu anumite modificări, a articolului despre Șt. Petică publicat în „Avântul”, 1904
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Ștefan Petică: Două scrisori necunoscute, în „Gazeta literară”, XIII, nr. 20 (706), 19 mai 1926, p. 7. KARNABATT 1912: D. Karnabatt, "Ștefan Petică" (Cronica literară), în „Flacăra”, I, nr. 5, 19 noiembrie 1912. KARNABATT 1912: D. Karnabatt, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, Bârlad, nr. 1-3, ianuarie - martie 1912, pp. 35-38. KARNABATT 1921: D. Karnabatt, "Discipolii maestrului", în „Renașterea română”, III, nr. 625, 23 martie 1921, pp. 1-2. KARNABATT 1944: D. Karnabatt, "Boema de altădată, Ștefan Petică", Tip. Vremea, București, 1944, p. 90
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Marino, "Viața lui Alexandru Macedonski", E.P.L., 1966, p.45, 342, 344, 346, 351, 385. MARINO 1967: Adrian Marino, "Opera lui Alexandru Macedonski", E.P.L., 1967, p.79, 103, 405, 412, 424, 592, 674, 718. MÂNDRU 1912: A. Mândru, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, Bârlad, nr. 1-3, ianuarie - martie 1912, pp. 32-33. MERLO: Roberto Merlo, "Un secolo frammentario: breve storia delle traduzioni di poesia romena in italiano nel Novecento", Philologica Jassyensia, An I, Nr. 1-2, 2005, pp. 197-246. MICU 1963: Dumitru Micu, "Începuturile simbolismului
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
secolul al XX-lea", Editura „Pontica”, Constanța, 2008. MITOCARU, 1993: Victor Mitocaru, "Cântarea care n-a fost spusă. Grigore Tăbăcaru despre Ștefan Petică", în „Ateneu”, v.30/1993, mart., nr. 3, p. 5. MÎNDRU 1912: A. Mîndru, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, pp. 32-33. MÎNDRU 1924: A. Mîndru, "Ștefan Petică", (reproducerea articolului din „Freamătul”), în „Țara de Jos”, I, nr. 11-12, 15 decembrie 1924, pp. 217-218. MOLCUȚ 1970: Molcuț, Eufrosina, "Studiu introductiv" la "Scrieri," Editura Minerva
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Grigore Tăbăcaru despre Ștefan Petică", în „Ateneu”, v.30/1993, mart., nr. 3, p. 5. MÎNDRU 1912: A. Mîndru, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, pp. 32-33. MÎNDRU 1924: A. Mîndru, "Ștefan Petică", (reproducerea articolului din „Freamătul”), în „Țara de Jos”, I, nr. 11-12, 15 decembrie 1924, pp. 217-218. MOLCUȚ 1970: Molcuț, Eufrosina, "Studiu introductiv" la "Scrieri," Editura Minerva, București, Seria Scriitori români, VII-LXXXII, 1970. MOLCUȚ 1974: Molcuț, Eufrosina, "Ștefan Petică, Scrieri", I, II, ed. îngrijită, studiu
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Titi Tudorancea, "Ștefan Petică", în „The Titi Tudorancea Bulletin”", "12 februarie 2013. TUTOVEANU 1905: George Tutoveanu, "lui Ștefan Petică (poezie)", în „Semănătorul”, 4, nov. 38, 18 sept. 1905, p. 685. TUTOVEANU 1912: George Tutoveanu, "Lămuriri pentru „Noua revistă română"”, în „Freamătul”, II, nr. 4-5, aprilie-mai 1912, pp. 103-107. TUTOVEANU 1912: George Tutoveanu, "O lămurire", în „Freamătul”, II, 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, p.77. TUTOVEANU 1912: George Tutoveanu, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, Bîrlad, II, nr. 1-3, ianuarie-martie 1912, pp. 3-17. TUTOVEANU 1912
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Tutoveanu, "lui Ștefan Petică (poezie)", în „Semănătorul”, 4, nov. 38, 18 sept. 1905, p. 685. TUTOVEANU 1912: George Tutoveanu, "Lămuriri pentru „Noua revistă română"”, în „Freamătul”, II, nr. 4-5, aprilie-mai 1912, pp. 103-107. TUTOVEANU 1912: George Tutoveanu, "O lămurire", în „Freamătul”, II, 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, p.77. TUTOVEANU 1912: George Tutoveanu, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, Bîrlad, II, nr. 1-3, ianuarie-martie 1912, pp. 3-17. TUTOVEANU 1912: Tutoveanu, George, "Ștefan Petică, notă biografică", în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, pp.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]