1,825 matches
-
chiar ruptura Partidului Național Liberal fuzionat. Frământările din interiorul partidului liberal de guvernământ erau deosebit de puternice. Dacă asupra șefiei partidului s-a ajuns la un consens, toți liberalii diniști susținând necesitatea ratificării alegerii președintelui în persoana lui Dinu Brătianu, majoritatea fruntașilor s-au pronunțat pentru "înființarea unui comitet de direcție care să reprezinte toate curentele liberale". Tinerii liberali din partidul condus de Dinu Brătianu opinau pentru numirea lui Gheorghe Tătărescu în funcția de prim vicepreședinte al partidului, care i-ar fi
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
trebuia să se alăture lui Corneliu Zelea-Codreanu, care avea un plan asemănător 625. Nu era exclusă nici posibilitatea ca, în cazul în care Gheorghe Tătărescu ar fi din nou însărcinat cu conducerea guvernului, Gheorghe Brătianu să intre în contact cu fruntașul național-țărănist, Iuliu Maniu, care ducea și el tratative cu șeful legionarilor. Scopul unor asemenea tratative ar fi fost, potrivit lui Constantin Hențescu, realizarea unei "coaliții generale a partidelor"626. Pentru început, liderul georgist a acceptat ideea unei atitudini moderate față de palat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de opoziție, dar nu la o formulă guvernamentală cu această componență 628. Pe de altă parte, după ce a fost primit în audiență de rege, la 11 noiembrie 1937, șeful georgiștilor a reluat tratativele pentru reîntregirea PNL. La consfătuirea desfășurată între fruntașii partidului georgist, în ziua următoare, președintele a declarat că tratativele erau avansate, desfășurându-se în acel moment prin intermediul emisarilor. Cercurile georgiste apreciau că dificultatea care se ridica în calea reîntregirii provenea din faptul că Dinu și Gheorghe Brătianu doreau ca
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe care îl conducea era să vegheze "ca încrederea Coroanei să nu fie despărțită de voința națională". El condamna cu această ocazie "amestecul în cârmuire al celor care nu pot cârmui", precum și dușmănia sau favoarea "hărăzite unora sau altora dintre fruntașii politici ai țării"654. Analiza atentă a discursului istoricului față de regele Carol al II-lea impune nuanțarea aprecierilor. Chiar dacă afișa o atitudiune critică la adresa metodelor folosite de suveran, critica lui Gheorghe Brătianu era una indirectă, constructivă, de "moralizare"655 a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
frontul anticarlist" în care, alături de Alexandru Averescu și Gheorghe Brătianu sunt amintiți și Iuliu Maniu, Stelian Popescu și Nae Ionescu 660. În partidul lui Gheorghe Brătianu, opoziția față de rege și de camarilă era susținută, în acel moment, de unii dintre fruntași, precum Atta Constantinescu, C. Toma, sau C. Hențescu, dar era dezaprobată de alții, precum Arthur Văitoianu, C.C. Giurescu, Victor Papacostea, C. Deleanu, C. Zamfirescu, N.Constantinescu-Bordeni, C. Banu, C. Ionescu-Olt, C. Maltezeanu sau D. Cioc661. Totuși, unitatea partidului s-a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a înăbuși curentele naționaliste. Acest comentariu apărea cu o zi înainte de interzicerea "Gărzii de Fier", prin Jurnal al Consiliului de Miniștri 718. În perioada imediat următoare, învinuirile aduse guvernului pentru dizolvarea abuzivă a "Gărzii de Fier" și arestarea arbitrară a fruntașilor ei au fost exprimate explicit în ziarul partidului. Georgiștii erau informați despre măsurile care au urmat interzicerii "Gărzii de Fier" (internarea legionarilor în închisori și în lagăre de concentrare, închiderea sediilor gardiștilor și confiscarea arhivelor). În scrisoarea deschisă, semnată de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
manifesta "intransigență față de cel care trage cu coada ochiului peste hotare [și] își ia directive de dincolo de graniță". Prin urmare, prezența unor asemenea elemente în partidul georgist era exclusă 749. În martie 1935, cu ocazia arestării unui număr important de fruntași ai mișcării comuniste din România, PNL-Gheorghe Brătianu și-a exprimat, din nou, poziția față de pericolul comunist. Era perioada în care Cominternul încerca să reînsuflețească activitatea clandestină în România, trimițând în țară comuniști instruiți la Moscova. Între noii veniți s-a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acțiunile sale directe, pun, de altfel, în evidență această concepție asupra țărilor spre care ar fi trebuit să se orienteze politica externă a României. Astfel, în septembrie 1937, întors dintr-o vizită efectuată în străinătate, liderul georgist îi informa pe fruntașii partidului că vizitase Spania, încercând să obțină o întrevedere cu generalul Franco, vizitase Franța, având la Paris întevederi cu ministrul de externe al acestei țări, Delbos și cu cunoscutul om politic francez, André Tardieu și își încheiase periplul prin Europa
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
liberale județene care au consemnat masiva revenire a foștilor georgiști în PNL reîntregit 867. Totuși, au existat, între foștii georgiști, glasuri care au protestat față de actul reîntregirii 868. La 21 ianuarie 1938, Gheorghe Brătianu a avut întrevederi cu mai mulți fruntași georgiști, care i-au raportat că reîntregirea pe teren se desfășura cu mare dificultate. Nemulțumirea foștilor georgiști era determinată atât de modul în care se realiza "împărțirea demnităților în fiecare organizație", cât și de refuzul conducerii partidului liberal de a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lui Gheorghe Brătianu, a fost categorică : Dacă am putut admite ca unii membrii ai partidului să facă parte, pe răspunderea lor, dintr-un guvern de uniune națională, în împrejurări excepționale, nu ne putem da asentimentul ca ei, sau alții dintre fruntașii noștri, să mai participe la un nou guvern, alcătuit pe baza unor tendințe opuse ființei și menirii partidului. În acest guvern, dl. Cancicov a păstrat portofoliul Finanțelor iar dl. Iamandi a primit pe cel al Justiției, semnând în aceeași seară
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
determinată de motive conjuncturale. În paralel cu acțiunea de organizare și cu cea de elaborare a programului politic, președintele și unii dintre membrii de marcă ai partidului au explicat și orientările lor ideologice. Fără a fi fundamentat o nouă doctrină, fruntașii partidului georgist au încercat să delimiteze concepțiile proprii de cele ale liberalilor duciști/diniști și de cele ale partidelor românești autodefinite drept neoliberale. Pentru a crea această "distanță identitară" au îmbinat, în manieră proprie, elemente ale curentelor liberale manifestate în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Menținerea statutului de partid de opoziție, pe toată durata existenței sale, numărul relativ mic de membri, numărul redus de organizații județene puternice, respingerea compromisurilor în unele dintre problemele vieții politice și nu în ultimul rând ambițiile personale ale unora dintre fruntașii georgiști i-au îndepărtat cu timpul pe susținătorii inițiali ai acestei formațiuni politice. Poziția inițială de acceptare a autorității lui Carol al II-lea s-a modificat după alegerile generale din 1933, datorită atitudinii duplicitare a regelui față de partidele politice
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și menținerea independenței. La 10 ianuarie 1938, s-a realizat reunificarea liberală, prin revenirea masivă a foștilor georgiști în PNL, în condițiile respectării ideologiei, a ierarhiei existente în vechiul partid liberal și a recunoașterii șefiei lui Dinu Brătianu. Unii dintre fruntașii foștilor georgiști au fost numiți în organele de conducere ale organizațiilor liberale județene, iar Gheorghe Brătianu a fost cooptat în Delegația permanentă a PNL, urmând ca în viitor să fie desemnat în funcția de vicepreședinte al partidului, inexistentă până atunci
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
șefiei" fiului său la Iași, ca și oriunde aiurea. Într-adevăr, proclamarea, prin surprindere, a lui Gh. Brătianu ca șef al organizației din Iași a provocat la București, din partea lui Ion I.C. Brătianu o vie împotrivire. Cu prilejul deschiderii Parlamentului, fruntașii organizației ieșene, cei mai mulți parlamentari, au fost întâmpinați la București, de Ion I. C. Brătianu cu grave reproșuri și cu declarația categorică că șefia lui Gh. Brătianu nu va fi recunoscută niciodată. Ce credea Ion I. C. Brătianu despre fiul său [...] "Numele care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
putere și violențele menite să împiedice libera exercitare garantată prin lege, a propagandei electorale de către organizațiile politice ale opoziției, acțiunea de teroare a guvernului prezidat de dl. Duca, culminează în dizolvarea uneia din aceste organizații și în arestarea arbitrară a fruntașilor ei. [...] Partidul Național Liberal, care din respectul legalității și-a făcut un punct esențial al crezului său politic, nu poate admite asemenea ieșiri din lege, pe care le dezaprobă cu toată indignarea și cu toată conștiința primejdiei ce se crează
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gh. Brătianu a greșit. Mulți dintre conducătorii organizațiilor georgiste nu sunt numai de părere că Gh. Brătianu a făcut o greșeală de tactică politică, dar socotesc că atitudinea [...] șefului lor nu corespunde sentimentelor generale ale partidului. Nu numai după întrunire fruntașii partidului și-au exprimat părerea că dl. Gh. Brătianu nu trebuia să rupă ultimele punți cu Coroana, dar și înainte de manifestație, prieteni veniți de departe îmi spuneau: "Dl. Brătianu face rău că nu se duce să-l vadă pe Majestatea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
el bate, întotdeauna, la anumite scadențe în viața unui stat și a unei națiuni. O astfel de scadență se apropie. Sistemele de guvernare, amestecul în cârmuire al celor care nu pot cârmui, dușmănie sau favoare hărăzite unora sau altora din fruntașii politici ai țării, toate acestea ar avea puțină însemmnătate dacă vremurile ar fi liniștite și lumea ar trăi în pace și belșug. Dar nu este așa. În astfel de împrejurări nu putem face față nevoilor și primejdiilor, [...] înlăturând virtutea și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Liga Antirevizionistă, sau așa zisele societăți de binefacere ( vezi dr. Gomoi), care militează în aceeași direcție ca și Gh. Brătianu și Averescu. [...] 26 aprilie 1935 [...] Astăzi, pot spune că am reușit în lupta pe care am dus-o. Aproape toți fruntașii partidului, Văitoianu, C. Banu, C.C. Giurescu, C. Ionescu-Olt, D. Cioc, C. Maltezeanu, Victor Papacostea, Constantinescu-Bordeni, ing. Deleanu, sunt de acord că acțiunea noastră, de crâncenă opoziție față de guvern, nu trebuie să degenereze într-o acțiune ostilă față de M.V. februarie 1935
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la această atmosferă care pare o prefață de război civil". ("Mișcarea Mehedințului", an II, nr. 5, 15 martie 1937.) Reîntregirea PNL " Criza politică a luat sfârșit. Guvernul s-a constituit, lupta începe. Hotărârea pe care au luat-o, în unanimitate, fruntașii partidului o cunoașteți. În ceasul, acesta, datoria mea este, înainte de orice altă îndrumare, să vă aduc un cuvânt de lămurire. Am urmărit și ați urmărit, împreună cu mine, o întregire a PNL care să dea țării chezășia unei cârmuiri de cinste
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
putere prin contagiune, caracterul incantatoriu al evocării activității lui Lenin În așa-zisele sesiuni științifice omagiale) și elemente ale unor rituri de inițiere și consacrare (prima vizită a pionierilor la mausoleu, Întrecerea În producție și confirmarea socială prin titlul de „fruntaș În muncă”): În acest scop au loc conferințe și prelegeri, dezbateri, vizite la mausoleumul lui Lenin și În alte locuri legate de activitatea sa. De la jubileul din 1970, activitățile de cercetare și predare, sub egida „În pregătirea aniversării nașterii lui
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
țăran mijlocaș. Ne referim la nuvele ca: S-a dumirit și moș Ilie de Cella Serghi, Secerișul de Eusebiu Camilar, Pâinea păcii de Ben Corlaciu. Trebuie să remarcăm în colecțiile și publicația la care ne referim, că, pe câtă vreme lucrările aparținând fruntașilor literaturii noastre sunt scrise într-o limbă curgătoare, plină de expresii plastice, plină de frumuseți, lucrările scriitorilor mai tineri sunt scrise - aproape fără excepție - într-o limbă seacă, lipsită de puterea de a sugera, într-un stil de relatare, asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
recunoască și pe scenă, așa cum sunt de fapt. xxx Dezbateri în jurul piesei „Cetatea de foc”. Idem, nr.22 (126), 3 iun.: „Dat fiind interesul pe care l-a trezit piesa (...) și spectacolul, «Flacăra» a organizat o consfătuire cu mai mulți fruntași în muncă din uzinele capitalei a căror muncă se apropie prin specificul ei de aceea a uzinelor 0½Reșița». Relatarea este amplă, reproduc doar câteva subtitluri echivalente cu tot atâtea intervenții: „Câtă dragoste și pasiune pentru oțel”, „Piesa ne-a arătat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noi ale literaturii noi din R.P.R., M. Gafița încearcă unele digresiuni teoretizante cu privire la problema tipicului. Vorbind despre veridicitatea lui Mihai Zaharia și a celorlalți tractoriști din roman, criticul susține pe drept cuvânt că aceștia sunt elemente tipice tocmai pentru că sunt «fruntași între fruntași» și reprezintă de aceea «tendința de dezvoltare a realității» (pag. 112). Atunci însă când discută despre chiaburii din Ogoare noi, cronicarul identifică tipicul cu media artistică (...). În sprijinul afirmației sale, M. Gafița citează chiar date statistice, recurge la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literaturii noi din R.P.R., M. Gafița încearcă unele digresiuni teoretizante cu privire la problema tipicului. Vorbind despre veridicitatea lui Mihai Zaharia și a celorlalți tractoriști din roman, criticul susține pe drept cuvânt că aceștia sunt elemente tipice tocmai pentru că sunt «fruntași între fruntași» și reprezintă de aceea «tendința de dezvoltare a realității» (pag. 112). Atunci însă când discută despre chiaburii din Ogoare noi, cronicarul identifică tipicul cu media artistică (...). În sprijinul afirmației sale, M. Gafița citează chiar date statistice, recurge la calcule și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
bogățiilor ei și, mai cu seamă, cu înzestratul ei popor muncitor. Munca lor a fost de la început susținută de către partid care, prin Scânteia a încurajat și ajutat dezvoltarea reportajului literar. (...) Scânteia a publicat și publică numeroase reportaje valoroase, scrise de fruntași ai literaturii și ai ziaristicii, dar și de elemente tinere care calcă pe urmele înaintașilor. Și astfel, alături de Mihail Sadoveanu, Geo Bogza, Maria Banuș, Petru Dumitriu, Dan Deșliu au apărut reportaje semnate de V. Albulescu, C. Mitea. V. Bârlădeanu, care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]