24,647 matches
-
mi se aurească frunzele, dar mi-e teamă că le voi pierde curând, voi tremura o clipă de frig și mă voi stinge. Nu vreau să plece toamna! E raiul splendorii. Cum se îndură natura să-și dea jos atâta frumusețe și să coboare spre iarnă? Nu s-a uitat în oglindă? Probabil oglinda a fost fermecată și ea nu a înțeles misterul. De ce pleacă omul din toamnă? De ce nu luptă să-și păstreze și ultima picătură de energie. De ce lasă
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
să-și păstreze și ultima picătură de energie. De ce lasă apusul să-i închidă ochii? Ia câteva frunze ruginii care au căzut pe bancă. Se uită la ele.) Au început să cadă. Nu mai e mult. Mi-e teamă că frumusețea va adormi curând și răceala ultimei clipe va îmbrăca în gri orizontul unei vieți. (Ascunde frunzele în haină.) E mai bine așa. Nu vor vedea alte frunze durerea primelor despărțiri. (Din nou liniște.) Trăiesc într-o lume a oglinzilor. Unde
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
pensule de veveriță, dar în același timp bate cuie în stavila timpului ca să-o facă mai tare, mai puternică. Eu deseori îl vedeam în curtea studioului ”Moldova-film” unde dânsul a început cu succes să filmeze filme documentare și artistice. Câtă frumusețe și câtă inspirație a depus Emil în filmul său poetic ”Poienele roșii''! Acolo pentru prima dată a fost filmată Svetlana Toma, eroina celebrului film ”Șatra”. Și aici, dar și în următoarele filme Loteanu s-a consacrat ca un poet, ca
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
în filmul său poetic ”Poienele roșii''! Acolo pentru prima dată a fost filmată Svetlana Toma, eroina celebrului film ”Șatra”. Și aici, dar și în următoarele filme Loteanu s-a consacrat ca un poet, ca un romantic, ca un îndrăgostit de frumusețea omului și a naturii. http://svpressa.ru/culture/article/100241/?rss=1 Pe Grigoge Vieru personal l-am cunoscut mai târziu. Dar, cântece pe versurile lui pentru copii scriam de mult. Auzeam numai că dumnealui scrie ceva important ba cu
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
al IV- lea (manual). Justiția e legată la ochi, dar nu e oarbă... Nici o înțelegere nu-i mai rea decât lipsa oricărei înțelegeri. • Ce deosebire este între un elefant? Pe când el are trompă! (Nae Cernăianu, amintire din liceu). • Importantă e frumusețea interioară (un chirurg). • Mai bine să meriți onoruri și să nu le primești, decât să le primești și să nu le meriți (zicere portugheză). • Cu intoleranții, fii intolerant! • Istorie recentă: Cel mai împușcat fiu al țării. • Facebookul este locul în
ZICERI (105/106) CARDINAL & INTOLERANT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383800_a_385129]
-
infuzia de spontaneitate. Artiștii contemporani modifică atmosfera și stilul, sugerând o posibilă finalitate în libertate. Ei strecoară o discretă miză politică și socială, practicând o largă democrație a interpretărilor. Uneori abordarea subiectului, cu trimiteri la actualitate, este temerară și neconvențională. Frumusețea senzuală și estetică, miracolul formelor, texturii și culorilor, uneori sfidarea convențiilor sau combinația de idealism cu un soi de primitivism naiv, sugerează discret realitatea existentă. Dintre foarte numeroșii pictori care au fost atrași de subiectul generos al răpirii mitologice a
RĂPIREA EUROPEI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383823_a_385152]
-
de Postfața scriitoarei Cezarina Adamescu. Proverbele japoneze care preludiază fiecare dintre capitolele jurnalului ar putea constitui în sine un filon de meditație propus cititorului, ca adevărat festin al spiritului. Așa cum autoarea ține să-și împărtășească filosofia de globe-trotter împătimit de frumusețea autentică a specificului nipon: “Mi-aș dori să mă pot de-occidentaliza, să reușesc să îmi încetinesc ritmurile, să îmi îngădui liniștea de a intra în atmosfera Zen a templelor, să încerc să le înțeleg semnificația și să mă bucur
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
național al Japoniei, pentru că prin atitudinea lui s-a văzut apreciată demnitatea poporului lor de către Occident. Cu intuiții sigure în măsurarea puterii de atenție a cititorului, Milena Munteanu construiește capitole, identificate cu o succesiune de flash-uri, adevărate pilule de frumusețe inedită, care țin mereu vie curiozitatea lectorului, nicicum lăsat să cadă în capcana plictisului, a oboselii. Prinse într-o carte cuceritoare prin totala și dezarmanta sinceritate a confesiunii, notații dintre cele mai variate se succed în ordinea vie a cursului
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
răsăriteană. Ceea ce descoperi în noua carte a Milenei nu este Japonia dicționarelor și tratatelor științifice, care neîndoios i-ar fi venit în ajutor, ci Țara Soarelui Răsare colindată de ea, călătoarea mereu deschisă misterelor și pitorescului unui spațiu bogat în frumuseți. Și pe acesta ea îl oferă cititorului român cu densitatea binecuvântată a conținutului triat inteligent și cu perspicacitatea observației treze care face din jurnalul ei o adevărată carte de învățătură despre Japonia, așa cum ea este în zilele noastre și, nu
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
influențează reciproc, oferind experienței un caracter tainic: „lumea nevăzută dă suflu cosmic și mistic celei văzute, iar aceasta din urmă dă celeilalte consistență. De aceea poporul român trăiește în cele mai mici lucruri un fel de sentiment al grandorii și frumuseții cosmice“. Cu alte cuvinte, pentru țăranul român, vidul sau infinitul sunt noțiuni lipsite de sens și concretețe, care țin de o gândire conceptuală, obișnuită să lucreze cu mărimi cantitative, pentru care nimic nu iese în relief și fiecare lucru este
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
existenței sau revolta în fața morții. El învinge timpul prin credință, fiindcă a transfigurat tot ce e efemer, urâțenia și moartea. Viața sa interioară se consumă sub semnul seninătății. Spre deosebire de omul zilelor noastre, a cărui „vârstă aspirațională este adolescența“, vârsta și frumusețea satului românesc este bătrânețea. Pentru sătean, calendarul este „punctul de reper al întregii sale ființe materiale și spirituale“, fiind moștenit din bătrâni. Prin acest „dat care venea de dincolo, dintr-o zonă unde e obârșia lucrurilor“, omul, colectivitatea și natura
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
Cum spune un sătean din Zărnești (Brașov), „vine moartea, da’ ea nu biruie. Lucrurile sunt în așa fel întocmite, că se leagă unu’ de altu’: când suferă într-un loc, suferă toate“. Alte multe și variate influențe în gândirea populară Frumusețea satului românesc și a culturii populare este dată de ordinea ei, de „așezarea“ lucrurilor într-un sistem coerent de credințe. Dacă gândirii moderne îi este specifică fragmentarea, cea țărănească stă sub semnul unității: „Lumea pentru acest om este ceva ordonat
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
spre veșnicie. Gândirea simbolică oferă o permanentă transfuzie a simțământului majestății și eternității lui Dumnezeu în tot ce e perceptibil și imaginabil“. Asemănător, există în cultura noastră populară o mare varietate de reprezentări simbolice, asupra plantelor de exemplu, care prin frumusețea și caracteristicile lor semnifică personaje sau întâmplări divine. Astfel, Maica Domnului este supranumită „Împărăteasa florilor“, ea fiind cea care L-a născut și purtat în brațe pe Iisus. De aceea, numeroase flori tămăduitoare îi poartă numele, cum ar fi „Palma
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
cazul salciei, forma crengilor i-a atras denumirea populară de „salcie plângătoare“, care a plâns și s-a întristat după ce Iisus Christos a fost bătut cu ea. Aceste personificări sunt semne ale unei gândiri simbolice și emoționale de o mare frumusețe, prin care satul românesc apropie tot ce este concret de marile taine ale existenței. Satul românesc poate supraviețui schimbului de generații și ordinii globale în care trăim, nu însă și cultura populară, care este o realitate spirituală, nu teritorială. Așa cum
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
pentru puritatea sa, pentru faptul de a fi în mijlocul celorlalți, se bucură de cunoaștere și puterea de a crea, dar mai ales de dragoste și dăruire. Bucuria, așadar, este apropierea de lucrurile durabile, experimentarea în plan interior a plenitudinii și frumuseții lumii, chiar și în cele mai umile aspecte: „Țăranii vechiului sat când muncesc cântă. Ei lasă ceva din ființa lor în fiece lucru, oricât de mărunt ar părea, lucru ce iese din mâna lor însetată“ (Ernest Bernea, 2008, 72). Asemenea
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie amintirea și pomenirea! Amin!... Decalogul lui Ernest Bernea: 1. Iubiți adevărul; nu puneți în scenă ca ceva real un fapt, atunci când adevărul este altul; iubiți adevărul că el este lumină și frumusețe, este Dumnezeu. 2. Greșeala să nu o acoperiți, ci să o ispășiți; se știe că mărturisită este jumătate iertată. 3. Fiți buni cu oamenii, dar apropierea de ei să o faceți cu înțelepciune; să nu faceți ca ei decât atunci când
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
Europa. Iar până la urmă, a fost Prefesor și Director la Seminarul Teologic Ortodox din București, perioadă în care l-a cunoscut (și) pe Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa - pe care l-a și ajutat, când a fost nevoie. A publicat studii ("Frumusețea și însemnătatea preoției după Sfântul Grigorie Teologul") și multe predici. A acordat foarte multe interviuri diferitelor trusturi de presă ori posturi de radio și televiziune din țară. Împreună cu Părintele Profesor Constantin Galeriu au intrat în legătură cu biserica San Silvestro din Roma
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
-și părintele. Cei doi bărbați se îndreptară către bucătărie, lăsându-i pe ceilalți să își continue servitul mesei. Dulapurile albe cu ornamente metalice, vesela ordonat așezată, toate indicau calitățile gospodărești ale părinților lui Sorin. - Unde ai agățat-o, scumpule, pe frumusețea asta? E o fată de bun simț, mie așa mi se pare... - Da, tată! Părinții săi au o afacere, un magazin important în centru cu specific de metalochimice. Simona îmi este colegă din primul an de liceu și prietena mea
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
ei iluzii, zădarnice, Voi cere sorții împăcare Să nu mai fugă-n vise, Acolo nu există vindecare... E doar o altă amăgire... Viața, tu, mă iubești? Ruga-voi inima, cu-a ei putere Să-ți onorezi a ta durere, Prin frumusețe și-armonie Te vei simți-n călătorie. Sufletul meu ție-ti va scrie, Răspunde-i cu aceiași iubire, Ne-așteaptă adevărată fericire! Referință Bibliografica: Viața, tu, mă iubești? / Gabriela Docuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2153, Anul VI, 22
VIAȚĂ, TU, MĂ IUBESTI? de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380290_a_381619]
-
fișă de recesământ. În niciun caz! Eu am pictat o carte. Am scris ceea ce s-a revărsat din sufletul meu, nu din buletinul de identitate al artiștilor, ori inspirat de numărul diplomelor ce li s-au decernat. Un drag, o frumusețe, un pahar de vin, un strop de iubire, un plâns, un râs, o durere, o alinare... acestea-s mărgăritarele cântecului, teatrului, filmului, nu o înșiruire de date biografice cu exactitate matematizată. Eu am răsădit în carte metafore, cuvinte cu parfum
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
exil interior vechi de secole. Identitatea lor spirituală este în concurență sângeroasă cu geografia. Două milenii de istorie, patrimoniu, creație teologică, vetre monahale și spiritualitate profundă acoperă viața creștinilor orientali. Ei au dat patristicii răsăritene nume de referință, au generat frumuseți liturgice, iconografice și poetice de prim ordin. Ortodoxia ar fi fost săracă fără acești creștini. Sfinții Ioan Damaschin, Efrem și Isaac Sirul, Chiril al Ierusalimului, Roman Melodul sunt personalități fără de care credința noastră ar fi arătat altfel. Creștinii de astăzi
Biserica Creştină din Orientul Mijlociu – între persecuţie, mucenicie, martiriu, propovăduire şi mărturisire autentică, sângeroasă, pemanentă, substanţială şi consistentă… [Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256]
-
atribuirea temei principale unor instrumente ale ansamblului. Cu toate că au fost destui interpreți nemulțumiți de acest mod de a trata vioară, ce părea a avea un rol secundar, vom vedea că intervențiile cu caracter improvizatoric ale instrumentului solist, de o splendida frumusețe, ridică foarte mult rolul acestuia, intonarea temei fiind doar o rezolvare banală. Solista în acest minunat concert va fi violonista Nina Karmon. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Walter Hilgers. Mircea Tătaru
FILARMONICA „BANATUL” Ioan Holender , Nina Karmon şi Walter Hilgers, la Timişoara [Corola-blog/BlogPost/94067_a_95359]
-
ale lingvistului Vlad Pohilă. I-am întâlnit la malul Mării Negre, în vechea Cetate a Callatisului (tot la un eveniment ce își propunea să-i aducă unii lângă ceilalți pe românii din toate colțurile lumii). De la Vlad am învățat dragostea pentru frumusețea și sacralitatea Limbii Române, aveam să aflu în chiar primele momente că este dedicat trup și suflet limbii române; celălalt, „un șoim cu privirea ageră”, în căutare de cuiburi românești (tocmai apăruse albumul monografic Românii din jurul României în imagini - „carte
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
aceiași soți Moldoveanu care au pictat Așezământul românesc de la Ierihon din Țara Sfântă?” Și nu am dat greș cu intuiția, fiindcă într-adevăr, soții Dana și Ioan Moldoveanu sunt aceeași maeștri iconari care cu aceleași mâini sfințite au îmbrăcat în frumusețe harică, între anii 2005-2008, importante obiective din Țara Sfântă: biserica, două paraclise și două catapetesme ale Așezământului Românesc de la Ierihon - Țara Sfântă, precum și Trapeza Așezământului Românesc din Ierusalim (2003). Cum despre vechea pictură a capelei din incinta Palatului Episcopal din
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
de acord că țărmul lor este incomparabil mai întins decât al nostru, dar sub aspectul înzestrării naturale, Peninsula Iberică, pe ansamblul ei, nu e cu nimic superioară României. Chiar dacă spaniolii au mai multe parcuri naturale, nimic nu se compară cu frumusețea unică a Deltei Dunării. Iar nisipul plajelor lor e prin multe locuri mai grunjos decât la nostru. Ba mai mult, față de numeroasele întinderi aproape deșertice din Penisula Iberică, cernoziomul roditor și codrii României sunt de invidiat. Concluzia este că, sub
Spania și România, o paralelă inegală [Corola-blog/BlogPost/94075_a_95367]