3,538 matches
-
szólások és közmondások, Gyula, 1974; Floricele. Strigături din Micherechi, Gyula, 1975 (în colaborare cu György Martin și Ioan Ruja); Poveștile lui Mihai Purdi, Budapesta, 1977; Florian. Poveștile lui Teodor Șimonca - Simonca Tivadar meséi, Békéscsaba, 1981; Világ Szépe és Világ Gyönyörüje [Frumoasa Lumii și Mândra Lumii], Budapesta, 1982; Împăratu roșu și împăratu alb. Poveștile lui Teodor Șimonca, Budapesta, 1982; A magyarországi románok folklórjáról, Budapesta, 1986. Repere bibliografice: Kovács Agnes, „Poveștile lui Mihai Purdi”, „Ethnographia” (Budapesta), 1978, 3; Domokos Sámuel, „Világ Szépe és
HOŢOPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
române din Ardeal, Sibiu, 1944. Culegeri: Poezii poporale din Bănat, vol. I, Caransebeș, 1892, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, vol. III: Descântece, Sibiu, 1912; Cântece bănățene, Caransebeș, 1898; Cântece cătănești, Caransebeș, 1898; Literatură poporală aleasă din diferite colecțiuni, Caransebeș, 1901; Frumoasa din nor și alte povești, Sibiu, 1914; Frunzulițe din război, I-II, Sibiu, 1918. Ediții: Mihai Eminescu, Câteva poezii, Caransebeș, 1901. Traduceri: I. S. Turgheniev, Clara Milici, Sibiu, 1890, Ceasul, Sibiu, 1909. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Zece ani de mișcare
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
littérature des Roumains, Paris, 1929; Istoria literaturii românești. Introducere sintetică, București, 1929; ed. postfață Mihai Ungheanu, București, 1977; ed. îngr. Rodica Rotaru, pref. Ion Rotaru, București, 1985; Fratele păgân, Vălenii de Munte, 1929; Țări scandinave: Suedia și Norvegia, București, 1929; Frumoasa fără trup, Vălenii de Munte, 1929; Priveliști elvețiene, București, 1930; America și românii din America, Vălenii de Munte, 1930; Fiul cel pierdut, Ploiești, 1930; Sfântul Francisc, Vălenii de Munte, 1930; Casandra, Vălenii de Munte, 1931; Memorii, I-VII, București, 1931-1939
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
cultură și de la regiune la regiune, o serie de particularități estetice și psihosociale. În Oaș și Maramureș, mireasa se pregătește ca vestimentație și coafură timp de trei zile înaintea nunții. O excelentă caracterizare socioantropologică a nunții din centrul Transilvaniei (Valea Frumoasei) este făcută de Achim Mihu (1983). Există însă populații, e adevărat că foarte puține, unde inclusiv desfășurarea căsătoriei este un prilej de ceartă și ostilitate fizică. La gusii din Kenya, familiile mirelui și miresei, rivale cu mult înaintea evenimentului, se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
C. Zamfir, L. Vlăceanu (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București. Mihăilescu, I. (2000), „De la familie la familii”, în I. Mihălescu (coord.), Un deceniu de tranziție. Situația copilului și familiei în România, UNICEF, București. Mihu, A. (1983), „Nuntă pe Valea Frumoasei”, în A. Mihu, Meandrele adevărului, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Mihu, A. (2002), Antropologie culturală, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Mindel, C., Habenstein, R., Wright, R.Jr. (1988), Ethnic Families in America: Patterns and Variations, ed. a III-a, Elsevier North Holland, Inc., New York. Minuchin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Domnul Iisus Hristos, București, 1994; Amintiri din Țara Dornelor, Iași, 2003; Cumințenia pământului, București, 2003. Culegeri: Făt-Frumos cu tichia de aur, București, 1971 (în colaborare cu Dumitru Lazăr); Dochița împărătița. Basme și poezii populare din Țara de Sus, București, 1972; Frumoasa Frumoaselor, București, 1973; Dacă poți râde, să râzi. Proverbe și zicători din Banat, introd. Dumitru Lazăr, Timișoara, 1974; Blana ursului din pădure, București, 1976; Făt-Frumos cel luminos, Timișoara, 1979. Ediții: Leca Morariu, De la noi, pref. edit., București, 1983. Traduceri: William
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
frust și naiv („sălbăticita” muză de care vorbea cel ce se intitula „autor popular”), ci are deschideri către revelație și mit. Astfel, Dragoș, eroul baladei alegorice cu același nume, pornește în căutarea tricoliciului Vronța, care i-a răpit-o pe frumoasa Dochia (întruchipând „scumpa noastră țară Daco-România”). Prin noaptea și furtuna potrivnice, el ajunge la poarta unei cetăți luminate de văpăi vinete, rău prevestitoare, asistă la sarabanda duhurilor - sugerată auditiv cu o artă superioară chiar lui D. Bolintineanu - și îl înfruntă
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
plecare în Ariosto) întemeierea Moldovei, prin împlinirea ursitei lui Bogdan, cel plecat în căutarea Cosânzenei. Bogdan este fiul lui Ciubăr-Vodă, simbol, după Vasile Lovinescu, al Monarhului ascuns, un restaurator mundi, iar Ileana este văzută - ca în poema eminesciană Miron și frumoasa fără corp - drept latura nepieritoare, sacră, pe care omul este chemat să o descopere în sine. Amănuntul pitoresc sau burlesc, ineditul unor imagini, de viziune terifiantă, inițiatică ori arătând deșertăciunea lumii („stahia” la pod, „genia”, farmecele țigăncii, dracul Benga, șirul
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
motivul dorului de căsuța din sat, o anumită figurație (ciobănași, păstori, copile) și atitudini-clișeu (doinind, plângând, la râu, la horă), aerul de voie bună care învăluie tablourile țin de doctrina sămănătoristă. S. face cronica satului (La țară, În răsărit, Hora, Frumoasa satului) și merge pe urmele lui G. Coșbuc, evitând confesiunea odată cu trecerea ei în țesătura de basm sau de baladă pe motive folclorice. Pastelist, năzuia să evoce în tablou o stare de suflet. Astfel, pastelurile sale capătă o notă individuală
STAVRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
în visul „roz” al unei vieți de desfătări, obținută prin aventuri erotice și droguri. Dimensiunea de fast și de ireal căutată în poezie este cultivată în basmele sale pentru copii - Păunașul codrilor (1929), Povestea lui Bugeac împărat (1939), Abdalah și frumoasa Azad (1939) ș.a. -, care au rezistat în timp. SCRIERI: Poeme, București, 1911; Grădina Hesperidelor, București, 1912; Imperii efemere, București, 1925; Păunașul codrilor, București, 1929; Zaza. București, 1939; Povestea lui Bugeac împărat, București, 1939; Pățaniile lui Stan Boroboață, București, 1939; Povestea
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
timp. SCRIERI: Poeme, București, 1911; Grădina Hesperidelor, București, 1912; Imperii efemere, București, 1925; Păunașul codrilor, București, 1929; Zaza. București, 1939; Povestea lui Bugeac împărat, București, 1939; Pățaniile lui Stan Boroboață, București, 1939; Povestea lui Mitu Sucitu, București, 1939; Abdalah și frumoasa Azad, București, 1939; Zastra fachirul. Poveste indiană, București, 1941; Școala dragostei, București, 1944; Femei moderne, Bucure;ti, [1944]; Crăiasa Liana, București, [1946]. Traduceri: H.-J. Magog, Misterul cufărului roșu, București, 1936; Honoré de Balzac, Femeia la 30 de ani, București
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
după 22 decembrie 1989. Andrei Pleșu și Petre Roman în dialog cu Elena Ștefoi, Iași, 2002; The Starting Line, tr. Adam J. Sorkin și Liana Vrăjitoru, București, 2003. Repere bibliografice: Ion Horea, Întâmpinarea poeziei, RL, 1979, 8; Mihai Dinu Gheorghiu, Frumoasa și bestia, CRC, 1984, 10; Dumitru Chioaru, „Linia de plutire”, T, 1984, 3; Dinu Flămând, O carte autentică, AFT, 1984, 4; Ștefan Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984, 4; Petru Vălureanu, „Linia de plutire”, TMS, 1984, 4; Alexandru George, Fără
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
adevăruri (1980) să le abordeze pe toate. Câteva piese i-au fost reprezentate (Pe-o gură de rai, Singurătatea trăgătorului la țintă, Un om mușcat de oaie sau Sutiene pentru călugări, care a atins peste patru sute de reprezentații la Cluj, Frumoasa Fernanda comp. sau Pe loc repaus, asasini, interzisă după zece reprezentații). Din cauza piesei Conferința de la Balta i-a fost topit un volum de teatru, iar ultima sa piesă, Marea năpârlire (publicată în 1996 și jucată pe scena Naționalului din Cluj-Napoca
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
Hipolit alege această carte profetică tocmai pentru a găsi aici un răspuns concret pentru starea de suferință cumplită în care se afla comunitatea sa, amenințată de pretutindeni de nenumărate pericole. Biserica din acea vreme găsește un corespondent perfect în istoria frumoasei Suzana atacată de cei doi bătrâni: „Suzana a avut de suferit din pricina celor doi bătrâni ceea ce suferim și astăzi din pricina regilor Babiloniei. Suzana era imaginea Bisericii” (I 14, 5). La rândul lor, „cei doi bătrâni reprezintă, în figură, cele două
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
extremei drepte. Legionarii îi ard demonstrativ cărțile în piețe publice. Primește acasă, drept avertisment, un exemplar al romanului Baltagul despicat cu toporul. Neintimidat, continuă să scrie și să publice alte cărți, toate pătrunse de umanism: Ochi de urs (1938), Valea Frumoasei (1938), Morminte (1939), Divanul persian (1940), Vechime (1940), Ostrovul Lupilor (1941). După moartea primei soții, cu care a avut unsprezece copii, se căsătorește, în 1942, cu Valeria Mitru. În septembrie 1944 moare pe front mezinul scriitorului, Paul-Mihu. Apar acum ultimul
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
o înțelegea C. G. Jung. Are o mereu sporită tangență cu mituri și figuri arhetipale, transcende experiența individuală, deschizând porți către cea a subconștientului comunităților umane, împrumută comportărilor senzația străvechimii, prin încetinire ceremonială și prelungire simbolistică. În cărțile târzii, Valea Frumoasei, Poveștile de la Bradu-Strâmb, expedițiile cinegetice își pierd finalitatea practică, devin doar prilejuri de a conduce pașii vânătorului pe meleaguri vrăjite, cum e dumbrava cocoșilor sălbatici, veritabilă mandala, din povestirea Raiul. În Ostrovul Lupilor și în Fantazii răsăritene se face elogiul
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
II: Izvorul Alb, București, 1936, vol. III: Oamenii Măriei Sale, București, 1942; Paștele Blajinilor, București, 1935; Soarele în baltă, București, 1935; Cazul Eugeniței Costea, București, 1936; Istorisiri de vânătoare, București, 1937; Țara Kangurului, București, 1937; Ochi de urs, București, 1938; Valea Frumoasei, București, 1938; Morminte, București, 1939; Divanul persian, cu desene de Aurel Bordenache, București, 1940; Vechime, București, 1940; Opere, I-VIII, București, 1940-1953; Ostrovul Lupilor, București, 1941; Poveștile de la Bradu-Strâmb, București, 1943; Anii de ucenicie, București, 1944; Lumina vine de la Răsărit
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
cinci interpretări, Cluj-Napoca, 2001; Liviu Rebreanu, Brașov, 2003; Clepsidra răsturnată. Convorbiri cu D. Țepeneag, Pitești, 2003. Ediții, antologii: Teodor Scorțescu, Concina prădată, pref. edit., Cluj-Napoca, 1982; Octavian Goga, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1985; Mihail Sadoveanu, Țara de dincolo de negură. Valea Frumoasei. Poveștile de la Bradu-Strâmb, pref. edit., Cluj-Napoca, 1987; Tudor Arghezi, Între două nopți, pref. edit., București, 1994; Mircea Streinul, Ion Aluion, pref. edit., Oradea, 1995; Paul Georgescu, Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un tânăr critic din provincie (Corespondență către Ion
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
a viețuit în restriște (refuzase coroana Egiptului oferită de Ptolemeu) cultivând amintirea tatălui, a soțului și a fiilor 56. Lungul șir de secole al Romei antice a înscris și multe chipuri de femei, exemple pentru feluritele ipostaze ale feminității, de la frumoasa Clodia (cea născută în anul 94 î.Hr.), soră a tribunului Clodius și soție a consulului Quintus Cecilius Metellus - o Clitemanstră romană, căci umbla vorba că și-ar fi otrăvit, în anul 51 î.Hr., soțul, văduva desfrânată pe care Cicero a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ușă de la Mănăstirea Putna, cu coroana așezată pe un văl lung, cu o mantie bizantină și cu papuci de culoare roșie, imperială 321. Cu același văl (vezi și mai sus) - care poate să fi fost o maramă - sub coroană, apare frumoasa Maria Voichița și în tablourile votive de la Voroneț, Pătrăuți și Dorohoi, de la biserica Sfântul Nicolae și în broderiile de pe epitrahilele de la Mănăstirile Voroneț și Dobrovăț. Pe epitrahilul de la Dobrovăț, haina de ceremonie a Doamnei este albastră iar pantofii roșii. Aceste
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
măritat cu comisul Stoian [Florescu]) după un Ianachi Catargi, postelnic, fiul lui Apostol Catargi, mare postelnic în Moldova, persoană influentă și de încredere din moment ce Vasile Lupu l-a trimis tocmai în „țara cerchezească” să i-o aducă de acolo pe frumoasa Ecaterina, „fruntaș’ - era de părere un ambasador polon în 1636 - „în această țară, după naștere și inteligență” și grec de neam. Apoi, între descendenți, abia dacă îi mai putem zări pe Constantin, fiul agăi Matei Cantacuzino, contractând o „endogamie”, însurându
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de călătorie în versuri, din 1828, Călătoria dumnealui hatmanului Costandin Paladi la feredeile Borsăcului (publicat de Aron Pumnul în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni), unde, pentru prima dată la noi, este întrebuințat termenul „romantic”. S. se declară „pătruns” de frumoasa, „romanticeasca priveală” a muntelui, dar sentimentului naturii îi lipsește fervoarea, scriitorul fiind copleșit de înregistrarea detaliată și prozaică a celor văzute, de transcripția mitologică și de tiparul bucolicii clasice în descriere, cât și de efectele neașteptate ale unui stil comic
SCAVINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
monarhiști, susținători ai regelui Constantin, și republicani, conduși de Venizelos. Societatea e scindată, conflictele izbucnesc la tot pasul, opțiunile politice tulbură relațiile dintre oameni. Din această cauză, el nu își poate rezolva problemele, în schimb o cunoaște pe tânăra și frumoasa Popi, divorțată, de care se îndrăgostește. Popi are însă un comportament cu totul ieșit din comun, diametral opus mentalității lui, nu se lasă sedusă ușor, supunându-l pe îndrăgostit la o serie de probe, unele chiar cinice. Când Popi e
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
oarecum lumi noi, necunoscute sau puțin abordate până atunci. Vocația sa pare să fi fost aceea de a deschide pârtii noi, de a se avânta în terenuri nedesțelenite pentru a smulge necunoscututlui atâtea taine... OVIDIU BÂRLEA SCRIERI: Ielele, Dânsele, Vântoasele, Frumoasele, Șoimanele, Măiestrele, Milostivele, Zânele, București, 1886; Încercare asupra semasiologiei limbii române, pref. B. P. Hasdeu, București, 1887; ed. îngr. și introd. Livia Vasiluță, Timișoara, 1999; Ioan Eliad Rădulescu ca gramatic și filolog, București, 1892; O istorie a literaturii române în
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
și marea (1973), Acea fată frumoasă (1975), romanele pentru tineret Ultima poveste (1956), O lume întreagă (1964), Al treilea pol al pământului (1971), cărțile de călătorie Al optzeci și doilea (1966), Oglinda retrovizoare (1970), La nord de noi înșine (1979), Frumoasa adormită (1981). Aproape toate cărțile au fost reeditate în mai multe rânduri, cu modificări. Sub genericul Sfârșit de mileniu, T. a publicat un roman-cronică în șapte volume - Casa domnului Alcibiade (1978), Retragerea fără torțe (1982), Ieșirea la mare (1984), Victoria
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]